Lectura și succesul în carieră

Crezi că marile personalități ale lumii au putut atinge succesul fără lectură?

Vedetele de la Hollywood și-au făcut întotdeauna timp pentru citit și au dezvoltat o mare pasiune pentru cărți! Iată câteva exemple:

  • Michael Jackson iubea să citească și avea peste 10.000 de cărți în ferma lui Neverland. Acesta citea cărți din diferite domenii: psihologie, istorie, literatură.
  • Oprah Winfrey spune „Ceea ce iubesc la citit, este faptul că îți oferă abilitatea de a atinge un nivel mai înalt. Lectura deschide o lume a posibilităților. Continuați să răsfoiți paginile.”
  • Actor popular și câștigător al Premiului Oscar, Leonardo DiCaprio își face timp și să citească; gustul său pentru lectură fiind unul variat, de la literatura clasică la ficțiune modernă și nonficțiune.
  • Waren Buffet a fost întrebat despre secretul succesului său în domeniul finanțelor. Ținând în mână un teanc de hârtii și rapoarte, acesta a răspuns „Citiți 500 de pagini ca acestea zilnic. Așa funcționează cunoașterea. Se acumulează la fel ca dobânzile compuse. Asta e tot ce trebuie să faci, dar garantez că mulți nu o pot face.”
  • Johnny Depp este un colecționar împătimit al Edițiilor Princeps semnate Jack Kerouac, Arthur Rimbaud, Dylan Thomas și Edgar Allan Poe.
  • Regizorul american Steven Spielberg, este un fan al „Ultimului Mohican” de James Fenimore Cooper.
  • Bill Gates citește o carte pe săptămână. În acest an a avut o listă extrem de variată, printre titlurile sale preferate numărându-se cărți despre meditație și dezvoltare personală.

Tu ce model ai în viață și cum crezi că poți ajunge să ai succes? Lectura dezvoltă imaginația și gândirea critică, cultivă talente și relații personale.

Autor: Luminița-Valeria Arsene

Credit foto: lifehack.org

Bill Gates_reading

Cum să stârnești interesul copiilor mici și bebelușilor pentru cărți

 

Educația copiilor începe de la cele mai fragede vârste și se desfășoară pe parcursul întregii vieți, părinții având un rol deosebit de important, deoarece aceștia trebuie să îi asculte, să îi aprecieze, să îi încurajeze și să îi învețe pe copii importanța relațiilor interumane și respectarea normelor sociale.

Primul și cel mai bun mod de a împărți o carte cu copilul tău este să vă bucurați împreună! Dacă copilul este fericit, asta înseamnă că învață. Atunci când copilul interacționează pozitiv cu cărțile, dezvoltă sentimente bune pentru lectură, care îl vor motiva să caute alte cărți și materiale pe măsură ce crește.

Alte idei pentru a îi familiariza pe cei mici cu lectura:

  1. Nu te îngrijora dacă nu termini povestea.

Copiii mici pot petrece doar câteva minute ascultând o poveste, dar pe măsură ce cresc, își vor dori să li se citească tot mai multe povești. Lasă-ți copilul să decidă cât de mult (sau cât de puțin) timp își petrece citind. Este posibil să observi că acesta are o pagină sau o imagine preferată pe care va pune accent o vreme, apoi va dori să schimbe cărțile și activitățile. Bebelușii vor vrea „să mănânce” din carte! Este ceva natural pentru vârsta lui. Când îți lași copilul să exploreze cărțile în modul în care îl interesează, experiența cititului va fi mult mai bine înțeleasă.

  1. Prezintă imaginile sub forma unei povești sau a unui cântec

Nu trebuie să rostești cuvintele pentru a spune o poveste. Încearcă să parcurgi imaginile dintr-o carte pentru copilul tău. Când acesta va mai crește, cere-i să ți le explice la rândul său.

  1. Lasă copilul să răsfoiască paginile

Bebelușii nu pot răsfoi singuri o carte, dar la 18 luni vor dori să încerce. La 3 ani vor putea cu siguranță să facă acest lucru. Este important să simtă cărțile, să le descopere și să se familiarizeze cu ele în jurul lor.

  1. Prezintă-le copiilor coperta

Explică despre ce este povestea. Dacă ai un copil mai mare, întreabă-l ce observă pe copertă și ce sentimente îi transmite.

  1. Arată-le copiilor cuvintele

Așează-ti degetul sub cuvinte pe măsură ce le citești, de la stânga la dreapta, pentru ca ei să poată realiza corelația dintre text și vocea ta.

  1. Transformă povestea în realitate

Crează diferite voci pentru personajele din carte și folosește-ți corpul pentru a mima povestea.

  1. Identifică povestea cu ceva personal

Atunci când citești o poveste despre alții, încearcă să le dai copiilor exemple din familie, comunitate sau elemente din natură.

  1. Pune întrebări despre poveste și lasă-ți copilul să te întrebe și el

Folosește-te de poveste pentru a avea o conversație cu copilul tău. Discutați despre activitățile și obiectele pe care le vedeți în ilustrații sau despre ce ați citit în cărți.

  1. Lasă-ți copilul să citească povestea singur

De la vârsta de 3 ani, copilul poate memora o poveste și mulți adoră să fie creativi în povestirile lor.

  1. Creați împreună cărți

Realizați împreună albume foto cu membrii familiei sau o carte de colorat cu ajutorul culorilor, creioanelor și acuarelelor. Tăiați fotografii din reviste sau cataloage pentru a realiza o carte de cuvinte. Când copilul va crește, pune-l să îți spună o poveste și apoi să deseneze niște imagini care să se potrivească cu cuvintele.

  1. Introduceți cărțile în rutina voastră zilnică

Cu cât cărțile sunt introduse mai mult în viața copiilor, cu atât mai mult lectura va fi o plăcere și un cadou.

  • În mașină sau în autobuz

Păstrează în mașină sau în geanta câteva cărți pentru a-i distrage micuțului atenția și pentru a-l ține ocupat.

  • La creșă

Calmează-ți copilul la plecare cu o poveste sau un cântecel de adormit. Lasă un album cu membrii familiei pentru a-l răsfoi când vă duce dorul.

  • La doctor

Citește-i sau spune-i o poveste liniștitoare în sala de așteptare și vorbește-i despre lucrurile neplacute din vizita la doctor. Înainte de vizită, citește-i cărți despre mersul la doctor, astfel încât copilul să știe la ce să se aștepte.

  • Vremea somnului

Rutinele familiare bebelușului îl vor ajuta mereu să se liniștească.

  • Ritualul de seară

Cărțile din plastic pentru baie sunt distractive și îl fac pe bebeluș să se relaxeze și să se bucure de baie mai mult.

  • Ora de culcare

Poveștile liniștitoare pot funcționa ca o magie asupra bebelușilor care se luptă cu somnul.

Autor: Luminița-Valeria Arsene

 

Atelierele NARATIV au ajuns la Ploiești cu sprijinul OMV Petrom

Pe 10 mai 2018 am mers la Ploiești, unde peste 600 de elevi au avut parte de activități distractive pornind de la magia lecturii prin atelierele NARATIV și au avut ocazia să îl cunoască pe marele tenisman Horia Tecău – proiect ce a fost posibil cu sprijinul OMV Petrom.

Horia s-a întâlnit cu elevii Colegiului Național “Jean Monnet” din Ploiești cărora le-a povestit cum a fost ajutat de lectură în tot ce și-a propus, de ce cărțile și sportul sunt ingredientele secrete pentru o carieră de succes.

Tenismanul a venit însoțit de cele 3 cărți care l-au influențat vizibil:  “Micul prinț”, “Pete Sampras -în mintea unui campion” și “Puterea prezentului”. El le-a povestit copiilor despre cele 2 mari pasiuni ale sale: sportul și lectura. Elevii au primit cartea “Viața în ritm de tenis” și au avut parte de o sesiune de autografe, înainte de începerea atelierelor NARATIV.

După ce Horia a încheiat, elevii au avut ocazia să le asculte pe Iren Arsene (Președintele Asociației Curtea Veche) și Lăcrămioara Diaconu-Pinţea (OMV Petrom) vorbind despre magia lecturii, modul în care cărțile îți pot schimba viața și despre cum putem transforma cititul într-un obicei zilnic.

1

Mai mult, ca să demonstrăm că cititul poate fi distractiv și ne poate (re)aduce zâmbetul pe buze – Colegiul Național Jean Monnet s-a transformat pentru câteva ore într-un univers magic în care copii s-au bucurat de teatru, muzică, desen, pictură, storytelling, dezbateri prin intermediul atelierelor NARATIV: “Jurnalistul de poveste” cu Barna Nemethi, “Povești pe muzică” cu Andreea Lupescu, “O mie și una de nopți – Tribunalul personajelor” cu Nae Șovăială, “Romeo și Julieta– Actorie” cu Iulia Nițulescu, “Robinson Crusoe – Ilustrație de povești” cu Alexandra Mihailciuc, “Mituri grecești – Teatru de umbre” cu Delia Popa din partea Artcrowd, “O mie și una de nopți – Povești vizuale” cu Dana Dincă.

În timp ce micuții participau la ateliere, Nora Neghină, specialist în psihologie și expert în abordarea Mindsight le-a prezentat cadrelor didactice interesate și elevilor care termină anul acesta modulul psiho-pedagogic tehnici și strategii de promovare a lecturii de plăcere în rândul celor mici.

„Ne-am distrat foarte mult când pedagogul interpreta personajele, își schimba vocea și ne speria. Ne-a făcut să fim foarte captivați și să nu ne gândim la alte lucruri, ne-a făcut să fim parte din poveste.” 

  „Pe mine m-a uimit că pedagogul ne-a zis că putem pleca dacă ne plictisim. Chiar nu te poți plictisi când faci astfel de activități la școală, aș vrea asta mereu!” (copii despre atelierul „O mie și una de nopți – Debate”)

„Mi-ar face plăcere să fie tot învățământul așa… constat că noi suntem mult prea rigizi. M-am simțit ca într-o școală din altă lume, sincer vă spun. Și copiii au trăit totul la altă intensitate, au simțit libertatea… i-am văzut cu totul altfel față de cum sunt la ore. Vă mulțumim mult!” (învățătoare, clasa a IV-a)

Prin toate aceste activități și discursuri ne-am dorit să îi ajutăm pe copii să se angajeze în lectura oricărei povești scrise și să le îmbunătățim relația cu cititul, oferindu-le o experiență unică și memorabilă care să le stârnească interesul și motivația pentru lectură pe termen lung.

Acțiunea face parte dintr-un proiect amplu și este susținută de OMV Petrom, cel mai important producător de petrol şi gaze din Europa de Sud-est.                                                                                                                  

“Implicarea în domeniul educaţiei reprezintă o prioritate pentru OMV Petrom, întrucât a contribui la formarea educaţională a capitalului uman reprezintă cel mai eficient mod de a investi în prezent şi în viitor. “Atelierele NARATIV” se alatură altor proiecte de educaţie desfăşurate de compania noastră şi se concentrează pe dezvoltarea potenţialului copiilor şi educarea acestora cu scopul de a deveni adulţi productivi.” declară Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, reprezentantul companiei despre implicarea în proiect.            

2                                                                             

Peste 600 de elevi de la Colegiul Național “Jean Monnet” din Ploiești au avut parte de o serie de ateliere, după cum urmează:

  •         Atelier “Jurnalistul de poveste”

Călătorind în aventuri alături de personajele favorite din „Gulliver”, „Robinson Crusoe” și „O călătorie spre Centrul Pământului”, elevii au avut posibilitatea să descopere de la Barna Nemethi, regizor și fotograf, care sunt întrebările potrivite pentru a dezvolta un articol despre peripețiile protagoniștilor. Răspunzând la întrebări cheie adresate de pedagog și de ceilalți participanți la ateliere, copiii au învațat să se raporteze mai liber la propria lor creativitate și deprind o serie de tehnici prin care să se poată apropia atât de propriile povești, cât și de cele deja scrise de mari autori din istoria literaturii.

  •         Atelier “Alice în Țara Minunilor – Povești pe muzică”

Activitatea se bazează pe exerciții de improvizație, pe tehnici teatrale și pe arta de a născoci povești prin metodele lui Keith Johnstone, Viola Spolin și Gianni Rodari. Sub îndrumarea Andreei Lupescu, artist și jurnalist, elevii au deprins obiceiul de a empatiza cu personajele dintr-o carte și, pornind de la propria experiență de viață, și-au construiti propriile povești. În mod specific, atelierul le-a sporit copiiilor motivația de a citi, descoperind că lectura nu este o experiență alienantă, realizată în singurătate, ci, dimpotrivă, un prilej de conversație și socializare.

  •         Atelier O mie și una de nopți – Tribunalul personajelor”

Judecător, avocat sau acuzat? La tribunalul personajelor fiecare copil și-a asumat unul din aceste roluri pornind de la întâmplările Seherezadei. Mai mult, și-au exersat deopotrivă abilitățile de storytelling cu cele de gândire critică și de comunicare eficientă. Atelierul s-a desfășurat în trei etape: în prima participanții au trecut prin poveste cu ajutorul instructorului. Apoi, după ce le-au fost împărțite rolurile, și-au creat argumente pentru apărarea și acuzarea personajului judecat. La final, urmărind un format bine definit, apărătorii și acuzatorii și-au susținut discursurile pentru a convinge judecătorul și jurații.

  •         Atelier Robinson Crusoe – Actorie”

Cu toții ne dorim să fim personajul principal al poveștii pe care o citim, iar în cadrul acestei activități chiar se poate. Iulia Nițulescu, artist în educație, i-a învățat pe cei mici cum să se transforme din cititori în actori. Atelierul i-a ajutat pe copii să se apropie de obiceiul lecturii și le-a dezvoltat atenția pentru detalii, transformând lectura într-o activitate distractivă.

  •         Atelier Mituri romane – Ilustrație de povești”

Urmărind aventurile personajelor, elevii au folosit tehnici speciale de pictură pentru a crea elemente de arhitectură și decor specifice miturilor romane împreună cu Alexandra Mihailciuc, arhitect și artist vizual. În cadrul acestui atelier, copiii au învățat să transforme cuvintele în imagini, și-au imaginat în detaliu toate trăsăturile personajelor și decorurilor din carte pentru a le transpune în culori, tuşe, texturi, mărimi şi forme. Au decupat forme și elemente vizuale, au învățat cum să modeleze spaţiul poveştii. Și, cel mai important, au lucrat în echipă prin jocuri şi exerciţii creative.

  •         Atelier Mituri grecești – Teatru de umbre”

Cum poți face o poveste să prindă viață folosindu-te numai de lumină și întuneric? Copiii au recreat miturile grecești, povești pline de legende și eroi, folosindu-se de lumini și de umbre alături de Delia Popa, artist vizual ArtCrowd.

  •         Atelier O mie și una de nopți – Povești vizuale”

Urmărind imaginile vizuale din “O mie și una de nopți”, elevii au învatat tehnici speciale de pictură pentru a crea planșe inspirate de pasajele lecturate împreună cu Dana Dincă, artist vizual.

  •         Conferință pentru cadre didactice și părinți “Avem nevoie de povești pentru a crește oameni mari”

Oare câți dintre părinți și profesori conştientizează faptul că noi, adulţii, suntem resposabili de formarea obiceiului de a citi? Care sunt efectele reale ale cititului în familie sau, mai bine zis, ce înseamnă conceptul de parenting pentru lectură? Nora Neghină, specialist în psihologie și expert în abordarea  Mindsight le-a propus celor prezenți tehnici și strategii de promovare a lecturii de plăcere în rândul celor mici.

A fost o experiență memorabilă care nu ar fi fost posibilă fără sprijinul prietenilor de la OMV Petrom și Samedey Courier – cărora le mulțumim!

Mai multe poze aici.

2 banner

Despre importanța lecturii cu Luca Ciubotariu – „Un cititor trăiește 1000 de vieți. Cel care nu citește niciodată, trăiește una singură.”

În ultimele luni, am mers în județul Suceava pentru a dona Cărțile Copilăriei alături de un tânăr de excepție, care a realizat în câțiva ani ceea ce alții nu reușesc într-o viață. Se numește Luca Ciubotariu și este cetățean de onoare al Municipiului Rădăuți. În mandatul 2014/2015 a fost delegat de tineret al României la Organizația Națiunilor Unite. De fiecare dată când le povestește copiilor despre modul prin care cărțile îți pot schimba viața, cei mici se uită fascinați.Așa că am stat la povești cu Luca și l-am întrebat mai multe despre importanța lecturii și modalitățile prin care părinții ar putea să o transforme într-o activitate distractivă.

1. Citeai în loc să…

…Petrec atât de mult timp cu vecinii mei la joacă, pe afară, îmi plăcea să diversific activitățile și să descopăr ceva nou mereu.
Am copilărit și am locuit la țară până la vârsta de 14 ani, în comuna Bilca, județul Suceava, așa că activitățile pe care un copil putea să le aibă erau specifice mediului rural. Mergeam zilnic cu bicicleta la școală (distanța era de aproximativ 5 kilometri pentru un drum), după-amiază îmi făceam temele, îmi mai ajutam părinții la activitățile din gospodărie (în grădină, la munca agricolă sau zootehnică). În timpul liber, copiii din zonă jucau de obicei fotbal, mergeau la pescuit sau la scăldat, dacă era suficient de cald afară. Dădeam curs și eu invitațiilor lor, dar după o scurtă perioadă am început să mă plictisesc, fiind atras tot mai mult de lectură. Mă refugiam în paginile mele de povești care mai de care mai interesante. Zilele de vară mă găseau în grădină, la umbră, citind cărți de vârsta mea. Am descoperit într-o vară poveștile lui Jules Verne și le-am savurat săptămâni la rândul. Mai târziu, am înțeles că am făcut o alegere bună.

2. Care e prima carte pe care ai citit-o?
Nu-mi amintesc care a fost prima carte citită, dar îmi amintesc când tatăl meu mi-a cumpărat colecția „Winnetou” scrisă de Karl May. Aflam atât de multe lucruri noi și îmi imaginam cum arăta lumea lui Winnetou a lui Old Shatterhand, două personaje pentru care dreptatea era mai sus de orice. Aflam atât de multe lucruri pe care nu le văzusem nici la televizor, de care nu mi se povestise nici la școală. Acele cărți au avut un impact important asupra mea, făcându-mă să realizez unicitatea capacității noastre de a ne imagina o lume întreagă prin simpla lectură a unor paragrafe. Orizontul nostru se extinde cu fiecare carte citită și chiar dacă nu conștientizăm la acel moment, acest lucru își pune în mod direct amprenta asupra dezvoltării noastre.

Din cărțile citite, avem un univers care e numai al nostru, personaje care sunt dornice oricând, la chemarea noastră, să ne împărtășească povestea, să ajungem cu mintea în orice colț al lumii și să călătorim, dezvoltându-ne imaginația, vocabularul și mai ales caracterul.

3. Sfaturi pentru parinti – cum să facă lectura distractivă pentru copii?
Pentru mine, modelul familial a fost foarte important. Văzându-mi tatăl care citea mereu, acest lucru mi-a fost insuflat și mie. Cred că primul pas este ca părinții să le dea un exemplu copiilor și să le arate că lectura poate fi și distractivă, că lectura ne pregătește pentru o călătorie unde noi suntem personajul principal: viața. În era tehnologiei, unde tentațiile date de noile mijloace de comunicare, telefoane inteligente, internet și altele sunt atât de mari, cred că părinții au datoria să le arate copiilor că aceste mijloace moderne pot fi folosite în cel mai bun mod cu putință, pentru dezvoltarea copiilor. Prin stimularea lecturii, părinții pot să ajute copiii să-și descopere potențialul.

Astăzi, comportamentul părintelui care afirmă cu tărie că el este cel mai avizat să hotărască ce e mai bine pentru copilul său este unul încă larg răspândit. Eu cred că prin încurajarea copiilor să vadă lectura ca pe un echipament pentru cea mai importantă călătorie a lor, părinții vor fi chiar ei mai împăcați știind că ai lor copii au făcut o alegere în cunoștință de cauză, citind suficient despre opțiunilor lor de viitor sau despre subiectele care îi pasionează și și-au descoperit chiar ei pasiunile prin lectură. Un cititor trăiește 1000 de vieți. Cel care nu citește niciodată, trăiește una singură.

Citește și alte interviuri cu sfaturi primite de la persoane publice din România despre lectura în familie -> aici.

Atelierele NARATIV au revenit la Târgu-Mureș

Înainte ca zăpada să pună stăpânire pe județul Mureș, pe 22 martie, am ajuns cu atelierele NARATIV în localitățile Râciu și Băla. Următoarea zi, când clădirile erau deja acoperite de zăpadă, iar fulgii ajunseseră la mărimea unei mingi de ping-pong, am poposit la școlile „Serafim Duicu” și „Europa” din Tg. Mureș unde ne-am încălzit instant de la energia copiilor și entuziasmul lor.

Revenim astfel în localitățile unde anul trecut am donat cărți cu sprijinul Azomureș pentru a le arăta concret celor mici și celor mari cum pot îmbina tehnici de educație nonformală cu lectura interactivă pentru a crea obiceiul lecturii de plăcere. 

29570291_1086327788176760_8051012235776592888_n

Printre întrebările puse de elevi la atelierul „Jurnalistul de poveste” susținut de Barna Nemethi s-au aflat nedumeriri legate de diferențele dintre știință și ficțiune, teorii și lucrări științifice, literatură română și universală.

La atelierul de Storytelling care pornește de la povestea „Alice în Țara Minunilor”, copiii au descoperit alături de Andreea Lupescu în câte moduri pot să citească o poveste prin inventarea unor personaje noi, mici scenete, scenarii, exerciții de actorie. La final au compus un cântec și și-au pus câte o dorință, suflând în aer cu praf magic. O experiență senzorială care i-a încântat și pe care cu siguranță o vor ține minte toată viața! Apropo de magie, la exercițiul cu ploaia magică, cei mici și-au dorit să plouă cu: bezele, diamante, smaralde, bani, lingouri de aur, lire, bănci, hamburgeri, înghețată, sclipici. Superputeri inventate de copii pentru Alice au fost menționate: superminte, să pună culori peste tot, supercuraj, teleportare, cameleonică. În Țara Minunilor soarele este verde, iar frunzele copacilor își schimbă culorile de la un moment la altul.

Povestea continuă cu 1001 de nopți și atelierul de „Povești vizuale” cu Dana Dincă. Aici, copiii au redescoperit diversitatea personajelor din poveste prin pictură și printr-un element-supriză pregătit special pentru ei. Zeci de culori și forme au spus zeci de povești!

În acest timp, părinții și profesorii au aflat mai multe despre parenting și importanța lecturii de la Nora Neghină, specialist în psihologie și expert în abordarea Mindsight. Părinții au avut ocazia să pună întrebări și să primească sfaturi despre cum ar putea să transforme lectura în ceva distractiv pentru copiii lor. Ne-am bucurat mult să vedem cât de implicați sunt părinții în aceste localități și, deși resursele sunt limitate, se străduiesc să le ofere celor mici educația cea mai bună acasă și în familie.

29541486_1086328274843378_3410229609235767318_n

Mai multe despre ateliere:

  • Atelier “Jurnalistul de poveste” 

Călătorind în aventuri alături de personajele favorite din „Gulliver”, „Robinson Crusoe” și „O călătorie spre Centrul Pământului”, elevii au avut posibilitatea să descopere de la Barna Nemethi, regizor și fotograf, care sunt întrebările potrivite pentru a dezvolta un articol despre peripețiile protagoniștilor. Răspunzând la întrebări cheie, copiii învață de fapt să se raporteze mai liber la propria lor creativitate și deprind o serie de resorturi narative accesibile prin care să se poată apropia atât de propriile povești, cât și de cele deja scrise de mari autori din istoria literaturii.

  • Atelier “Alice în Țara Minunilor – Storytelling”

Activitatea se bazează pe exerciții de improvizație, pe tehnici teatrale și pe arta de a născoci povești prin metodele lui Keith Johnstone, Viola Spolin și Gianni Rodari. Sub îndrumarea Andreei Lupescu, artist și jurnalist, elevii au deprins obiceiul de a empatiza cu personajele dintr-o carte și, pornind de la propria experiență de viață, și-au construit propriile povești. Atelierul le-a sporit copiiilor motivația de a citi, i-a făcut să realizeze că lectura nu este o experiență alienantă, realizată în singurătate, ci, dimpotrivă, că poate fi prilej de conversație și socializare.

  • Atelier “O mie și una de nopți – Povești vizuale”

Urmarind imaginile vizuale din “O mie și una de nopți”, elevii au invațat tehnici speciale de pictură pentru a crea planșe inspirate de pasajele lecturate împreună cu Dana Dinca, artist vizual. Atelierul are ca scop apropierea copiilor de obiceiul lecturii și dezvoltarea atenției pentru detalii, transformând lectura într-o activitate distractivă.

  • Conferință pentru cadre didactice și părinți “Avem nevoie de povești pentru a crește oameni mari”

Oare câți dintre părinți și profesori conştientizează faptul că noi, adulţii, suntem resposabili de formarea obiceiului de a citi? Care sunt efectele reale ale cititului în familie sau, mai bine zis, ce înseamnă conceptul de parenting pentru lectură? Nora Neghină, specialist în psihologie și expert în abordarea Mindsight va propune celor prezenți tehnici și strategii de promovare a lecturii de plăcere în rândul celor mici.

Acțiunea face parte dintr-un proiect amplu în cadrul programului național de lectură “Cărțile copilăriei”, desfășurat în comunitățile agricole în parteneriat cu Azomureș, cel mai important producător de îngrășăminte minerale din România.

29547620_10216183914095643_504522652_n

De vorbă cu ilustratoarea Yanna Zosmer: „Întotdeauna e loc de povești și de viziuni noi”

Ne dorim să vă oferim exemple care să vă motiveze să luptați pentru visul vostru. Adesea, copiii pasionați de desen sunt orientați către alte meserii „de viitor” care să le ofere o siguranță financiară, îndepărtându-se de pasiunea lor.

Considerăm că este cu adevărat important să vă urmați visul și să vi-l transformați într-o meserie. De aceea, am stat de vorbă cu Yanna Zosmer, un artist vizual care ne inspiră de ceva vreme.

A ilustrat cărți pentru copii precum Omul cu trei minți, Margareta a României, a realizat coperte pentru Viața necunoscută a copacilor și Bonsai de Alejandro Zambra. Lista poate continua, așa că mai bine o lăsăm pe Yanna să ne povestească mai multe despre universul ei de poveste.

28938515_1790670940984133_990773998_o

Cum ai inceput să faci ilustrație?

Pictez și desenez de când mă știu, dar acum câțiva ani, după ce am terminat facultatea am primit un mic proiect de ilustrație de carte. L-am făcut cu atât de mult drag încât mi-am zis că asta e ceea ce trebuie să fac în viață, pentru că îmbină perfect plăcerea lecturii cu pictura, iar de atunci nu trece o zi fără să ilustrez ceva.

Ce sfat ai pentru copiii care sunt atrași de acest domeniu?

Să nu se limiteze doar la desen. În cazul meu au fost mai de ajutor amintirile cu poveștile bunicilor, filmele pe care le-am văzut și cărțile pe care le-am citit decât toate orele de muncă în fața naturilor statice sau portretelor din facultate.

De ce e importantă lectura?

E o expresie care-mi place tare mult, că cititorii trăiesc mai multe vieți. Cred că asta e cel mai important, că ajungi să înțelegi  alte perspective și așa devii un om mai bun.

Care e procesul tău creativ atunci când ilustrezi cărți?

De obicei pornesc de la text, dar îmi place să fac mult research pe subiect, să îmi pun muzică sau filme care au legătură cu perioada sau evenimentele relatate, să pot înțelege mai bine personajele. Apoi desenez, iar până la sfârșitul procesului simt că personajele îmi sunt apropiate. Cea mai grea parte e despărțirea de ele, când trebuie să predau lucrările și să încep un alt proiect.

Cum îți găsești inspirația?

Văd fiecare proiect ca o sursă de inspirație, mai ales dacă e vorba de cărți ilustrate. Cele mai bune idei mi-au venit din cărți. Uneori, se mai întâmplă să fiu în pană de idei și atunci prefer să iau o pauză, să văd un film bun și să desenez după.

28939422_1790670404317520_1605187812_o

Ce ar trebui să știe cei care vor să se apuce să facă ilustrații?

Că e greu la început, ca orice altceva, dar că merită și că întotdeauna e loc de povești noi și de viziuni noi.

Noi recomandăm, de obicei, ca lectura să fie însoțită de mici jocuri de actorie, mimă, desen. Când vine vorba de ilustrație, de ce avem nevoie? Ce fel de creioane, hârtie?

Cred că în cazul copiilor, cel mai important e să aibă materiale cu care se simt foarte confortabili și care să îi reprezinte. Am văzut creații minunate făcute de copii cu o simplă cretă pe astfalt. Cred că materialele care nu îi limitează sunt cele mai potrivite.

Ce apreciezi la o ilustrație? Dacă ar fi să jurizezi un concurs de ilustrații pentru povești, care ar fi criteriile tale?

Trebuie să recunosc că îmi plac ilustrațiile care mă surprind, care au abordări la care nu m-aș fi gândit sau pe care nu le-am mai văzut.

28907351_1790675964316964_472791288_n

Ce te-a inspirat atunci când ai creat ilustrațiile pentru „Omul cu trei minți”?

Pentru că era vorba de basme românești, am spus că cel mai bun loc să lucrez este acasă la bunica. Mi-am luat acuarelele și hârtia și am plecat la ea, unde am găsit pregătit un colțișor frumos aranjat cu motive tradiționale, căpșuni și o ie de 100 ani agățată pe un umeraș, pentru inspirație. Apoi totul a curs de la sine.

Pe Yanna o găsiți pe Facebook și pe Instagram și pe site-ul ei oficial.

Despre cititul în familie: Ioana Ginghină

Suntem dornici să vă oferim cât mai multe resurse utile, idei și modele care să vă inspire pentru lectura în familie, alături de cei mici. Vrem să promovăm conceptul de parenting prin lectură și strângem în jurul nostru oameni cel puțin la fel de entuziasmați ca noi.

De aceea, am stat de vorbă cu mai multe personalități din diverse domenii, pentru care cititul a fost un element-cheie. Ioana Ginghină este o actriță de succes, soția lui Alexandru Papadopol și mama unei fetițe superbe pe nume Ruxandra.

Iată ce ne-a povestit:

Să zicem că eu fac parte dintr-o generație norocoasă: nu am avut atât de mult acces la televizor și atunci bucuria copilăriei mele de a intra într-o poveste era prin citit. Am început când eram foarte mică. Printre primele cărți pe care le-am citit singură era ediția lui Ion Creangă: „Capra cu trei iezi”,  „Punguța cu doi bani”, „Soacra cu trei nurori”. Cred că se aflau în biblioteca tuturor românilor din perioada aceea. Apoi, bineînțeles, am început să cresc și să citesc „Cireșarii”,„Aventurile lui Huckleberry Finn”, ”Tom Sawyer”, „La Medeleni” țin minte că toate acestea mi-au marcat într-un mod pozitiv copilăria. Când am ajuns la ultima carte din „Cireșarii”, îmi venea să plâng că s-a terminat.

Eu în continuare citesc foarte mult vara, mai ales în vacanță. Datorită meseriei de actriță mi-am păstrat această vacanță de vară când am pauză de stagiune.

Cum ne ajută lectura?

Pe mine mă ajută foarte mult lectura pentru că îmi place să descopăr lumi pe care nu le cunosc și nu știu dacă o sa am vreodată posibilitatea să le cunosc. Mă ajută și în meserie pentru că înțeleg psihologii noi, tipologii de personaje, de oameni, de trăiri. Cititul îmi face foarte bine la suflet și la inimă, iar pentru copii este tot așa: o descoperire a unor lumi frumoase. Din păcate, toate aceste alternative moderne ale distracției, oferite de televizor și de gadget-uri sunt foarte violente. Inclusiv poveștile clasice transpuse într-un film de desen animat sau film pentru copii –  încep de obicei cu partea foarte tristă. Normal că prin film vrei să emoționezi foarte mult, dar cartea te lasă pe tine să-ți faci filmul. Eu de asta sunt puțin supărată pe poveștile clasice ecranizate, pentru că sunt dominate de tristețe, pentru a impresiona mai mult.  Asta este problema atunci când se ecranizează o poveste: nu te lasă pe tine să îți imaginezi cum ți-ai dori-o.

Cum să facem lectura mai distractivă pentru copii, să le creem obiceiul de a citi de plăcere?

Sunt foarte mulți părinți care zic: „Eu ii zic copilului meu să citească”, poate chiar îi citește seara înainte de culcare. Cel mai important este ca cel mic să te vadă cu o carte în mână. Degeabă îi zici că trebuie să citească – dacă el nu te vede niciodată cu o carte în mână, nu o să citească pentru că noi suntem oglinda copiilor noștri. Eu personal nu pot să mă laud că citesc atât de mult cât citește Alexandru (n.r. – soțul ei). Alexandru citește foarte mult, tot timpul e cu o carte în mână, oriunde, îl vezi că e în vacanță, că e acasă, tot timpul citește. Atunci văd că și Ruxandra (n.r. – fiica) le citește povești păpușilor. Chiar mai devreme se îmbrăcase în prințesă, avea o carte în mână și le citea povești păpușilor. Am fost în Grecia la mare și citea și ea seara înainte de culcare cu noi, citea și pe plajă.

Cum ar putea părinții să-i motiveze pe copii să citească?

Cred în primul rând copiii trebuie să-i vadă și pe ei citind și nu doar stând la televizor. Ar trebui, pur și simplu, inventate niște jocuri. Bineînțeles că trebuie început cu povești scurte, după care ne putem imagina continuarea, sau putem să ne jucăm pe roluri. Copiii sunt foarte dornici să se joace cu părinții, eu văd asta pe propria piele și părinții nu au timp să se joace cât ar vrea copiii. Cred că dacă părintele ar fi mai deschis spre joacă, copilul ar deveni mai interesat de poveste. E simplu: azi începi cu cinci minute, mâine sau peste o săptămână cu zece minute sau 20, pe urmă ușor-ușor se poate educa un copil să citească și să îi placă. Dar cred că îți trebuie timp. Eu am o vorbă care poate nu sună bine, dar mi se pare că e foarte adevărată: în momentul în care faci un copil, ai un job, iar în momentul în care ai un job, acest job de mamă, trebuie tratat la fel ca jobul tău, serviciul tău. Dacă un program normal e de opt ore, trebuie să îi aloci și copilului același timp.  Adică nu-i corect să vii de la job acasă și să ai pretenția să te înțeleagă, să te accepte, să îți accepte nervii, să accepte că nu ai timp.  Trebuie să înțelegi că ai doi șefi: cel de la serviciu și copilul. Trebuie să fii la fel de corectă, aplicată și dedicată la ambele joburi.

Cât de atrași sunt copiii de lectură?

Copiilor le lipsesc emoțiile. Eu lucrez cu ei și pe partea de teatru și sunt foarte tristă să văd că nu mai au emoții. Adică eu pentru a descoperi cu ei emoțiile, pentru a le putea interpreta, îi pun să spună o poveste tristă și o poveste veselă. De cele mai multe ori,  nu au povești vesele.

Ce putem face pentru a le dezvolta creativitatea?

Eu susțin toate cluburile creative, indiferent că e teatru sau pictură. Și asta le spun și părinților copiilor cu care lucrez: tot ce înseamnă creativitate înseamnă dezvoltarea psihicului, dezvoltarea sufletului, dezvoltarea copilului într-un adult. Cred că trebuie mers cu copilul foarte mult pe partea creativă pentru că îi dezvoltă mintea și viziunea, indiferent că poate nu o să se facă actor sau pictor sau scriitor de povești. Trebuie duși la cluburile creative și duși la teatru, la tot soiul de cursuri de dezvoltare personală. Chiar și eu încerc să mă dezvolt personal ducându-mă la tot felul de cursuri și seminare. Lumea se gândește atunci când aude „dezvoltare personală” la teatru sau la ceva legat de comunicare, dar nu e adevărat, poți să te apuci de grădinărit, dacă nu ai făcut până atunci grădinărit, și te-ai dezvoltat personal pe partea asta. Lumea trebuie să fie mult mai deschisă în a ieși din casă și a face tot soiul de lucruri frumoase.

Citește și alte interviuri cu sfaturi primite de la persoane publice din România despre lectura în familie -> aici.

Atelierele NARATIV au ajuns la Pecica și Sânnicolau Mare

Printre troiene, copaci albi ca de poveste și drumuri acoperite de zăpadă, am reușit să ajungem pe 2 martie în județul Arad, alături de Shop Construct – Rodspectra și Azomureș cu o serie de ateliere NARATIV care îmbină tehnici de educație nonformală cu lectura interactivă.

Am revenit cu drag în localitățile Sânnicolau Mare și Pecica unde am mers acum un an și am donat 2000 de cărți. Am descoperit copii entuziasmați, dornici să citească, să afle mai multe despre lume.

Ne-am dorit tare mult să îi ajutăm pe copii să își îmbunătățească relația cu cititul, să îl redescopere prin exerciții distractive, dar ne-am gândit și la părinți & cadre didactice – așa că am adus un specialist în psihologie, Nora Neghină, cu care au putut discuta despre parenting prin lectură.

28660314_1073442586131947_82850698787799805_n

Elevii Liceului Teoretic „Gheorghe Lazăr” și Școlii Gimnaziale „Theodor Bucurescu” au participat la atelierul “Jurnalistul de poveste” condus de Barna Nemethi și atelierul “Alice în Țara Minunilor – Storytelling” condus de Andreea Lupescu.

Dintre momentele memorabile, amintim câteva întrebări de la atelierul lui Barna:

De ce există mai multe limbi straine și nu una singură în care să ne înțelegem cu toții pe Pământ?

Ce este iubirea?

Ce este gravitația?

De ce există teoria că oamenii se trag din maimuțe?

Care este diferența dintre studii științifice și literatură?

Ce este literatura science-fiction?

La atelierul Andreei, copiii au schimbat povestea și au creat o ploaie magică în Țara Minunilor. Fiecare a putut contribui cu sugestii legate de ceea ce urma să cadă din cer: sarmale, ciocolată, cărți – au fost cele mai întâlnite răspunsuri. La final, elevii și-au pus câte o dorință și au suflat cu praf magic în aer. După ce au primit cărțile cadou, un băiat a țipat: Nu pot săăă cred!! A funcționat! Mi-am pus dorința să primesc o carte și chiar s-a îndeplinit!!

Ulterior, discutând cu profesorii, am aflat că există copii care nu au nicio carte acasă în afară de cele primite de la noi.

28576674_1073443316131874_2993593592926767005_n

În timp ce micuții participau la activități, părinții și cadrele didactice au asistat la o conferință dedicată lor. Nora Neghină, specialist în psihologie și expert în abordarea Mindsight le-a propus celor prezenți tehnici și strategii de promovare a lecturii de plăcere în rândul celor mici.

Câteva întrebări ale cadrelor didactice la conferința Norei:

Este bine să îi lăsăm pe copii la calculator? Cum putem face legatura între carte și digital?

De ce nu mai citesc copiii ca pe vremuri?

Cum pot ajuta repovestirile din colectia „Cartile Copilariei” apărute la Curtea Veche Publishing în crearea obiceiului de a citi?

Ce activități de lectură interactivă putem realiza acasă și la școală, cum putem face clubul de lectura mai distractiv pentru copii?

Atât elevii, cât și cadrele didactice au primit răspunsuri la întrebările și neclaritățile avute, au dezbătut despre cum pot să amelioreze relația cu lectura și să o transforme într-un plăcere zilnică. Noi ne bucurăm tare mult că am ajuns cu atelierele NARATIV la copiii din județul Arad. Ne-ar plăcea ca aceste activități să devină un obicei și să călătorim prin toată țara vorbind despre lectura de plăcere în rândul elevilor, cadrelor didactice și părinților.

28783657_1073443146131891_7401952263685567340_n

Mai multe despre ateliere

  • Atelier “Jurnalistul de poveste” 

Călătorind în aventuri alături de personajele favorite din „Gulliver”, „Robinson Crusoe” și „O călătorie spre Centrul Pământului”, elevii au avut posibilitatea să descopere de la Barna Nemethi, regizor și fotograf, care sunt întrebările potrivite pentru a dezvolta un articol despre peripețiile protagoniștilor. Răspunzând la întrebări cheie adresate de pedagog și de ceilalți participanți la ateliere, copiii au învațat să se raporteze mai liber la propria lor creativitate și au descoperit o serie de resorturi narative accesibile prin care să se poată apropia atât de propriile povești, cât și de cele deja scrise de mari autori din istoria literaturii.

  • Atelier “Alice în Țara Minunilor – Storytelling”

Activitatea se bazează pe exerciții de improvizație, pe tehnici teatrale și pe arta de a născoci povești prin metodele lui Keith Johnstone, Viola Spolin și Gianni Rodari. Sub îndrumarea Andreei Lupescu, artist și jurnalist, elevii au reușit să empatizeze cu personajele din carte și, pornind de la propria experiență de viață, și-au construit propriile povești. Atelierul le-a sporit copiiilor motivația de a citi și le-a demonstrat prin joculețe că lectura poate fi prilej de conversație și socializare.

  • Conferință pentru cadre didactice și părinți „Avem nevoie de povești pentru a crește oameni mari”

Oare câți dintre părinți și profesori conştientizează faptul că noi, adulţii, suntem resposabili de formarea obiceiului de a citi? Care sunt efectele reale ale cititului în familie sau, mai bine zis, ce înseamnă conceptul de parenting pentru lectură? Nora Neghină, specialist în psihologie și expert în abordarea Mindsight le-a propus celor prezenți tehnici și strategii de promovare a lecturii de plăcere în rândul celor mici.

Acțiunea face parte dintr-un proiect amplu inițiat de Asociația Curtea Veche în cadrul programului național de lectură “Cărțile copilăriei” și desfășurat în comunitățile agricole în parteneriat cu Azomureș, cel mai important producător de îngrășăminte minerale din România.

Mai multe fotografii –> aici.

Sponsori și parteneri:

28537295_10215985846984089_1487064843_n

Despre cititul în familie: Alex Ciocan

Suntem dornici să vă oferim cât mai multe resurse utile, idei și modele care să vă inspire pentru lectura în familie, alături de cei mici. Vrem să promovăm conceptul de parenting prin lectură și strângem în jurul nostru oameni cel puțin la fel de entuziasmați ca noi.

De aceea, am stat de vorbă cu mai multe personalități din diverse domenii, pentru care cititul a fost un element-cheie. Sportivul Alex Ciocan, campion la ciclism,  ne-a povestit mai multe despre modul în care cărțile i-au influențat viața: „În viața unui sportiv lectura contează foarte mult. O carte îți aduce liniște. În plus, o minte mai destoinică te ajută foarte mult – se zice că unde nu este cap, vai de picioare, se potrivește perfect în sport.”

Cum ai început să citești?

Povestea e puțin mai complicată pentru că aveam o mamaie care îmi citea în permanență tot felul de povești, dar prima carte pe care am citit-o singur a fost „Legendele Olimpului”. Bineînțeles că m-au atras pozele: era Heracle care se bătea cu tot felul de șerpi și balauri și ca orice băiat, îți dai seama, voiai să vezi ce se întâmplă mai departe și curiozitatea asta m-a făcut să încep să citesc. Cred că pe la șase – șapte ani am început să citesc, șontâc-șontâc bineînțeles, dar e o amintire foarte plăcută. Mamaie clar m-a făcut să îmi placă aceste cărți și m-a ajutat să aflu ce se ascunde în spatele copertelor.

Pe lângă faptul că avea un talent deosebit de narator, avea răbdare să-mi citească. Îmi citea și la prânz când trebuia să-mi fac somnul de copil, îmi citea și seara înainte de culcare. Avea un talent ieșit din comun să povestească – m-a trecut prin toată istoria României, a Europei, am avut un noroc foarte mare cu ea.

De ce e importantă lectura?

Lectura e importantă pentru că îți îmbogățește vocabularul și imaginația. Eu cred că acele vorbe de demult cu cei șapte ani de acasă contează mai mult decât ne putem da seama pentru că în acea perioadă se formează multe principii de viață, ajunge să-ți placă sau nu cartea, ți se formează anumite direcții în vocabular și poți pe urmă să croșetezi pe aceste căi. Dacă pleci de la zero, te trezești undeva în liceu fără prea multe cărți citite, fără cultură generală.

Despre lectura în lumea tehnologiei

Personal, urăsc să citesc pe tabletă. Știu că există cărți pe care ți le poți descărca, nu mă atrag cu nimic, dacă nu simți hârtia în mână, dacă nu rupi din greșeală o pagină, știi, că nu ești atent, parcă nu există farmecul cititului. Ok, sunt foarte bune pentru că găsești niște informații extrem de rapid. Trebuie să fim conștienți că a trecut vremea Larousse-ului, a Dicționarului Enciclopedic sau a cărții lui George Călinescu. Acum cauți pe tabletă sau pe telefon. Dar dacă vrei să citești niște povești cu Făt-Frumos, Frații Grimm, „Legendele Olimpului” – este cu totul altă senzație când răsfoiești cărțile.

Cum ar putea părinții să-i motiveze pe copii să citească?

În primul rând, părinții trebuie să aibă foarte mare răbdare pentru că societatea actuală te face să sari peste etape, să le arzi, te enervezi. Eu cred că o jumătate de oră de citit copilului sau împreună cu copilul tău pot face minuni. Până la urmă este o chestie de obișnuință: astăzi îți calci pe inimă și citești jumătate de oră, mâine la fel, la un moment dat, după o lună, ți se pare deja un lucru normal, copilul va trage de tine pentru că și el se va obișnui. Eu cred că, în timp, acest obicei va crea o relație mult mai solidă părinte-copil și, în plus, va ajuta extrem de mult copilul în viitor.

Cum se îmbină lectura cu sportul de performanță?

Eram unul dintre puținii sportivi care își luau prin cantonamente sau deplasări o carte cu el și citeam. Câteodată râdeau de mine și mă întrebau: „E Biblia? De ce o citești?”. Citeam tot felul de romane. Eu cred că în viața unui sportiv lectura contează foarte mult. O carte îți aduce liniște, ca să nu mai zic că o minte mai destoinică te ajută foarte mult și în sport. Se zice că unde nu este cap, vai de picioare, se potrivește perfect în sport.

Citește și alte interviuri cu sfaturi primite de la persoane publice din România despre lectura în familie -> aici.

Citește articolul de pe blogul lui Alex despre Cărțile Copilăriei -> aici.

Sursa foto: alexciocan.com

Despre cititul în familie: Răzvan Petrescu

Suntem dornici să vă oferim cât mai multe resurse utile, idei și modele care să vă inspire pentru lectura în familie, alături de cei mici. Vrem să promovăm conceptul de parenting prin lectură și strângem în jurul nostru oameni cel puțin la fel de entuziasmați ca noi.

De aceea, am stat de vorbă cu mai multe personalități din diverse domenii, pentru care cititul a fost un element-cheie. Scriitorul Răzvan Petrescu ne-a povestit mai multe despre importanța lecturii, cum a făcut lectura distractivă pentru fiul său și ne-a oferit sfaturi practice prețioase pentru dezvoltarea imaginației.

Îi puteți citi cărțile publicate aici.

Îmi este foarte greu să-mi aduc aminte chiar de prima carte pe care am citit-o pentru că au trecut 50 de ani, deci în jumătate de secol s-au schimbat societăți, au murit oameni, s-au născut alții. Pot să zic doar că au fost trei cărți, cu mai multe volume: „Povești nemuritoare”, de asta îmi aduc aminte, mi-au plăcut foarte mult, dar nu mai pot distinge care anume mi-a plăcut, pe urmă „Miturile și legendele Greciei Antice”, o carte splendidă, îmi plăcea Ajax că era mai tâmpit așa și se lupta cu toată lumea și din „Marile legende ale lumii” a lui Alexandru Mitru. Asta e o ediție din `65, cum atunci chiar se cumpărau cărțile exact în anul în care apăreau, aveam așadar nouă ani, deci cred că e printre primele cărți și de acolo mi-a plăcut enorm „Cidul”, „Guillaume d`Orange”, „Roland”. „Tristan și Isolda” nu mi-a plăcut pentru că era o poveste de dragoste, iar astea sunt foarte plictisitoare.

Părinții ar trebui să le explice copiilor de azi că imaginea se aseamănă foarte mult cu ideile primite de-a gata ale lui Flaubert. Generațiile mai tinere sunt acaparate de imagine – de obicei pe computer sau pe televizor. Ele vin de-a gata, tu nu intervii. La polul opus se află literatura care pornește de la cuvinte, de la descriere. Să zicem că citești undeva „o grădină foarte frumoasă în fața casei”- automat te lasă pe tine să-ți imaginezi într-o secundă, genul de grădină care ți-ar plăcea foarte mult. Asta e diferența, asta i-am spus fiului meu pe care l-am făcut foarte târziu, la 43 de ani, și i-am explicat că lectura dezvoltă imaginația foarte mult. Cei care au ca reper doar imaginea, au o imaginație limitată – este chiar imaginația dată de imagine, e ca un cadru, ca monitorul unui computer.

Cum ți-ai motivat copilul să citească?

A fost o inspirație de moment și am văzut că ține. Știu că există această modalitate de a le citi copiilor înainte de culcare și o încurajez. Eu am făcut altceva: i-am inventat povești fiului meu.

Câteva sfaturi pentru părinți

Să zicem ești un tată oarecare – nu foarte citit. Ai putea să îi spui povești legate de ceea ce ți s-a întâmplat ție în timpul zilei. Copilul poate interveni, ceea ce e foarte interesant. Pe când basmul citit e deja stabilit. Dacă inventezi povești cu ce ți s-a întâmplat ție în timpul zilei e foarte interesant, poți intra în discuție cu cel mic și dacă îi repovestești basmele pe care le știi tu, poți să le repovestești în așa fel încât să-l lași să intervină, să participe la basm. Cam așa am făcut și rezultatul a fost spectaculos. Fiul meu citea „Spuma zilelor” de Boris Vian când avea 15 ani.

Citește și alte interviuri cu sfaturi primite de la persoane publice din România despre lectura în familie -> aici.