lectura – Pagina 3 – Asociația Curtea Veche

Blog

mai 25, 2017 By AsociatiaCV

Cum îmbunătățește lectura calitatea vieții?

Cititul crește speranța de viață cu aproximativ 2 ani! La această concluzie au ajuns experții de la Universitatea din Yale în urma unui studiu realizat în anul 2016 și publicat în revista „Social Science and Medicine”. Cercetarea s-a bazat pe un eșantion de 3,635 de americani cu vârsta de 30 ani și a demonstrat că persoanele care citesc mai mult de 3,5 ore pe zi au cu 23% mai puține șanse de a muri în următorii 12 ani. În cazul celor care acordau lecturii mai puțin de 3 ore pe zi, rata mortalității scădea cu 17%. Mai mult, conform experților, light reading-ul, lectura de suprafață, despre care am discutat în acest articol, are efect numai dacă cititorii petrec 7 ore pe zi parcurgând materiale facile ca ziarele sau revistele. Pentru ei, rata mortalității scade numai cu 11%.

Pe lângă o viață mai lungă, între paginile cărților citite se regăsesc și alte beneficii, precum îmbunătățirea stării generale de spirit. În urma unui studiu din Marea Britanie, bazat pe un eșantion de 4,164 de adulți, s-a ajuns la concluzia că cei care citesc măcar 20 de minute pe zi se simt cu 20% mai mulțumiți de propria viață. În opoziție, persoanele care nu optează să petreacă citind acest interval de timp au cu 28% mai multe șanse decât ceilalți de a suferi de depresie. De asemenea, 1 din 5 cititori afirmă că lectura îi ajută să combată singurătatea.

Josie Billington, Senior Lecturer and Deputy Director la Center of Research into Reading, care a coordonat studiul din Marea Britanie susține că: “Lectura nu numai că îi ajută pe cititori să înțeleagă aspecte complexe ale vieții, dar îi face să își reamintească de activități plăcute pe care obișnuiau să le facă și deprinderi mai vechi, pe care încă le posedă, ajutându-i astfel să-și redobândească sensul vieții și să-și definească locul pe care îl ocupă în lume”.

Mai mult, lectura potrivită poate însemna sprijin în momentele în care starea generală de spirit nu este foarte bună, metoda fiind denumită biblioterapie. Aceasta se referă la utilizarea unor cărți de specialitate, dar ușor de parcurs, care să ajute cititorul să-și rezolve probleme precum: lipsa de încredere în sine, negativismul, stresul post-traumatic, anxietatea, dificultățile de comunicare sau bolile de alimentație (anorexia, bulimia). Astfel de cărți sunt utile mai ales în perioada preadolescenței și adolescenței, dar și la vârsta adultă. De asemenea, pentru persoanele care apelează la terapeuți, efectele tratamentului pot fi îmbunătățite dacă în paralel aceștia parcurg cărțile potrivite. Atenție însă, astfel de titluri trebuie recomandate de un specialist în conformitate cu vârsta pacientului.

Așadar, asemenea vrăjitorilor, care apelau la cărți pentru a utiliza magia, și cititorul pasionat poate dezvolta prin lectura potrivită abilități nebănuite și își poate îmbunătăți calitatea vieții. Condiția este de a avea încredere în magia cărților!

Noi vrem să descoperim ce se ascunde în paginile cărții de pe noptieră și sperăm că și voi veți face la fel. Spor la citit!

Sursa foto: www.sheknows.com

Autor: Gabriela Ursu

Blog

aprilie 28, 2017 By AsociatiaCV

Legătura dintre lectură și PIB-ul României

Lectura este esențială pentru dezvoltarea umană, ne ajută să ne desfășurăm activitățile de zi cu zi și, implicit, să contribuim la progresul societății în ansamblu. Alfabetizarea, ca rezultat al procesului de școlarizare, contribuie la dezvoltarea economică numai dacă este însoțită de progres la toate nivelurile societății: de la sistemul politic și modul în care este structurată economia și dezvoltarea științifică și tehnologică, până la comportamentul și modul de a gândi al individului de rând.

Studiile în domeniul educației arată apariția unui nou tip de analfabetism, cel funcțional care se referă la acele persoane care deși știu să citească, nu pot contextualiza și reda informațiile din textul parcurs. Studiile PISA din 2015 confirmă că în țara noastră exista un procent foarte ridicat de elevi analfabeți funcțional: 42%. Ocupăm locul 48 din 78 de țări în topul european, situându-ne sub medie.

Aceste rezultate sunt strâns corelate cu numărul mare de șomeri înregistrați în țara noastră: conform studiului Institutului Național de Statistică privind forța de muncă în România, în 2015, 624 000 de români nu aveau un loc de muncă, 23,8% fiind tineri cu vârste între 15-24 de ani și 29% având vârsta între 25-34 de ani. Cea mai ridicată rată a șomajului, 8,1%, s-a înregistrat în rândul persoanelor cu nivel scăzut de educație și 15,5% dintre aceștia sunt localizați în mediul urban. De asemenea, din totalul șomerilor 21,3% erau absolvenți de învățământ gimnazial, iar 16,4% erau absolvenți ai unor școli profesionale, complementare sau de ucenici. Așadar, analfabetismul funcțional poate duce la șomaj, iar acesta afectează în mod direct dezvoltarea economică a unei țări și la nivel microsocial împiedică individul să se implice în deciziile politice specifice unei societăți democratice și îl supune excluderii sociale.

În acest caz, care ar fi soluțiile posibile? Conform analizei profesorului Eric Hanushek de la Universitatea din Stanford, prezentate în cadrul Romanian Business Leaders Summit (2 – 3 martie 2017): „creșterea economică se poate realiza numai dacă se dezvoltă competențele și aptitudinile individuale (aici fiind inclusă și lectura, ca bază a procesului de învățare), iar schimbarea de la nivelul sistemului de educație este posibilă, însă numai printr-un angajament constant și pe termen lung.”

Considerăm că este datoria noastră, a tuturor adulților, de a ne asigura că cei mici învață corect să citească, că își dezvoltă abilitatea de a înțelege ceea ce citesc și se deprind cu obiceiul de a citi de plăcere. Am creat programul național de lectură „Cărțile copilăriei” cu acest scop și continuăm activitatea, însă avem nevoie de un sprijin colectiv, pe toate palierele, pentru a duce lectura printre ritualurile zilnice sau săptămânale. Experții au estimat, la Romanian Leaders Business Summit, că dacă am genera schimbarea și toți elevii României ar atinge măcar nivelul 1 la testul PISA privind analfabetismul funcțional, atunci PIB-ul României ar crește cu 300% în 15 ani.

Sursa foto: milestoneseducation.com

Autor: Gabriela Ursu

martie 24, 2017 By AsociatiaCV

Întâlnire despre lumea radio cu Bogdan Șerban și elevii de la Step by Step

După cum v-am obișnuit deja, noi ne luăm o porție lunară de zâmbete largi cu ajutorul copiilor de la Școala Step by Step. În prima întâlnire cu ei am făcut o incursiune în lumea ilustrației de carte alături de Alexia Udriște și pentr cea de-a doua l-am avut ca invitat pe Alec Blenche, care le-a povestit copiilor despre ce înseamnă să fii autor de carte.

Încă de la începutul proiectului, ne-am dorit să le satisfacem celor mici curiozitățile legate de lumea cărților și nu numai. Astfel că ieri, 23 martie, elevii clasei a III-a B au luat contact cu un domeniu nou, iar rezultatul a fost unul efervescent și de-a dreptul savuros. Invitat special ne-a fost Bogdan Șerban, producător și prezentator la Radio Guerrilla.

Recunoaștem, ne-am întâlnit să discutăm despre cărți și am încheiat prin a înregistra jingle-uri exact ca într-un studio profesionist.

Bogdan le-a făcut elevilor o surpriză: cu o pereche de căști și un reportofon, le-a demonstrat cum sună vocea lor înregistrată și le-a arătat cât de important este să citești fluent, cu intonația și dicția potrivită. Chiar dacă o parte dintre ei se mai auziseră înregistrați pe telefon cei mai mulți au fost nemulțumiți de felul în care le sună înregistrată vocea pe un microfon de radio. Acest exercițiu însă nu i-a oprit din a se amuza și i-a ajutat să se familiarizeze cu propria voce pentru a se pregăti de următoarea surpriză: înregistrarea unor jingle-uri pentru radio care vor putea fi auzite în curând pe frecvența 94.8.

Întâlnirea nu se putea termina altfel decât cu o sesiune de întrebări din partea copiilor. Curiozitatea lor ne uimește de fiecare dată, și l-a luat prin surprindere și pe producătorul de radio. ”De câți ani lucrezi în radio?”, ”La ce oră începe emisiunea ta?”, ”Ce ai făcut înainte de radio?”. Așa au aflat că Bogdan este, ca formare de bază, actor și că a și jucat în diferite piese la începutul carierei. Au pus o mulțime de întrebări despre piesele în care a jucat, despre titluri și autori, semn că lumea cărților este mereu prezentă în curiozitățiile celor mici.

Poza de grup de la final a încheiat o întâlnire reușită cu promisiunea că vom muta toate radiourile pe frecvența Radio Guerrilla pentru că suntem nerăbdători să auzim rezultatele acestei întâlniri.

Autor: Ramona Mihai

martie 13, 2017 By AsociatiaCV

Ce se întâmplă când copiii citesc animalelor de companie

Cei mici au de foarte puține ori ocazia să citească fără ca un adult să intervină pentru a-i corecta dacă au pronunțat greșit sau dacă au omis anumite cuvinte. În felul acesta, ei ajung să se concentreze excesiv pe pronunție, să citească mecanic și să piardă din vedere firul epic și plăcerea de a descoperi povestea. O idee bună de a le stimula plăcerea cititului cu voce tare este de a îi implica în activități de lectură pentru și cu animalele de companie.

Intermountain Therapy Animals a lansat la finalul anilor ’90 primul program de alfabetizare care are ca nucleu ideea de a citi câinilor: R.E.A.D (Reading Education Assistance Dogs). Misiunea proiectului este de a îmbunătăți abilitățiile de citire ale copiilor prin intermediul unor sesiuni de lectură la care asistă animale. Însoțitorii de la R.E.A.D. sunt animale de terapie care împreună cu proprietarul sau îngrijitorul lor se oferă voluntari pentru a merge în școli sau biblioteci spre a le fi tovarăși de lectură celor mici. Din 1999 și până în prezent, peste 3000 de echipe de terapie s-au înregistrat în program. Tehnica a avut un mare success și programele de citit în compania necuvântătoarelor s-au răspândit peste tot în Statele Unite ale Americii. Cei mai mulți dintre proprietarii sau îngrijitorii animalelor spun că au văzut cum atitudinea copiilor se schimbă în compania patrupezilor: devin mult mai deschiși și se simt mai relaxați să lectureze cu voce tare deoarece animalele nu îi judecă, ci doar îi ascultă. Lectura în compania unui animal este un exercițiu care îi ajută atât pe cei care au dificultăți de citire, cât și pe cei care consideră lectura plictisitoare deoarece aduce un plus de distracție acestei activități.

O altă inițiativă de acest gen este cea a lui Jo Klepacki de la Human Society of Missouri. Proiectul Shelter Buddies Reading Program are scopul de a îi ajuta pe copii să își dezvolte spriritul empatic și abilitățile de citire. Metodologia este simplă: micii voluntari sunt antrenați să le citească patrupezilor, explicându-li-se cum să își dea seama din limbajul trupului dacă aceștia sunt stresați sau anxioși. Deși inițial proiectul a fost creat pentru a ajuta acele animale care au cel mai mult nevoie de atenție și afecțiune, el s-a dovedit a fi de un real ajutor pentru ambele grupuri de participanți deoarece, pe de o parte, pe cei mai mulți dintre câini îi calmează să îi audă pe copii citind și, pe de altă parte, când cei mici văd reacțiile pozitive din partea câinilor se simt utili și capătă încredere în abilitățile proprii.

Am cerut părerea specialiștilor în domeniu și Floriana Vasile, asistent veterinar la Innedit Vet, ne-a declarat: „Proiectele de acest tip au efecte benefice atât asupra copiilor, cât și a patrupezilor din numeroase motive. În primul rând, se pot identifica o serie de nevoi comune: de socializare, dorința de a explora și de a primi atenție. Acestea devin puncte de pornire pentru relații extrem de durabile între copiii și animalele lor de companie, relații asemănătoare celor de prietenie dintre oameni. În plus, astfel de inițiative dezvoltă încrederea în sine a beneficiarilor, ajută la formarea și educarea spiritului civic. Prin intermediul lor, copiii au posibilitatea de a intra în contact direct cu animalele, ajung să le cunoască, să empatizeze cu ele și să înțeleagă importanța lor și a responsabilității pe care o au. Totodată, ei obțin oportunitatea să își sporească încrederea în abilitățile lor de a citi și de povesti. Au astfel parte de niște spectatori iubăreți și care nu îi judecă, pot chiar să se joace cu intonația pentru a observa diferite reacții la modul în care lecturează povestea.”

Noi vă încurajăm să îi puneți față în față pe cei mici și pe prietenii lor cu nas rece și inimă caldă. Incurajați-i să citească împreună și rezultatele nu vor întârzia să apară!

Autor: Ramona Mihai

ianuarie 17, 2017 By AsociatiaCV

Despre cititul în familie: Virgil Ianțu

Suntem dornici să vă oferim cât mai multe resurse utile, idei și modele care să vă inspire pentru lectura în familie, alături de cei mici. Vrem să promovăm conceptul de parenting prin lectură și strângem în jurul nostru oameni cel puțin la fel de entuziasmați ca noi. De curând am stat de vorbă cu Virgil Ianțu care ne-a povestit despre cum i-a insuflat fetiței lui atenția către lectură și ne-a oferit câteva sfaturi pe care să vi le împărtășim:

„Am mai vorbit despre lectura de seară și despre importanța sa pentru orice copil, încă din prima noapte pe care o petrece în noua lui casă, alături de părinți. Un copil, chiar și la acea vârstă, se bucură atunci când îi aude glasul mamei sau al tatălui, povestind. Urechea lui este atentă la intonație, la căldura vocii, ba chiar și la frecvența ei. Așa își dă seama că de fapt sunt doi în jurului lui, dar care nu prea seamănă unul cu celălalt la glas.

În cazul lecturii întâlnim stiluri diferite, de la mamă la tată, de la părinți la bunici, etc. Mie îmi place cititul artistic, caricaturizat și creativ.

Păi, gândiți-vă cât de monotonă și de previzibilă ar fi fost povestea, dacă Cenușăreasa nu avea 44 la picior și 103 kg sau dacă lupul nu era un personaj pozitiv, care de fapt era bătut periodic de bunica cea rea? Noroc cu vânătorul care rezolvă situația, spre fericirea și liniștea bietului lup.

E drept, aceste variante au fost prezentate la vârsta potrivită. A copilului, nu a lupului.

Referitor la intonație, îmi place mult să transform o poveste într-o piesă de teatru și atunci joc fiecare personaj cu vocea pe care mi-o imaginez în acel moment. Să vezi râs, atunci când mai încurc vocile între ele 😀

Cititul sau povestea de seară este un obicei frumos și bun pentru copil, dar și pentru noi, iar acest obicei trebuie păstrat cât se poate de mult pentru că ne va fi dor de aceste momente care trec mult prea repede.”

În final, un scurt mesaj video transmis de Virgil Ianțu celor care ne citesc și caută sfaturi de apropiere a copiilor de lectură:

Citește și alte interviuri cu sfaturi primite de la persoane publice din România despre lectura în familie -> aici.

Blog

ianuarie 11, 2017 By AsociatiaCV

Programe de lectură în diferite colțuri ale lumii

Credem că este foarte important nu numai ca fiecare copil să aibă acces la cărți, ci și să aibă acces la acele lecturi potrivite vârstei lui. Până la înființarea Asociației Curtea Veche și dezvoltarea programului național de lectură „Cărțile copilăriei”, în România nu exista o astfel de initiațivă deși la nivel mondial se desfășoară de ani buni acțiuni pe termen lung. Țările dezvoltate investesc în educația prin lectură pentru că știu cât de importante sunt rezultatele acesteia; iată câteva astfel de proiecte aplicate în diferite colțuri ale lumii:

În Statele Unite ale Americii, universitatea din Detroit Mercy a organizat un program de lectură pentru copii care să îi ajute să citească siguri. Părinții iau parte la prima oră de clasă, unde învață cum să-i ajute pe copii în drumul lor de cititori și sunt îndrumați de profesioniști în alegerea cărțiilor potrivite pentru cei mici.

În Japonia, programul de lectură „Kumon” își propune să contruiască aptitudinile critice care îi vor ajuta pe cei mici să dezvolte o pasiune pentru lectură care să dureze o viață și să asigure fundația unei cariere academice de succes. Prin fișe de lectură care se completează în 30 de minute, de două ori pe săptămână și alte cinci teme pentru acasă, care permit copilului să lucreze în propriul ritm și să stăpânească noțiunile înainte să treacă la altele noi.

În Africa, programul „Worldreaders” asigură cărți în format electronic școlilor și chiar copiilor în parte, prin pachetele speciale pe care le numesc Blue Box sau Book Pack. Elevii au astfel acces la o arie diversificată de cărți, de la volume adaptate culturii africane la bibliografie critică necesară pentru a asigura durabilitatea programului. Cei mai mici, dar și cei mai mari, poti descărca direct pachetul cu cărți.

În Franța, de exemplu, programul ”Lecture Enfant” oferă o colecția „Livres à Reproduire” care conține un număr de 400 de cărți împărțite pe 18 niveluri de dificultate. Profesorii implicați pot descărca volumele în format PDF, elevii și părinții se pot loga pe profilul clasei în care este repartizat pentru a asculta cărțile de acasă sau de la școală.

O fundație din Polonia a demarat campania „All of Poland Reads to Kids” prin care a dorit să atragă atenția asupra importanței lecturii cu voce tare copiilor de toate vârstele, iar un an mai târziu, au organizat „First National Week of Reading to Children” cu activități în peste 150 de locații.

În Finlanda, instutuția Kela, instituție a securității sociale, oferă noilor părinți un pachet cu obiecte necesare pentru creșterea copilului. Inițiativa a început în 1938 și de atunci conținutul pachetului s-a tot schimbat. Important de menționat este că cel oferit în maternități conține și o carte, părinții fiind încurajați să le citească copiilor încă din primele zile de la naștere. Cei din Finlanda nu sunt singurii care susțin ideea cititului încă de foarte timpuriu, sunt și alte câteva clinici medicale din SUA care promovează această idee.

În India un ONG a format parteneriate cu Guvernul, numeroși voluntari și firme din sectorul privat încearcând să ajungă la cât mai mulți copii din mediul rural, dar și la oameni de toate vârstele care nu au acces la un sistem educațional necesar. În India acest ONG s-a implicat în peste 100 de proiecte în mai mult de 17 țări și susțin programe pentru afalbetizare în 1200 de sate.

Asociația Internațională pentru Dislexie vine în ajutorul copiilor cu dizabilități de învățare și încearcă să elimine preconcepțiile cum că cei dislexici rămân la gradul de analfabetism. Lupta adună profesori, părinți, comunități întregi, și bineînțeles persoane care suferă de un anumit fel de dizabilitate de învățare. Se încearcă, astfel, crearea unui mediu propice, pașnic și fără preconcepții unde copii își pot dezvolta capacitățile de învățare. Asociația oferă suport pentru numeroase state din SUA. Există numeroși experți care își oferă ajutorul în cadrul acestei asociații prin terapie educațională, asistență legală, evaluări, meditații și multe altele.

La Universitatea din Alberta, Canada, Lori Friesen a descoperit că introducerea companiei canine în cadrul lecțiilor a însemnat o mai mare implicare și atenție din parte copiilor. Cei mici sunt încurajați de prezența câinilor să fie mai deschiși, chiar să citească cu voce tare. Programele de afalbetizare asistată de animale îi ajută pe copii să experimenteze învățarea într-un mediu sigur, pașnic, relaxant și în care nu ești judecat.

Importanța unor programe de lectură este cu adevărat evidentă. Lipsurile sunt multe și ajutorul este necesar. Inițiativele oricât de mici contează și reprezintă un pas important. Programele de lectură vin în ajutorul copiilor, al părinților și cadrelor didactice, sunt pași uriași pentru o dezvoltare armonioasă a copiilor și a generațiilor viitoare de angajați.

Blog

ianuarie 10, 2017 By AsociatiaCV

Sfaturile experților: Urania Cremene despre lectura pentru învățare sau plăcere

În cadrul celei de-a doua ediții de NARATIV– Festival de lectură pentru copii, pe lângă atelierele dedicate celor mici, le-am oferit o serie de resurse și sfaturi utile părinților printr-o serie de conferințe susținute de specialiști în domeniul psihologiei, educației și parenting. Pornind de la tema de discuție „Lectura pentru învățare sau plăcere”, Urania Cremene le-a propus părințiilor câteva metode aplicate de a le stârni celor mici dragul de cărți și înclinarea spre învățătură în general.

Pentu cei care nu au putut participa la eveniment, redăm principalele idei:

”Ce înseamnă această valoare numită învățare? Fără doar și poate părinții își doresc ca micuții să învețe și să citească cărți. Eu am convingerea, pe care o transmit de fiecare dată, că ce facem noi ca părinți influențează ce fac sau primesc copiii din punctul de vederele al valorilor, principiilor, comportamentelor și așa mai departe.

Deseori părintele spune ”copilul meu nu citește” și eu întreb în primul rând ”dar tu citești?”. Primesc numeroase răspunsuri ”nu mai am timp să citesc”, ”sunt foarte multe cărți în casă”, ”dar eu citesc”. Dar copilul tău te vede citind? Copilul tău trebuie să te vadă citind. Altfel, cărțile din bibliotecă sunt ca orice alte obiecte decorative din casă, copilul nu are nicio relație cu ele și nici pe tine nu te vede să ai vreo relație cu ele. Este important să te vadă citind. Și este important să vadă că cititul este o activitate realizată din plăcere drept un obicei periodic.

Sunt copii care își doresc 7 cărți deodată când sunt în magazin, dar este foarte important să înțeleagă că atunci când cumpărăm anumite cărți, le alegem pe acelea pe care să le și citim. În vremurile pe care le trăim, în care se promovează consumerismul, este important să le transmitem celor mici ideea că nu cumpărăm ceva doar de dragul de a cumpăra. Sfatul meu este să cumpărați foarte multe carți cu diverse informații, enciclopedii sau cărți despre diverse subiecte (animale, istorie, știință, artă) pentru ca ei să se obișnuiască să caute de unii singuri răspunsurile și nu să le aștepte doar de la tine ca părinte. Este important să le hrănim subiectele spre care ei arată interes și nu doar ceea ce ne place nouă ca adulți și credem că îi va bucura pe ei. Cred că este mai important să citească ce vor, decât să se chinuie cu lecturile obligatorii.

Și, nu în ultimul rând, oferiți cărți care au legătură între ele. Sunt povești care sapă în copil nevoia de a afla mai multe, de a crea legături între cărți, între lucruri. Un alt lucru important este ca toți membri familiei să citească aceeași carte și mai apoi să povestească despre ea. Dacă oferi unui copil o carte și acesta nu are șansa să vorbească cu nimeni despre ea, informația nu mai poate fi transferată și nelămuririle lui rămân nerezolvate.”

Autor: Ramona Mihai

Blog, Fără categorie

ianuarie 5, 2017 By AsociatiaCV

Sfaturile experților: Gaspar Gyorgy despre cum consolidăm relația cu cei mici prin lectură

Una dintre conferințele cele mai așteptate la ediția a doua a NARATIV – Festivalul de lectură pentru copii a fost cea susținută de Gaspar Gyorgy, psiholog, expert în parenting și autor al cărții „Copilul Invizibil” (Curtea Veche Publishing, 2016). Dacă nu ați reușit să participați, am pus cap la cap o serie de informații redate de Gaspar în timpul conferinței, care sperăm să vă ajute să aflați mai multe din culisele psihologiei infantile, despre cum citim copilului în funcție de vârsta lui și cum ne ajută lectura să consolidăm relația cu cei mici:

„Copiii cu vârsta între 3 și 7 ani reacționează foarte bine la poveștile inventate, îi amuză și îi face curioși. Tot acum, în fiecare seară, înainte de a începe următorul capitol este bine să-l întrebăm pe cel mic despre ceea ce am citit cu o seară în urmă, despre acțiune, despre personaje. În felul acesta devine tot mai atent la cele auzite/citite și, într-o formă interactivă, se crează o conectare între părinte și copil.

Cu cât crește și ajunge să aibă 7-12 ani, începe să petreacă o perioadă tot mai mare de timp în afara familiei, vrea să descopere lucruri noi, iar încurajarea relațiilor între copil și prietenii lui sunt foarte importante. Cu cât are relații mai sănătoase, cu atât va fi un copil mai bine integrat în societate. Tot acum este momentul în care copilul vrea să citească ceea ce își alege el. Nu se mai bucură la fel de mult de poveștile alese de părinți, ci vrea să-și impună punctul de vedere atunci cand vine vorba de a achiziționa o carte. O atitudine sănătoasă este aceea care ii permitem copilului să facă o serie de alegeri personale atunci când vine vorba de lectură pentru că a citi din plăcere înseamnă două lucruri: alegere și intenție. De asemenea, este foarte important și exemplul nostru, copilul ne vede plecând de acasa cu o carte sau discutând despre ceea ce am citit și devine din ce în ce mai curios.

Iată câteva sfaturi concrete:
• Pentru a crea o relație mai personală între copil și autor și, totodată, între copil și cartea citită, putem să căutăm imagini cu autorul și să le vorbim despre viețile acestora. Iar acestă perioadă este momentul indicat să integrăm copilul într-un club de lectură, fiindcă îi permite să relaționeze cu persoane exterioare familiei și să aibă un interes comun – cărțile.

• Nu întotdeauna școala este o experiență plăcută, de multe ori copiii se confruntă cu anxietate dimineața înainte de școală, dar, dacă ne trezim cu 10-15 minute mai devreme și îi citim celui mic o poveste de bună-dimineața îl poate ajuta atât să se relaxeze și să devină un pic mai curajos, dar și să relaționeze mai bine cu noi și cu cei din jurul lui.
Până la vârsta de 12 ani, copiii aleg să citească din plăcere, după vârsta de 12 ani, apar și alte motive: plăcerea, relaxarea, cultura generală, buna relație cu profesorul meu, dorința de a cunoaște oameni și culturi diferite. Este foarte importan să nu forțăm copilul să citească, distrugem orice plăcere pe care acesta o poate dezvolta față de carte. Plăcerea vine din faptul că vreau să citesc pentru că îmi place, nu pentru că trebuie.”

Dacă vreți să aflați mai multe despre parenting prin lectură, vă invităm să ne urmăriți în continuare pentru că împreună cu Gaspar pregătim o broșură gratuită plină de idei ajutătoare oricărui părinte care vrea să crească un cititor!

decembrie 13, 2016 By AsociatiaCV

Studiul PISA 2015: 42% din elevii de 15 ani, analfabeţi funcţional

Aproximativ 42% din elevii români de 15 ani sunt analfabeţi funcţional, arată un studiu al Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale. Deşi unii dintre aceștia ştiu să citească, copiii nu reuşesc să înţeleagă textele, iar aceasta este o consecinţă a faptului că de cele mai multe ori elevii sunt obligaţi să memoreze informaţiile, nu să analizeze textele, dar și din cauza lipsei acccesului la cărți potrivite vârstei lor. Să nu uităm că în România peste 50% dintre elevii români locuiesc în mediul rural, în localități unde nu există librării sau biblioteci dotate corespunzător.

Conform studiului PISA* pentru anul 2015, rezultatele au dus țara noastră și mai jos în subsolul clasamentului față de 2012, mai exact pe locul 48 din 78 de țări. Sub România s-au plasat Cipru, Moldova, Albania, Turcia și cele mai bune rezultate au fost obţinute de elevii din Singapore, Japonia şi Estonia.

Studiul PISA 2015 a evaluat aproximativ 540.000 de elevi din 72 de ţări şi economii la Matematică, Lectură şi Ştiinţe. Testarea internaţională se desfăşoară o dată la 3 ani şi arată nivelul elevilor de 15-16 ani la matematică, citire şi ştiinţe. Scopul acestor teste este de a verifica modul în care copiii pot aplica informaţiile pe care le primesc la şcoală la lumea reală. Asftfel, de exemplu, PISA nu măsoară dacă un copil ştie tabla înmulţirii, ci ce ştie el să facă cu ea, dacă poate interpreta corect un text, explica și contextualiza. Concret, programul OECD-PISA nu testează „discipline”, pentru că nu urmăreşte eficienţa în performarea unui anumit curriculum, ci evaluează în ce măsură elevii aflaţi către finalul educaţiei obligatorii deţin unele dintre competenţele-cheie, cunoştinţele şi deprinderile de baza esenţiale atât pentru continuarea studiilor, cât şi pentru participarea deplină la viaţa socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii.

Cercetătorii PISA ne mai spun că: „Nu este suficient ca fiecare copil din clasă să aibă un calculator în față, ci acesta ar trebui conectat la Internet și utilizat în avantajul procesului de învățare, nu ca distragere”. Același studiu a demonstrat că în școlile private, unde există echipamente și se organizează cluburi sau competiții științifice, rezultatele în domeniu sunt mult mai bune. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică ne atrage însă atenția că sistemele de învățământ eficiente sunt cele care vin în sprijinul formării elevului, indiferent de statutul socio-economic. Prin urmare, societatea și individul pot beneficia pe termen lung numai dacă asigurăm fiecărui copil accesul la educație de calitate și la programe alternative.

*Întregul studiu poate fi descărcat de aici

Autor: Gabriela Ursu

noiembrie 29, 2016 By AsociatiaCV

SPECTACOLUL – LECTURĂ: 3 SECRETE ALE SUCCESULUI CU RESURSE MINIME

A trecut mai mult de o lună de când am încheiat NARATIV – Festivalul de lectură pentru copii și încă gândim la atmosfera acelor zile și la energia participanților. Și ne apar constant în minte imagini de la cele două spectacole lectură pe care trupa noastră de actori tineri le-a pus în scenă inspirându-se din „Pinocchio” și „Alice în Țara Minunilor”, volume din colecția de repovestiri „Cărțile copilăriei”.

Având rolul de a aduce în atenție mai degrabă textul, spectacolele-lectură stimulează spectatorii să își imagineze propria montare. Acesta este principalul avantaj care face din teatrul cititorilor o formulă excelentă de introducere a lecturii printre preferințele celor mici. Abordarea textelor literare prin joc teatral le dezvoltă acestora capacitatea de înțelegere a textului, îi pune în contact cu o abordare neconvențională a cărților și îi încurajează, în final, să le parcurgă integral. Asistând la spectacolele lectură din cadrul festivalului și lucrând cu pedagogii care aplică această metodă cu foarte mare succes, am identificat trei secrete care fac din această activitate un succes schimbarea percepției celor mici asupra cititului:

Un cititor talentat este tot ce îți trebuie. Păstrând în minte faptul că acest tip de reprezentație trebuie să fie distractiv pentru copii pentru a le atrage atenția, spectacolul-lectură are rolul important de a le activa celor mici imaginația și de a le arăta părinților cât de mult contează pentru cei mici cititul pe roluri. Utilizarea unor intonații diferite și gesturi potrivite sunt câteva dintre tehnicile simple pe care micuții le apreciază și care îi fac să devină mult mai receptivi la ceea ce citesc.

Decorurile și recuzita sunt deja la îndemână. Personalizarea spațiului prin mutarea scaunelor în sală sau folosirea unor elemente vestimentare pentru delimitare sunt primii pași prin intermediul căruia participanții pășesc pe tărâmul poveștii. Faptul că micuții au mână liberă în a construi peisajul în care se va desfășura acțiunea le stimulează imaginația și îi ajută nu doar să vizualizeze contextul, dar și să memoreze mai multe detalii din poveste. Prin folosirea unor elemente ajutătoare, nu doar că lectura devine efectiv un spectacol, ci și adultul reușește să acceseze mai multe laturi ale creativității celor mici și să le stimuleze învățarea prin simțuri. Spre exemplu, încurajându-i pe participanți să deseneze o anumită scenă deja lecturată, aceștia vor putea vizualiza mai bine respectivul context. De asemenea, utilizând sunete sau chiar melodii, se asigură memorarea pe termen lung a informației și procesul devine mai facil. În fond, nu sunt necesare decoruri și costume fastuase pentru un spectacol, putem fi singuri proprii noștri regizori și să ne imaginăm aceste elemente cum vrem noi.

Distracția este garantată. La fel și utilitatea. Toate aceste elemente adaugate la caracterul distractiv al activității, stimulează creativitatea și – prin creșterea graduală a complexității detaliilor – exersează capacitatea de memorare și procesare a copiilor. Dincolo de imitarea unor acțiuni, gesturi sau comportamente, lectura pe roluri și utilizarea de intonații diferite stimulează empatia cititorilor și capacitatea lor de a reacționa în funcție de context și de informația pe care au înmagazinat-o. Prin intermediul spectacolelor lectură, actorii care conduc activitatea vizează exersarea capacităților celor mici de a reacționa și imagina. Așa cum ne-au confirmat și părinții ai căror copii au participat la spectacolele lectură susținute de Trupa de teatru NARATIV în cadrul festivalului, avantajul cel mai mare al acestui tip de activitate este – pe lângă pofta sporită de lectură – și o capacitate mai mare de relaționare, la nivel interpersonal, a copiilor.

Iată ce ne spune Smaranda Nicolau, actriță și pedagog teatral:
„Mulți dintre copiii din ziua de astăzi se uită destul de mult la filme și la desene animate iar noi, adulții, trebuie să înțelegem că aceasta este ceva absolut firesc. În acest context, spectacolele-lectură precum cele de la NARATIV – Festival de lectură pentru copii sau de la atelierele de actorie pentru cititori încearcă să recupereze ceva ce numai cititul poate să ofere: plăcerea de a crea povestea în propria imaginație. După părerea mea, acesta este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poți oferi unui copil: prilejul să se surprindă pe el însuși, să descopere că e perfect capabil de lucruri pe care nu avea habar că le poate face. E ceea ce încerc mereu la atelierele mele este ceva ce și spectacolele-lectură ale Trupei NARATIV reușesc să facă cu mare succes. Copiii se simt împuterniciți de spectacole. Simt că și ei contribuie la poveste. Simt că povestea le aparține, iar puterea și responsablitatea de a crea propriile povești sunt sentimentele care îi încurajează să continue pe termen lung și de unii singuri.”

Până la o nouă ediție NARATIV – festivalul de lectură pentru copii, ne puteți contacta și aducem Trupa NARATIV în comunitatea sau școala voastră. Scrieți-ne un mesaj la adresa narativ@curteaveche.ro și stabilim împreună detaliile astfel încât cei mici să (re)descopere bucuria și beneficiile unui spectacol-lectură!