sfaturi parinti - Asociația Curtea Veche

octombrie 26, 2017 By AsociatiaCV

Pe scurt despre a treia ediție NARATIV – Festivalul de lectură pentru copii

Pe 7-8 și 14-15 octombrie 2017 sălile de clasă de la Colegiul „Cantemir Vodă” din București au devenit terenul de joacă al copiilor pasionați de citit la a treia ediție NARATIV – festivalul de lectură. Ca și în anii trecuți, ne-am propus să le arătăm celor mici că fiecare carte este o aventură care merită trăită și adulților să le atragem atenția asupra faptului că cititorii se educă pas-cu-pas. Nu te naști cititor, ci devii, în urma unui proces care începe, de cele mai multe ori, acasă.

În timpul celor patru zile, le-am propus participanților să picteze, să cânte, să facă teatru, să se joace cu undițe pentru a pescui litere, să pună întrebări și să inventeze, toate pornind de la cărți. Căci doar la NARATIV lectura și distracția merg mână-n mână! În total, au avut loc peste 100 de activități gratuite: ateliere pentru copii, conferințe pentru părinți și profesori, spectacole de teatru-lectură.

Alături de voluntari am transformat sălile de clasă în spații pentru atelierele susținute de artiști în educație și pedagogi cu ajutorul volumelor “Cărțile copilăriei” și al rechizitelor primite de Herlitz. Cei de la Canon România au amenajat o sală specială de așteptare, în care poveștile au prins viață și amintirile au fost puse pe hârtie sub formă de fotografii. Într-un spațiu special amenajat de prietenii noștri SLooP, copiii au putut face schimb de cărți și au primit sucuri naturale care le-au dat energia necesară pentru participarea la ateliere. De mare ajutor au fost în zilele ploioase ceaiurile calde și aromate oferite de partenerii de la Himalaya.

La câteva zile de la încheierea festivalului, împreună cu personajele noastre preferate, Nara și Tiv, vă invităm la un scurt tur al acestuia:

Începem cu Ora de povești, unde copiii de 3-6 ani alături de pedagogul Ioana Brătilă se joacă împreună până alunecă în lumea din cărți și învață cum cititul poate fi relaxant și creativ. Cântă, își imaginează personajele și transformă povestea în funcție de imaginația fiecăruia.

Mergem pe culoar și deschidem următoarea ușă: Lectură pentru copii nevăzători la care participă elevi de la Școala Gimnazială Specială pentru Deficienți de Vedere din București. Pedagogii Lavinia Filat și Andreea Lupescu îi poartă printre nori din vată de zahăr, frunze din acadele, ocean de ciocolată și spuma mării de vanilie alături de Peter Pan, Wendy, sirenele și zânele în frunte cu Clopoțica. Copiii învață să compună un cântec, în timp ce universul lor olfactiv este stimulat cu arome de ocean sau grădini fructate. Cu un ventilator manual, Andreea se plimbă printre ei, imaginându-și că zboară. La final, cântă împreună și aruncă praful magic în aer, rostind cu voce tare cea mai puternică dorință pe care o au acum.

Iată o parte din cântecul compus de copii:

Peter Pan zboară peste nori
Wendy adună niște flori.
Zânele cântă pană-n zori
Michael le spune ghicitori.
În oceanul fermecat
Sirenele s-au jucat
Împreună au cântat
Peste tot au colindat.

Ajungem la Rime și ghicitori unde Diana Vasilescu le rostește, dar le și compune alături de copii cu vârste cuprinse între 3-6 ani. Se lucrează pe echipe, se fac joculețe, ce pofta de ghicitori ne face! Am sta mai mult, dar ne continuăm aventura la atelierul de Arhitectură. Aici am fost vrăjiți de copiii care lucrau alături de Daniela Pălimariu și construiau Catedrala de la Notre Dame în miniatură. Am aflat mai multe despre contextul istoric, proporții și geometrii.

In premieră în România, am organizat atelierul de BookTubing ținut de Barna Nemethi – regizor, scriitor și fotograf. Copiii care au deja un vlog, au învățat cum să facă o recenzie de carte, care sunt pașii pentru a avea un conținut video relevant și modalități prin care îți poți crește numărul vizualizări. La discuție a luat parte și Andra Gogan – vloggărița cu peste 400.000 de abonați care le-a oferit inspirație și o mulțime de sfaturi celor prezenți în sală.

Mai mergem puțin pe culoar, luam un SLoop cu căpșune, trecem de perdeaua multicoloră confecționată de voluntarii noștri care-s mereu în mișcare și ajungem la Litere pentru prichindei. Aici copiii între 5 și 7 ani învață să citească jucându-se cu literele, alături de ghidul nostru simpatic – Diana Vasilescu.

La Povești pe muzică e mare zarvă. Copiii au primit praf magic (nu vrem să stricăm magia, dar dacă vreți să faceți și voi acasă – o pungă de tărâțe de ovăz ajunge pentru împlinirea mai multor dorințe.) și se pregătesc să îl arunce în aer rostindu-și cu voce tare dorința pe care zâna din povestea lui Pinocchio să le-o îndeplinească. La acest atelier copiii învață alături de Sore sau Andreea Lupescu cum să construiască un cântec, cum se naște ritmul, cum alegi primele cuvinte, cum faci rime, cum găsești linia melodică potrivită. La final, se lasă cu piruete de la fetele care studiază balet și cu ritm susținut de palmele și tălpile băieților.

În ritm de TICTAC intrăm în sala în care Nae Șovăială își desfășoară atelierul Tribunalul Personajelor. Ce vrei să fii – avocat, procuror sau judecător? Mai întâi ne amuzăm cu Nae și modul lui de a povesti și se a interpreta, facem niște joculețe, deconstruim povești, apoi se împart rolurile și începe partea argumentativă pentru apărarea sau acuzarea personajului. Pornim de la o poveste din 1001 de nopți și ajungem ușor, ușor la verdictul final. Hohotele de râs sunt incluse în program.

Anul acesta am avut grupuri de școlari venite la București din 12 localități special pentru NARATIV, o experiență unică pentru cei mici oferită de Kaufland România despre care am povesti în articolul de aici.

Continuăm călătoria cu altă Călătorie spre Centrul Pământului alături de Jules Verne și Barna Nemethi în cadrul atelierului Jurnalistul de poveste. Aici ne transformăm toți în detectivi și punem la îndoiala informațiile din carte. Oare câți kilometri sunt până în centrul pământului? Cine e mai aproape de noi din punct de vedere temporal: Cleopatra sau piramidele din Egipt?

Cum descoperim o poveste, ce întrebări punem, cum găsim răspunsurile? Copiii au intrat imediat în joc, iar noi am intrat în sălile următoare.

În program mai avem Storrytelling în spaniolă cu Frida, în maghiară cu Cipi, în germană cu Heidi, în engleză cu The Gruffalo – cu sprijinul Institutelor Balassi – Maghiar din București, British Council, Institutul Cervantes din București, Goethe-Institut București. Cât despre storytelling în limba română, cei mici au avut parte de exerciții de improvizație, pe tehnici teatrale și au dezvoltat arta de a născoci povești prin metodele lui Keith Johnstone, Viola Spolin și Gianni Rodari, alături de pedagogul Răzvan Ropotan. Am avut grijă și de copiii cu deficiențe de auz cărora le-am pregătit un atelier dedicat împreună cu reprezentanții Asociației Sonia Maria.

Alan Cornish, director de Școală primară la International School of Bucharest, a povestit despre programele de lectură din întreaga lume și influența lor asupra dezvoltării copiilor. Părinții au fost impresionați și au primit recomandări despre cum ar putea încuraja lectura.

Virgil Ianțu ne-a vorbit despre lectura în familie – de la emoție la impact: rolul decisiv al cititului în dezvoltarea celui mic, modalitatea prin care acesta își construiește inteligența emoțională. Cu sfaturi, întrebări și răspunsuri din experiența personală.

Iar Gaspar Gyorgy ne-a fascinat, ca de fiecare dată, prin poveștile sincere și directe despre parenting și cum să creștem oameni mari. Am avut parte de o doză de umor combinată inteligent cu informații folositoare despre cum putem ajuta la dezvoltarea copiilor și ce rol au poveștile în viața noastră.

Smaranda Nicolau ne-a condus in Atelierul de lectură pentru boardgameri unde am petrecut 2 ore cu 10 echipe formate din părinte și copil care au lucrat cot-la-cot, s-au distrat și au învățat cum pot introduce lectura în activitățile zilnice de familie. Nu mică ne-a fost mirarea să aflăm că pentru mulți dintre copii aceste 2 ore au fost primele pe care le-au petrecut citind împreună cu părinții lor!

Ne-am încheiat serile de sâmbătă cu zâmbetul pe buze într-un mod inedit pentru copii, prin spectacole de teatru lectură. Am învățat cu fără decor sau costume fastuoase, poți deveni propriul regizor al poveștilor pe care le citești. Alice în Țara Minunilor și Pinocchio au fost inspirația noastră!

Am recreat împreună cu pedagogii de la Artcrowd – Artiști în educație povești din 1001 de nopți, și am dat viață personajelor prin jocul luminii și al întunericului, prin decor, măști și costume la atelierele de Teatru de umbre și Bandă desenată. Și, dacă tot suntem la capitolul vizual, am trecut și pe la Ilustrația de povești cu Alexandra Mihailciuc pornind de la întrebarea Cine este Robinson Crusoe? Am transformat împreună cuvintele în imagini, iar personajele în costume și măști. Le-am pictat și le-am purtat devenind parte din poveste.

A fost atât de frumos și de intens la NARATIV, încât ne e tare greu să redăm ce am simțit prin cuvinte. Așa că, în loc de final, vă lăsăm cu un album plin de fotografii pe care îl puteți vizualiza aici niște replici memorabile culese de la copii în timpul atelierelor:

Dacă am putea să trăim într-o lume fermecată, am avea un ocean de ciocolată, nori din vată de zahăr, frunze din acadele, spuma mării de vanilie, un pod auriu și papagali care zboară pe deasupra lui.

De ce avem nevoie ca să scriem mesaje?
De limba română.
Și din ce e formată limba română?
Este formată de la Dumnezeu.

– Cum și-a dat seama Scufița Roșie că în pat era Lupul și nu Bunica?
– Bunica nu era păroasă!!!

Patul era al bunicii, dar asta nu înseamnă că bunica era în pat.

Oare cine bate în ușă la meșterul Antonio, copii?
Un băiat: Iohannis?

De ce era supărat Gepetto?
Păi poate avea pensia mică…

NARATIV este un proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Sponsor official: Kaufland

Parteneri: Curtea Veche Publishing, Herlitz România, Lugera – The People Republic, Mount Himalaya Tea, Sameday Courier

Parteneri instituționali: Colegiul Național „Cantemir Vodă”, Inspectoratul Școlar al Municipiului București, Institutul Balassi – Maghiar din București, British Council, Institutul Cervantes din București, Goethe-Institut București, Artcrowd, Asociația Sonia Maria, Mindstage, Școala pentru deficienți de vedere București

Parteneri de joacă: Canon – Creative Park și SLooP

Parteneri media: Agerpres, Avantaje, Revista Biz, BlitzTV, Brrlog, Elevate, Minimax, Paginadepsihologie.ro, Psychologies, Radio România Cultural, SuntPărinte.ro, Șapte Seri, Totuldespremame.ro

Susținut de: Itsy Bitsy

Partener monitorizare presă: Klarmedia

Activităţi pentru copii, Activităţi pentru părinţi şi profesori, Blog

octombrie 3, 2017 By AsociatiaCV

Cum să organizezi un atelier de bandă desenată la tine acasă sau la școală

Din ce în ce mai multe studii demonstrează cã introducerea unei ponderi mai mari de activități artistice în programul zilnic de studiu al copiilor sau adaptarea tehnicilor împrumutate din artă pentru activități de predare dau rezultate deosebite pe termen mediu și lung și eficientizează procesul de învãțare al elevilor. Existã, în ultima perioadã, discuții din ce în ce mai ample cu privire la un anumit echilibru pe care sistemul educațional ar trebui sã îl asigure între materiile realiste și cele din aria creativ-artistică. Am remarcat și noi, în cadrul atelierelor pe care le organizăm la festivalul NARATIV, ca includerea diferitelor forme de artă combinate cu lectura conduce la:

deschiderea acestora către nou
întărirea stimei de sine
sporirea capacitãții și a dorinței de a fi creativi
capacitatea de a se auto-evalua și auto-motiva.

Un raport al organizației „Americans for the Arts“ aratã cã acei copii care participă în mod regulat, câteva ore pe zi, la diferite activități artistice, dobândesc o mai bună tehnicã de învățare, iar creativitatea lor este mult mai dezvoltată decât a celor care își petrec timpul studiind exclusiv subiecte analitice. Educația prin artã și metodele alternative de învãțare sunt esențiale în dezvoltarea armonioasã a unui copil și, din fericire, din ce în ce mai mulți părinți și educatori înțeleg aceastã abordare și contribuie activ la dezvoltarea de programe în acest sens. Prin urmare, venim în sprijinul adulților care doresc să se implice în educația celor mici prin metode non-formale cu o broșură, realizată de echipa Asociației Curtea Veche împreună cu reprezentanții Artcrowd – Artiști în educație, privind etapele exacte ale organizării unui atelier de bandă desenată pornind de la volumele din colecția Cărțile Copilăriei.

Calitățile unei astfel de activități sunt multe: îi încurajeazã sã citeascã pe cei care sunt mai îndărătnici, îi ajutã sã citeascã pe elevii care sunt încã la început cu cititul, iar celor mai avansați le oferã noi modalitãți de înțelegere a simbolurilor, de exprimare a ironiei, a satirei, le permite sã foloseascã umorul și sã identifice diferitele puncte de vedere ș.a.m.d. În procesul educațional au un rol foarte important pentru că:

prezintã elementele esențiale dintr-o narațiune
informația este mai ușor de reținut
perfectã pentru a practica arta dialogului
jutã la structurarea textelor și la crearea unui simț organizatoric
dezvoltã creativitatea
reprezintã un bun instrument de monitorizare și evaluare.

Participanții la Festivalul NARATIV vor primi gratuit broșura pe care am creat-o împreună cu cei de la Artcrowd – Artiști în educație despre cum puteți organiza atelierul de bandă desenată și aportul pe care îl are o astfel de activitate pe termen lung. Dacă vreți să organizați și voi, acasă sau la școală, un atelier de bandă desenată, descărcați broșura online de aici sau scrieți-ne pe narativ@curteaveche.ro și venim în școala voastră prin programul “Școala Altfel”.

Activităţi pentru copii, Activităţi pentru părinţi şi profesori, Blog, Întâlniri în şcoli

octombrie 2, 2017 By AsociatiaCV

Părerea specialiștilor: Iubirea pentru lectură se naște acasă

Alan Cornish a venit în România în 2007, la trei zile după aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, ca profesor și ulterior director de școală primară la International School of Bucharest. Cu o vastă experiență de cadru didactic și manager de școală în Marea Britanie, acesta cunoaște îndeaproape programele de lectură din străinătate și dezvoltă activități cu o importantă perspectivă asupra viitorului educației copiilor din București. Iată ce ne-a declarat:

Mi se pare foarte important să ne pregătim copiii pentru o lume care se schimbă atât de repede, încât atunci când vor termina școala, în 5-10 ani, este posibil să își aleagă profesii care acum nici măcar nu există. “Să știi” nu mai e suficient, important este să ne învățăm copiii cum să folosească și să aplice ceea ce știu, să fie încrezători, flexibili, să aibă capacitatea de a se adapta, să fie rezistenți.

Ideile noi pe care le putem găsi în cărți ne provoacă uneori să ne schimbăm modul în care gândim. Autobiografiile ne oferă șansa de a purta o conversație cu mari gânditori.

Este atât de important ca cei mici să citească și să experimenteze aceste idei atunci când percepțiile lor asupra lumii sunt în formare. Lamentabil, o mare parte din ceea ce copiii au ales să citească astăzi este prins pe ecran. Lectura nu a fost niciodată atât de importantă.

Părinții sunt vitali în acest sens. Iubirea pentru lectură se naște acasă, tot acolo se împărtășesc părerile despre povești și se fac sugestii legate de următoarea carte. Acasă e primul exemplu de urmat. Școlile au de asemenea un rol important în dezvoltarea abilităților de decodare și de înțelegere necesare pentru învățarea artei citirii, dar nu numai. Scopul educatorilor este de a le oferi elevilor oportunități de a explora cărți, de a discuta despre nuanțele și de structura lor, de a analiza mesajul și creativitatea autorului.

Prin lectură am ajuns la idei care mi-au schimbat literalmente viața. Deci, pentru mine, cel mai important lucru pe care l-am învățat este să am o minte deschisă, să nu presupun că știu totul, să fiu umil și receptiv spre schimbare.Cititul este inima tuturor lucrurilor. Dincolo de abilitatea de a citi, care este vitală pentru a putea funcționa și a avea succes în societate, plăcerea lecturii ne hrănește sufletul. Există o corelație directă între bunăstare și cititul de plăcere.

Mai multe idei și sfaturi pentru cum pot cadrele didactice să îi apropie pe copii de lectură, recomandări privind diferite programe de lectură din străinătate, aflați în cadrul conferinței „Teacher’s inspiration: literacy school programs around the world” pe care Alan Cornish o va sustine în cadrul celei de-a treia editii a Festivalului NARATIV.

Înscrieri gratuite aici.

Activităţi pentru copii, Blog

septembrie 22, 2017 By AsociatiaCV

Debate și lectură pentru copii – tips&tricks despre curajul de a vorbi în public de la Nae Șovăială

Nae Șovăială face parte din mișcarea de debate din România de peste 10 ani. Antrenează adulți, studenți și elevi de toate vârstele în artele argumetării, retoricii și storytelling-ului.

Cum a început? Era la liceu când a luat una dintre cele mai bune decizii din viață: a chiulit de la franceză, pentru că nu își făcuse tema, și s-a dus la o oră de “debate”.

Au trecut ani buni, acum Nae antrenează tineri care vor să participe la competițiile naționale de dezbatere și va ține un atelier numit „Tribunalul personajelor” la NARATIV – Festivalul de lectură pentru copii,unde cititul e plăcere.

Debate-ul ajută la dezvoltarea gândirii critice. Studiile arată că participanții învață să aibă incredere în ei, își îmbunătățesc abilitatea de a-și structura și organiza modul în care gândesc, argumentarea lor devine mai echilibrată, este încurajată munca de echipă.

Am stat de vorbă cu Nae despre legătura dintre debate și lectură, dezvoltarea copiilor, rolul părinților în cultivarea pasiunilor. BONUS: ne-a dat niște ponturi legate de pașii pe care trebuie să îi urmeze amatorii de retorică pentru a-și valorifica talentul.

Debate și lectură. Care este legătura dintre cele două și ce te-a determinat să propui acest tip de activitate celor mici?

Legătura e destul de simplă: la debate (dezbateri academice), ca să poți convinge un public că ideea ta este mai relevantă decât a altora, ai nevoie de un context puternic. Pe acesta îl formezi cunoscând mici detalii istorice, geografice, politice – iar pe acestea le obții citind. Plus, eu m-am întrebat mereu când eram mic de ce toată lumea zice că lupul din Scufița Roșie e rău… doar nu putea să mănânce mere…

Participanții la atelierele NARATIV vor avea șansa să cunoască personaje din poveste din mai multe perspective intrând în mintea lor și punându-și multe „de ce”-uri. O să facem fix ce scrie în titlu – un tribunal al personajelor în care să ne dăm seama dacă cele rele sunt chiar rele, cele bune sunt chiar bune și, mai important, ce le face să fie așa. O să avem avocați pentru, avocați împotriva, judecători, juriu și martori.

Cum influențează dezbaterile dezvoltarea copiilor? Mai precis, ce beneficii aduc pe termen lung? Dar scurt?

Îți dau curaj! Pe termen lung, debate-ul îți dă curajul să gândești critic; pe termen mediu te scapă de emoțiile vorbitului în public – îți dă curaj să vorbești în fața oamenilor; pe termen scurt îți spune că e ok să îți exprimi opiniile – îți dă curaj să fii cine ești tu.

Dezbaterile îți oferă încrederea că ideile tale sunt valide. Simpla verbalizare a lor – aducerea acestora din lumea interioară în cea de afară – îți dă putere. Cu cât vorbești mai mult, cu cât exteriorizezi mai multe gânduri, cu cât argumentezi mai multe opinii personale – cu atât îți dai seama că ideile tale sunt valoroase pentru lume și că tu contezi. Conștientizarea acestei relevanțe personale îți dă încredere de sine.

Oricât de mult ne-ar bucura Festivalul NARATIV, acesta are o perioadă limitată de desfășurare, iar finalul lui înseamnă și finalul activităților propuse. Cum pot schimba părinții această situație? Cum pot aduce atelierul „Tribunalul personajelor” în activitățile familiei?

Uite cum ai putea să petreci o jumătate de oră faină împreună cu cea mai prețioasă ființă din viața ta: După ce ai terminat de spus o poveste, să spunem „Jack și vrejul de fasole”, iei la puricat personajele împreună cu cel mic. Personajele bune s-au comportat întotdeauna bine? Când au făcut ceva ce ar putea să fie condamnabil moral? De ce au făcut lucrul respectiv? Puteau să facă altfel? Cum? Ce s-ar fi întămplat dacă făceau altfel.

Dar personajele negative? Sunt ele întotdeauna rele? Fac ceva bun vreodată? De ce fac ele lucrurile rele?

Punând acest șir de întrebări, îi inoculați copilului ideea că lumea are un pic mai multe griuri și îl ajutați ca la un moment dat să poată să empatizeze cu persoane în situații dificile și să privească probleme complexe din mai multe unghiuri. Și asta doar printr-o poveste și o conversație.

La un curs de debate ești pregătit, prin exerciții de structurare a discursului și a gândirii, să îți argumentezi punctul de vedere în fața unui public. În general, atât la exercițiile de pregătire, cât și la concursurile de debate la care participă cursanții, în locul publicului larg stau un grup de arbitrii care știu la ce aspecte oratorice și argumentative să fie atenți.

Momentan există cursuri de dezbateri la Consiliul Britanic pentru elevi de clasele VII-X. Pentru cei mai mici însă, un prim pas sunt cursuri de Public Speaking care să îi pregătească să intre în pâinea argumentativă un pic mai târziu.

În plus, Asociația Română de Dezbateri Oratorie și Retorică oferă multe resurse online (de la tutoriale de dezbateri academice până la video-uri demonstrative), așa că www.ardor.org este un loc excelent de începere a incursiunii în lumea debate-ului.

Un material de Andreea Lupescu

Activităţi pentru copii, Blog

martie 3, 2017 By AsociatiaCV

6 sfaturi pentru lectura de plăcere în rândul celor mici

Ați observat că cel mic își dorește să citească, dar atunci când se apleacă efectiv asupra cărților întâmpină diverse obstacole și renunță? Există situații în care aceste piedici țin de felul în care se raportează la lectură, spațiul în care citește și cum își asumă rolul de cititor. Iar în acest caz sunt mici detalii, care poate sunt de la sine înțelese de adultul care s-a obișnuit să citească, dar nu și de tânărul cititor.

În rândurile următoare am construit o listă de sfaturi pe care le puteți oferi copilului, în așa fel încât atunci când se împrietenește cu lumea cărților să pornească la drum cu dreptul.

1. Spațiul și cititul – majoritatea copiilor își desfășoară activitățile zilnice în camera lor, unde au intimitate, se refugiază de probleme sau de dojenile celor mari. Totuși, este această cameră potrivită și pentru lectură? De pildă, cititul înainte de culcare poate deveni un obicei plăcut dacă dispunem de câteva lucruri: un pat confortabil, perne pe care să ne putem sprijini spatele și o veioză pe noptieră. Dacă întrerupătorul pentru lumină este la distanță atunci copilul va fi nevoit să se deplaseze și va pierde firul poveștii. Așadar, asigurați-vă că locul pentru citit îl ajută să se concentreze numai asupra acestei activități.

Apoi, știm că adversarii cărților sunt azi televizorul, calculatorul sau smartphone-ul. De multe ori, fiind puse la îndemâna copilului vor fi sursă de distragere a atenției nu numai atunci când citește, dar și atunci când își face temele. Prin urmare, telefonul trebuie lăsat la distanță, calculatorul închis și cel mai bine ar fi ca televizorul să fie plasat în altă cameră. Dacă acest lucru nu este posibil, măcar sfătuiți-l să îl închidă.

2. Cartea mereu prezentă – pe parcursul unei zile sunt nenumărate momente în care putem citi, dar le consumăm preferând alte activități. Copiii, dar mai ales pre-adolescenții fac același lucru, ajungând apoi la concluzia că nu au timp de citit. Soluția este să demonstrăm că acel timp există din plin. De exemplu, sfătuiți-l să aibă mereu în ghiozdan cartea preferată și să o citească în metrou, autobuz sau chiar la coadă la cinema. Iar dacă nu este atras de cărțile în format fizic îl puteți încuraja să citească de pe un Kindle sau să opteze pentru audiobook. Cel mai bine ar fi să nu folosească telefonul ca suport pentru cărțile în format electronic deoarece va fi ușor distras de alte aplicații.

3. Cărțile neatractive trebuie puse de o parte – dacă cel mic a ales o carte pe care să o citească în timpul liber, dar aceasta nu îl atrage atunci cea mai bună soluție ar fi să renunțe… sau să opteze pentru varianta repovestită, dacă titlul dispune de una, așa cum sunt cele din colecția “Cărțile copilăriei”. Lectura de plăcere nu este o obligație, iar faptul că își poate corecta alegerile îi va demonstra acest lucru.

4. Mai multe titluri deodată – sunt copii care se plictisesc foarte repede de o singură poveste. Dacă recunoașteți tipologia, atunci îl puteți sfătui pe cel mic să citească două povești în același timp și să astfel să le alterneze. Atenție însă, numărul nu trebuie să fie prea mare, deoarece nu le va mai putea urmări pe toate. Dacă alege să acționeze astfel recomandați-i maxim 3 cărți.

5. Discuții, discuții, discuții – un titlu interesant devine cu atât mai atractiv cu cât îl împărtășim cu alții. Și cel mic poate trăi aceste sentimente, așadar discutați cu el despre cărți, despre personaje, dezbateți subiecte sau scene din carte și încurajați-l să procedeze astfel și în grupul de prieteni. Nu numai că va fi dornic să își împărtășească ideile, dar entuziasmul lui de cititor poate fi molipsitor și pentru alții.

6. Cititul ca obiectiv – dacă cel mic are o anumită perioadă a zilei destinată relaxării și în care poate citi, învățați-l să o facă eficient. Își poate stabili mici recorduri proprii pe care să le depășească. De exemplu, poate stabili să citească 20 de minute pe zi și atunci recomandați-i să se concentreze pe acest lucru, să se lase condus de firul poveștii și să pătrundă în lumea personajelor. Cu timpul va realiza că a citit deja mai mult decât și-a propus.

Nu uitați că cititul nu este o cursă de viteză. Obiectivele despre care aminteam anterior nu trebuie să îl determine să se grăbească atunci când citește. Lectura de plăcere este cea care a fost înțeleasă în totalitate, cea în care cititorul a rezonat cu personajele și cu motivațiile acestora. Așadar, pasajele neclare pot fi întodeauna reparcurse.

Sperăm că aceste sfaturi vor fi utile, vă invităm ca pentru mai multe idei să descărcați gratuit broșura noastră și… spor la citit!

Autor: Gabriela Ursu

februarie 24, 2017 By AsociatiaCV

Despre lectura în familie: Cristian China Birta (Chinezu)

Despre Chinezu – „mare maestru de isprăvi 2.0” așa cum singur recunoaște – ar fi atât de multe lucruri de spus încât ne-am putea lungi la ore întregi de discuții. Ceea ce s-a întâmplat și atunci când acesta a răspuns pozitiv invitației noastre de a se alătura dialogului despre lectura în familie, cititul de plăcere și primele sale amintiri marcante despre cărți.

Atunci când nu scrie pe cristianchinabirta.ro sau când nu lucrează la vreo idee nouă de proiect cu echipa Kooperativa 2.0 sau Blogal Initiative, Cristi își petrece majoritatea timpului cu familia. De la Alex, băiatul cel mare, ne-a mărturisit că primește des sugestii de cărți și învață de la el informații noi despre domeniile în care Alex e expert. Cu Mara face schimb de cărți și apoi discută în baza acestora, iar împreună cu mezina Patricia, citește și recită din cartea preferată a familiei: „Cartea cu Apolodor”.

În cele ce urmează, vă invităm să urmăriți câteva materiale în care Chinezu ne împărtășește de ce „copiii ăștia de doisprezece ani sunt geniali”.

În discuția pe care am avut-o, am aflat câte ceva și despre începuturile sale în ale lecturii:

Nu în ultimul rând, iată mesajul lui Cristi cu privire la importanța cititului de plăcere pentru cei mici:

Citește și alte interviuri cu sfaturi primite de la persoane publice din România despre lectura în familie -> aici.

ianuarie 17, 2017 By AsociatiaCV

Despre cititul în familie: Virgil Ianțu

Suntem dornici să vă oferim cât mai multe resurse utile, idei și modele care să vă inspire pentru lectura în familie, alături de cei mici. Vrem să promovăm conceptul de parenting prin lectură și strângem în jurul nostru oameni cel puțin la fel de entuziasmați ca noi. De curând am stat de vorbă cu Virgil Ianțu care ne-a povestit despre cum i-a insuflat fetiței lui atenția către lectură și ne-a oferit câteva sfaturi pe care să vi le împărtășim:

„Am mai vorbit despre lectura de seară și despre importanța sa pentru orice copil, încă din prima noapte pe care o petrece în noua lui casă, alături de părinți. Un copil, chiar și la acea vârstă, se bucură atunci când îi aude glasul mamei sau al tatălui, povestind. Urechea lui este atentă la intonație, la căldura vocii, ba chiar și la frecvența ei. Așa își dă seama că de fapt sunt doi în jurului lui, dar care nu prea seamănă unul cu celălalt la glas.

În cazul lecturii întâlnim stiluri diferite, de la mamă la tată, de la părinți la bunici, etc. Mie îmi place cititul artistic, caricaturizat și creativ.

Păi, gândiți-vă cât de monotonă și de previzibilă ar fi fost povestea, dacă Cenușăreasa nu avea 44 la picior și 103 kg sau dacă lupul nu era un personaj pozitiv, care de fapt era bătut periodic de bunica cea rea? Noroc cu vânătorul care rezolvă situația, spre fericirea și liniștea bietului lup.

E drept, aceste variante au fost prezentate la vârsta potrivită. A copilului, nu a lupului.

Referitor la intonație, îmi place mult să transform o poveste într-o piesă de teatru și atunci joc fiecare personaj cu vocea pe care mi-o imaginez în acel moment. Să vezi râs, atunci când mai încurc vocile între ele 😀

Cititul sau povestea de seară este un obicei frumos și bun pentru copil, dar și pentru noi, iar acest obicei trebuie păstrat cât se poate de mult pentru că ne va fi dor de aceste momente care trec mult prea repede.”

În final, un scurt mesaj video transmis de Virgil Ianțu celor care ne citesc și caută sfaturi de apropiere a copiilor de lectură:

Citește și alte interviuri cu sfaturi primite de la persoane publice din România despre lectura în familie -> aici.

Blog

ianuarie 10, 2017 By AsociatiaCV

Sfaturile experților: Urania Cremene despre lectura pentru învățare sau plăcere

În cadrul celei de-a doua ediții de NARATIV– Festival de lectură pentru copii, pe lângă atelierele dedicate celor mici, le-am oferit o serie de resurse și sfaturi utile părinților printr-o serie de conferințe susținute de specialiști în domeniul psihologiei, educației și parenting. Pornind de la tema de discuție „Lectura pentru învățare sau plăcere”, Urania Cremene le-a propus părințiilor câteva metode aplicate de a le stârni celor mici dragul de cărți și înclinarea spre învățătură în general.

Pentu cei care nu au putut participa la eveniment, redăm principalele idei:

”Ce înseamnă această valoare numită învățare? Fără doar și poate părinții își doresc ca micuții să învețe și să citească cărți. Eu am convingerea, pe care o transmit de fiecare dată, că ce facem noi ca părinți influențează ce fac sau primesc copiii din punctul de vederele al valorilor, principiilor, comportamentelor și așa mai departe.

Deseori părintele spune ”copilul meu nu citește” și eu întreb în primul rând ”dar tu citești?”. Primesc numeroase răspunsuri ”nu mai am timp să citesc”, ”sunt foarte multe cărți în casă”, ”dar eu citesc”. Dar copilul tău te vede citind? Copilul tău trebuie să te vadă citind. Altfel, cărțile din bibliotecă sunt ca orice alte obiecte decorative din casă, copilul nu are nicio relație cu ele și nici pe tine nu te vede să ai vreo relație cu ele. Este important să te vadă citind. Și este important să vadă că cititul este o activitate realizată din plăcere drept un obicei periodic.

Sunt copii care își doresc 7 cărți deodată când sunt în magazin, dar este foarte important să înțeleagă că atunci când cumpărăm anumite cărți, le alegem pe acelea pe care să le și citim. În vremurile pe care le trăim, în care se promovează consumerismul, este important să le transmitem celor mici ideea că nu cumpărăm ceva doar de dragul de a cumpăra. Sfatul meu este să cumpărați foarte multe carți cu diverse informații, enciclopedii sau cărți despre diverse subiecte (animale, istorie, știință, artă) pentru ca ei să se obișnuiască să caute de unii singuri răspunsurile și nu să le aștepte doar de la tine ca părinte. Este important să le hrănim subiectele spre care ei arată interes și nu doar ceea ce ne place nouă ca adulți și credem că îi va bucura pe ei. Cred că este mai important să citească ce vor, decât să se chinuie cu lecturile obligatorii.

Și, nu în ultimul rând, oferiți cărți care au legătură între ele. Sunt povești care sapă în copil nevoia de a afla mai multe, de a crea legături între cărți, între lucruri. Un alt lucru important este ca toți membri familiei să citească aceeași carte și mai apoi să povestească despre ea. Dacă oferi unui copil o carte și acesta nu are șansa să vorbească cu nimeni despre ea, informația nu mai poate fi transferată și nelămuririle lui rămân nerezolvate.”

Autor: Ramona Mihai

Blog

ianuarie 5, 2017 By AsociatiaCV

Sfaturile experiților: Oana Moraru despre cum putem pregăti viitorii cititori încă de la naștere

În cadrul conferinței Cei mai buni profesori sunt, mai întâi, profesori de citire, susținută la NARATIV – Festivalul de lectură pentru copii, ediția a II-a, Oana Moraru, consultant educațional și fondatorul Școlii Helikon, le-a vorbit profesorilor și părinților despre importanța lecturii indiferent de materia predată. Matematica, chimia, biologia, istoria sau geografia nu pot fi învățate de copii care nu înțeleg cele citite.

Pentru cei care nu au putut fi alături de noi la festival, reluăm principalele idei dezvoltate de Oana Moraru privind dezvoltarea capacității copilului de a citi într-un mod natural și treptat, începând chiar cu primele zile alea vieții.

„Cu toții, părinții și profesorii, ajutăm la dezvoltarea operațiilor de gândire ale celor mici. Astfel, dincolo de subiectul pe care eu, în calitae de profesor, vreau să-l transmit în clasă, informații despre relief, biologie etc, activez în copiii care mă ascultă niște operații ale gândirii care sunt universale pentru orice disciplină. Vă întrebați, poate, care sunt aceste operații universale.

Tony Wagner profesor la Harvard a căutat oamenii care au avut mult succes în viață din dorința de a afla cam ce anume a dus la reușită. S-a întâlnit cu șefi de companii și i-a întrebat care sunt lucrurile care contează cel mai mult în companiile lor atunci când vor să angajeze pe cineva nou. Astfel, Tony Wagner a descoperit care sunt competențele deținute și, la rândul lor, dorite de cei mai de succes oameni din lume, printre care se numără capacitatea de a citi, de a reinterpreta informatiile și de a le organiza.

Din păcate, există foarte mulți elevi din școli de top chiar care nu reușesc să dea un sens informațiilor, ci doar le repetă mecanic. Același lucruru se întâmplă și cu cititul, copiii se lovesc des de dificultatea cu care parcurg materiale informative și de imposibilitatea de a surprinde elemente de nuanță, tehnică etc. Totuși, această competentă se poate forma încă din primele zile ale vieții.

Veți descoperi că este foarte important să facem ceva în această perioadă, altfel, pierdem cumva ocazia. Vă dau un exemplu, mai simplu: neurologii spun că dacă acoperi ochii unui copil între 3-6 luni cu o bandă, el nu mai este capabil să dezvolte capacitatea pentru analizatorul vizual. În cazul limbajului, pentru cât de complex va vorbi mai târziu, cât de rapid va prinde informațiile sau va face conexiunile între ele, teoria spune că perioada care pregătește intelectul general, capacitatea de a vorbi și a comunica informațiile este cuprinsă între 0 și 3 ani.

O mamă din Canada care a stat acasă zilnic împreună cu cel mic, a fost înregistrată în fiecare zi, timp de 12 ore. Au înregistrat toate discuțiile din casă care aveau loc în preajma copilului timp de 2 ani. Comparând înregistrările au văzut că până la vârsta de 2 ani, o mamă poate să crească cu până la 2000 de cuvinte vocabularul bebelușului.

Diferențele acestea de 2000 de cuvinte s-au observat, mai târziu, în cât înțelege, cât vorbește, cât de atent ascultă o poveste etc. Este enormă diferența între copiii care trăiesc în medii în care se comunică și cu părinți care discută cu el și cei care nu au parte de același stil de viață. Diferențele dramatice de limbaj ale copiilor din familii modeste se observă în lentoarea cu care reacționează copilul, în incapacitatea de a comunica fluent etc.

Acești copii sunt cumva cu un pas în urmă, iar în momentul în care vin la școală, rolul educatorului este acela de a-i citi intens și cât mai variat. Aici intervine și problema lipsei literaturii pentru copii, în grădinițele din România încă se găsesc doar povești precum Capra cu trei iezi sau Ursul păcălit de vulpe, chiar dacă piața de carte are o ofertă bogată de povești repovestite sau adaptate nivelului de vârstă al copiilor.”

Blog

august 19, 2016 By AsociatiaCV

Care sunt efectele reale ale cititului în familie? Gaspar Gyorgy, psiholog

Vacanţa de vară e în toi, şcoala pare ceva îndepărtat pentru cei mici, lecţiile sunt aproape uitate şi copiii se relaxează. Uneori, în vacanţă cartea nu este protagonistă, ci, câteodată, chiar personajul negativ de care trebuie să se ferească. Noi propunem să schimbăm această percepţie vara aceasta şi vă invităm să fiţi voi exemplul pentru a le demonstra celor mici că nu trebuie să citească doar pentru temele sau testele de la şcoală, ci că lectura poate fi o activitate pe care să o faci din pură plăcere!

Am aflat împreuna despre importanța lecturii pentru copii și care sunt beneficiile ei, dar oare câți dintre părinți conştientizează faptul că noi, adulţii, suntem resposabili de formarea obiceiului de a citi? Care sunt efectele reale ale cititului în familie sau, mai bine zis, ce înseamnă conceptul pe care îl promovăm în România: parenting pentru lectură? Psihologul şi psihoterapeutul Gáspár György, prezintă în volumul său „Copilul invizibil” apărut la Curtea Veche Publishing:

“Există deja studii de specialitate realizate de cercetătorii în neuroştiințele cognitive, care ne arată că în primele săptămâni de viaţă, atunci când adulţii îi citesc bebeluşului, acesta recunoaşte vocea părinţilor şi astfel i se transmite convingerea că lumea este un mediu sigur. Se consolidează astfel ataşamentul părinte-copil, despre care ştim că influenţează semnificativ procesul de dezvoltare şi funcţionare a creierului. (…) În plus, un studiu atent realizat de cercetători de la universităţile din Yale şi Texas, SUA, arată că există diferenţe neurofiziologie semnificate între copiii cărora li se citeşte periodic şi cei cărora nu li se citeşte. Partea cea mai bună este că aceste diferenţe nu sunt permanente. Aceiaşi cercetători au descoperit că, după o perioadă de numai opt săptămâni, în care zilnic li s-a citit copiilor ce iniţial au fost privați de lectură, activitatea cerebrală a acestora s-a schimbat până la a semăna cu cea a copiilor familiarizaţi din timp cu lectura poveştilor de noapte bună. Iată, deci, cum părintele poate influenţa în bine evoluţia unui copil printr-o activitate curentă de lectură împreună.(…) Lectura de seară este un mijloc natural pentru cultivarea unui ataşament solid în conexiunea părinte-copil, care funcţionează şi ca antidot natural pentru stres şi anxietate. Până şi cerinţa copilului de a i se citi în mod repetat aceeaşi poveste are un sens bine conturat – astfel, cel mic îşi dezvoltă logica şi înţelege mai clar predictibilitatea. (…) Majoritatea copiilor care au lectura ca parte integrată a rutinei zilnice deţin abilităţi de empatie şi ascultare. Aceştia sunt copiii care au deja exersată abilitatea de a îi face loc şi celuilalt să vorbească, deoarece sub o formă adaptată ce-i drept, fiecare carte citită de părinte este ca o discuţie între autor şi cititor. Nivelul de inteligenţă relaţională se poate măsura şi prin capacitatea personală de înţelegere a regulilor vieţii, prin ajustarea comportamentului la diverse situaţii. Viaţa de familie poate impune un set de valori şi reguli esenţiale, dar în anumite situaţii avem nevoie să dobândim cunoştinţe mai vaste, provenite şi din experienţele altora – iar cărţile ascund adevărate comori în acest sens.”

În final, după ce am aflat toate aceste informaţii, suntem curioşi: voi cât timp petreceţi citind împreună cu cel mic? Studiile recomandă minim 25 de minute pe zi.

Citește și alte interviuri cu sfaturi primite de la persoane publice din România despre lectura în familie -> aici.