Lectura și succesul în carieră

Crezi că marile personalități ale lumii au putut atinge succesul fără lectură?

Vedetele de la Hollywood și-au făcut întotdeauna timp pentru citit și au dezvoltat o mare pasiune pentru cărți! Iată câteva exemple:

  • Michael Jackson iubea să citească și avea peste 10.000 de cărți în ferma lui Neverland. Acesta citea cărți din diferite domenii: psihologie, istorie, literatură.
  • Oprah Winfrey spune „Ceea ce iubesc la citit, este faptul că îți oferă abilitatea de a atinge un nivel mai înalt. Lectura deschide o lume a posibilităților. Continuați să răsfoiți paginile.”
  • Actor popular și câștigător al Premiului Oscar, Leonardo DiCaprio își face timp și să citească; gustul său pentru lectură fiind unul variat, de la literatura clasică la ficțiune modernă și nonficțiune.
  • Waren Buffet a fost întrebat despre secretul succesului său în domeniul finanțelor. Ținând în mână un teanc de hârtii și rapoarte, acesta a răspuns „Citiți 500 de pagini ca acestea zilnic. Așa funcționează cunoașterea. Se acumulează la fel ca dobânzile compuse. Asta e tot ce trebuie să faci, dar garantez că mulți nu o pot face.”
  • Johnny Depp este un colecționar împătimit al Edițiilor Princeps semnate Jack Kerouac, Arthur Rimbaud, Dylan Thomas și Edgar Allan Poe.
  • Regizorul american Steven Spielberg, este un fan al „Ultimului Mohican” de James Fenimore Cooper.
  • Bill Gates citește o carte pe săptămână. În acest an a avut o listă extrem de variată, printre titlurile sale preferate numărându-se cărți despre meditație și dezvoltare personală.

Tu ce model ai în viață și cum crezi că poți ajunge să ai succes? Lectura dezvoltă imaginația și gândirea critică, cultivă talente și relații personale.

Autor: Luminița-Valeria Arsene

Credit foto: lifehack.org

Bill Gates_reading

DESPRE CITITUL ÎN FAMILIE: AVRIL MCDONALD

Credit foto: Warren King Photography

După succesul de pe piața internațională, „Feel Brave” de Avril McDonald, o serie de cărți pentru copii care îi ajută pe cei mici să gestioneze emoții, a fost lansată în România de către Curtea Veche Publishing sub titlul „Colecția Lupului Wolfgang”. Inspirată de experiențele personale, autoarea seriei a căutat timp de 8 ani cea mai bună formă de a spune povești în așa fel încât cei mici să învețe că toate emoțiile sunt firești și pot fi controlate. Personajul principal este un lup prietenos, diferit de alte animăluțe – Wolfgang – care locuiește în pădure cu o prietenă pisică – Catreen. Viața lor e plină de prieteni, dar și de întâmplări neprevăzute, în care cei mici se pot regăsi cu ușurință. Seria le arată copiilor că nu e nicio problemă în a fi diferit și că orice moment tensionat are o rezolvare. Cărțile sunt împărțite pe baza a cinci situații:

Cum îți faci prieteni – Haina colorată a lupului

Încredere în sine  – Lupul nu-i invitat

Schimbarea și pierderea cuiva apropiat – Marele lup

Anxietate și teamă – Lupul și monstrul din umbră

Griji și rezolvarea lor – Lupul și puiul de dragon

Suntem dornici să vă oferim cât mai multe resurse utile, idei și modele care să vă inspire pentru lectura în familie, alături de cei mici. Vrem să promovăm conceptul de parenting prin lectură și strângem în jurul nostru oameni cel puțin la fel de entuziasmați ca noi. De aceea, am stat de vorbă într-o serie de interviuri cu mai multe personalități din diverse domenii pentru care cititul a fost un element-cheie. Printre acestea, se numără de astăzi și autoarea Avril McDonald 😀

Iată ce ne-a povestit:

Ideea din spatele cărților mele este de a împărtăși strategii simple de adaptare prin care să putem trece peste emoțiile negative și să ne simțim curajoși. Am preferat să încep prin a scrie cărți pentru copii pentru că, atunci când suntem mici, creierele noastre sunt avide de cunoaștere. M-am gândit: „De ce să așteptăm să fim adulți pentru a învăța diverse strategii de adaptare și să nu le învăța chiar de la începutul dezvoltării creierului?”

Cărțile mele conțin, de asemenea, și mesaje simple pentru adulți. Momentan lucrez la o carte pentru femei despre cum să ne vindecăm pe noi înșine ca adulți, înainte de îi putea îndruma mai bine emoțional pe copii.

Am avut primul meu atac de panică la 8 ani, când nu îmi fusese spus nimic despre probleme de anxietate sau măcar despre sănătatea mintală. A fost abia mulți ani mai târziu când am aflat ce înseamnă. […] Asta mi-a hrănit curiozitatea legată de conexiunea dintre minte și trup și am descoperit tehnici grozave care m-au ajutat să învăț despre programarea neuro-lingvistică (NLP) și despre terapia comportamentală cognitivă (CBT). […]  Atunci m-am întrebat de ce nu ne învață aceste strategii încă din copilărie. […]  Totul a coincis cu momentul în care fiica mea a avut primul ei coșmar și, să o învăț să scape de el, a fost foarte la îndemână pentru mine, cunoscând tehnicile cu care am reușit și eu să-mi controlez anxietatea. Mi-am dat seama că aș putea ajuta și alți copii, prin crearea unor povești sau poezii care să deschidă conversații și să livreze strategii simple și puternice despre cum să gestionezi astfel de situații. Așa s-a născut „Colecția Lupului Wolfgang”!

Protagonistul acestei colecții este un lup. Este și o poveste în spatele acestei alegeri, cum a apărut ideea acestui personaj?

Nu a fost o decizie conștientă, s-a întâmplat de la sine. Am pornit de la o serie de poezii cu personaje diferite și am construit ulterior o poveste care să le unească pe toate. Lupul a părut să aibă magia necesară pentru a deveni liderul. Acum, când mă uit în urmă, a fost alegerea perfectă pentru că mare parte din efortul pe care îl depune pentru a deveni curajos se bazează pe acceptarea instinctelor noastre primare, pe loialitate și prietenie… toate simbolizate de acest personaj. Copiii s-au îndrăgostit de lupul Wolfgang, dar iubesc și empatizează și cu celelalte personaje. Este „ceva” sau „cineva” potrivit pentru fiecare în carte.

Care a fost cartea ta preferată când erai copil?

Când eram mică, cartea mea preferată era „The Sneetches” de Dr. Seuss. Am iubit foarte mult această carte și mama a trebuit să îmi citească aceeași poveste în fiecare zi. Este o carte minunată despre diversitate, includere și empatie – elementele de care, în opinia mea, lumea are cel mai mult nevoie acum.

Dacă ar fi să alegi, care este mesajul pe care speri să îl învețe copiii din poveștile tale?

Să empatizeze. Empatia joacă un rol viral în prevenirea bullying-ului, așa cum și Brene Brown a subliniat într-un mod foarte elegant „Batjocora nu poate să supraviețuiască empatei.”. Imaginați-vă lumea noastră fără batjocoră sau bullying. Cred că este o viziune minunată spre care să aspirăm.

Dacă ai putea adapta orice carte într-o versiune a ei pentru copii, ce ai alege?

„Alchimistul” de Paulo Coelho. În prezent lucrez la o carte pentru copii ce m-aș bucura să devină „Alchimistul prentru copii”. Este o fabulă despre urmatul viselor și despre ceea ce Joseph Campbell a identificat ca fiind „Călătoria Eroului”. Această carte este complet diferită ca stil de ceea ce am scris până acum. Abia aștept să o prezint lumii!

Mulți părinți și profesori se plâng de faptul că cititul pierde competiția cu tehnologia. Care este sfatul tău pentru a îi face pe cei mici să se îndragostească de cărți și de lectură?

Nu cred că există o formă digitală care să se compare, sau să intre în competiție, cu experiența unei povești citite de cineva. Atâta timp cât părinții pot controla timpul pe care copiii îl petrec conectați la tehnologie și sunt dispuși să le citească, nu ar trebui să fie probleme pe care cei mici să le întâmpine în parcursul lor spre a deveni iubitori de cărți.

Sfatul meu este să le citiți copiilor în fiecare zi, iar când ajung să citească singuri, încercați să le găsiți cărți pe care să le îndrăgească și care să îi determine să își formeze o rutină din a se băga mai devreme în pat doar pentru a avea timp să citească înainte de culcare. Fiecare copil este diferit, așa că este posibil să dureze ceva timp până găsiți autorul potrivit. Însă acesta va sta la baza dezvoltării obiceiului de lectură.

Colecția Lupului Wolfgang poate fi achiziționată direct de pe site-ul www.curteaveche.ro sau din librării, la pachet sau individual.

Pe lângă succesul răsunător pe care l-au avut cărțile pentru copii, programul cu același nume implementat în școli, se bucură de reușite remarcabile. Acesta a pornit din Noua Zeelandă, țara de origine a autoarei:

Avem acum peste 250 de școli ce beneficiază de program în 10 țări, 70.000 de copii implicați în acest proiect ce crește în fiecare zi.  Rezultatele de până acum arată o creștere de 15% per total în încrederea în sine, optimism și abilitatea de a găsi un răspuns, ceea ce mă surprinde chiar și pe mine. Am visat la un impact pozitiv, dar niciodată nu m-am gândit că ar putea să aibă o turnură atât de importantă în școli.

 2018-12-20 12.04.31 1-01

Cum se îmbină jocurile LEGO cu lectura

Cu toții știm că joaca și distracția sunt pe primul loc pentru cei mici. La Festivalul NARATIV le-am îmbinat cu lectura și i-am îndemnat pe copiii să construiască personaje din cărțile lor preferate cu ajutorul pieselor LEGO.

Studiile arată că mâinile noastre sunt conectate cu 80% din celulele din creier: omul are o capacitate limitată de a procesa informația în același timp, însă cu ajutorul conexiunilor neuronale din mâini, învățăm mai mult decât ne dăm seama atunci când construim ceva. Corelând piese LEGO, cuvinte și concepte abstracte se crează conexiuni mentale care îi ajută pe cei mici să gândească și să acționeze chiar și în cele mai complexe și imprevizibile situații.

Am stat de vorbă cu Adrian Popescu din partea LEGO Serious Play România despre tehnica de lucru folosită în cadrul atelierului de la Festivalul NARATIV. Iată ce ne-a declarat:

Cred cu tărie că joaca dezvoltă atenția, dexteritatea, imaginația, organizarea, abilitățile sociale și de lucru în echipă. Există nenumărate programe educaționale renumite care au la baza joaca, iar prin intermediul activității de la Festivalul NARATIV cu piese LEGO am construit și reconstruit povești pe care cei mici le-au povestit ulterior celorlalți. A fost un exercițiu de vorbire în public, dar și de ascultare pentru ei. Am găsit o modalitate pentru fiecare să se exprime și să fie ascultat, să exploreze lumea din jurul lor, să folosească piesele de LEGO nu doar ca pe niște jucării ci ca instrumente pentru dezvoltarea imaginației.

AsociatiaCurteaVeche_FestivalulNARATIV_LEGO_01

Donație de carte în Cehu Silvaniei, județul Sălaj

Marți, pe 29 mai 2018, am mers alături de prietenii noștri de la Azomureș și Promat Comimpex în comuna  Cehu Silvaniei din județul Sălaj pentru a le oferi elevilor „Cărțile Copilăriei”.

Am ajuns în Școlile Gimnaziale „Andrei Mureșanu” și ,,Gyulaffy Laszlo”, apoi la Școala Primară Ulciuc alături de campioana europeană Diana Bulimar și actrița Iulia Nițulescu.

Diana Bulimar, dublă campioană europeană la gimnastică artistică și una dintre cele mai tinere concurente la Exatlon, le-a oferit copiilor prezenți la eveniment sfaturi și idei din experiența proprie despre importanța lecturii pentru dezvoltare personală, motivație și o carieră de succes. Copiii au fost extrem de bucuroși și entuziasmați să o cunoască pe Diana, i-au cerut autografe și au aplaudat-o îndelung.

A urmat apoi un moment interactiv de lectură alături de actrița Iulia Nițulescu, care le-a demonstrat elevilor cât de distractiv poate fi cititul, pornind de la cartea „Robinson Crusoe”.

33869724_1124535477689324_1121899432569208832_n

“Ecourile pe care acest program le face deja în comunitățile rurale din România ne determină să rămânem partenerii Asociației Curtea Veche și în acest an. Am reușit să ajungem deja la câteva mii de copii care au avut șansa să fie martorii unor evenimente rare în comunitățile lor. Unii dintre ei au acum, pentru prima dată, o carte numai a lor și participă frecvent la un club de lectură organizat în școala lor. Sunt activități care pentru unii par banale, dar pentru comunitățile izolate din mediul rural reprezintă SPERANȚĂ. Am găsit deja tot mai multă deschidere și la partenerii noștri locali, distribuitorii îngrășămintelor Azomureș, un motiv în plus pentru care susținem programul național de lectură Cărțile Copilăriei” a declarat Mihai Aniței, director general Azomureș.

“Trăind într-un orăşel de provincie şi, cunoscând realitatea economică şi socială a zonei, susținem iniţiativa Asociației Curtea Veche. Considerăm că lectura, cartea, reprezintă un bun material pe care ar trebui să şi-l permită mai ales copiii. Lectura primelor cărţi poate fi un punct de pornire  în devenirea lor  viitoare și este important ca aceștia să aibă acasă propriul lor volum.” a declarat Cristian Moldovan, director Promat Comimpex.

Mulțumim Sameday Curier pentru transportul cărților!

Mai multe poze aici.

Parteneri și sponsori:

  1logo

Atelierele NARATIV au ajuns la Ploiești cu sprijinul OMV Petrom

Pe 10 mai 2018 am mers la Ploiești, unde peste 600 de elevi au avut parte de activități distractive pornind de la magia lecturii prin atelierele NARATIV și au avut ocazia să îl cunoască pe marele tenisman Horia Tecău – proiect ce a fost posibil cu sprijinul OMV Petrom.

Horia s-a întâlnit cu elevii Colegiului Național “Jean Monnet” din Ploiești cărora le-a povestit cum a fost ajutat de lectură în tot ce și-a propus, de ce cărțile și sportul sunt ingredientele secrete pentru o carieră de succes.

Tenismanul a venit însoțit de cele 3 cărți care l-au influențat vizibil:  “Micul prinț”, “Pete Sampras -în mintea unui campion” și “Puterea prezentului”. El le-a povestit copiilor despre cele 2 mari pasiuni ale sale: sportul și lectura. Elevii au primit cartea “Viața în ritm de tenis” și au avut parte de o sesiune de autografe, înainte de începerea atelierelor NARATIV.

După ce Horia a încheiat, elevii au avut ocazia să le asculte pe Iren Arsene (Președintele Asociației Curtea Veche) și Lăcrămioara Diaconu-Pinţea (OMV Petrom) vorbind despre magia lecturii, modul în care cărțile îți pot schimba viața și despre cum putem transforma cititul într-un obicei zilnic.

1

Mai mult, ca să demonstrăm că cititul poate fi distractiv și ne poate (re)aduce zâmbetul pe buze – Colegiul Național Jean Monnet s-a transformat pentru câteva ore într-un univers magic în care copii s-au bucurat de teatru, muzică, desen, pictură, storytelling, dezbateri prin intermediul atelierelor NARATIV: “Jurnalistul de poveste” cu Barna Nemethi, “Povești pe muzică” cu Andreea Lupescu, “O mie și una de nopți – Tribunalul personajelor” cu Nae Șovăială, “Romeo și Julieta– Actorie” cu Iulia Nițulescu, “Robinson Crusoe – Ilustrație de povești” cu Alexandra Mihailciuc, “Mituri grecești – Teatru de umbre” cu Delia Popa din partea Artcrowd, “O mie și una de nopți – Povești vizuale” cu Dana Dincă.

În timp ce micuții participau la ateliere, Nora Neghină, specialist în psihologie și expert în abordarea Mindsight le-a prezentat cadrelor didactice interesate și elevilor care termină anul acesta modulul psiho-pedagogic tehnici și strategii de promovare a lecturii de plăcere în rândul celor mici.

„Ne-am distrat foarte mult când pedagogul interpreta personajele, își schimba vocea și ne speria. Ne-a făcut să fim foarte captivați și să nu ne gândim la alte lucruri, ne-a făcut să fim parte din poveste.” 

  „Pe mine m-a uimit că pedagogul ne-a zis că putem pleca dacă ne plictisim. Chiar nu te poți plictisi când faci astfel de activități la școală, aș vrea asta mereu!” (copii despre atelierul „O mie și una de nopți – Debate”)

„Mi-ar face plăcere să fie tot învățământul așa… constat că noi suntem mult prea rigizi. M-am simțit ca într-o școală din altă lume, sincer vă spun. Și copiii au trăit totul la altă intensitate, au simțit libertatea… i-am văzut cu totul altfel față de cum sunt la ore. Vă mulțumim mult!” (învățătoare, clasa a IV-a)

Prin toate aceste activități și discursuri ne-am dorit să îi ajutăm pe copii să se angajeze în lectura oricărei povești scrise și să le îmbunătățim relația cu cititul, oferindu-le o experiență unică și memorabilă care să le stârnească interesul și motivația pentru lectură pe termen lung.

Acțiunea face parte dintr-un proiect amplu și este susținută de OMV Petrom, cel mai important producător de petrol şi gaze din Europa de Sud-est.                                                                                                                  

“Implicarea în domeniul educaţiei reprezintă o prioritate pentru OMV Petrom, întrucât a contribui la formarea educaţională a capitalului uman reprezintă cel mai eficient mod de a investi în prezent şi în viitor. “Atelierele NARATIV” se alatură altor proiecte de educaţie desfăşurate de compania noastră şi se concentrează pe dezvoltarea potenţialului copiilor şi educarea acestora cu scopul de a deveni adulţi productivi.” declară Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, reprezentantul companiei despre implicarea în proiect.            

2                                                                             

Peste 600 de elevi de la Colegiul Național “Jean Monnet” din Ploiești au avut parte de o serie de ateliere, după cum urmează:

  •         Atelier “Jurnalistul de poveste”

Călătorind în aventuri alături de personajele favorite din „Gulliver”, „Robinson Crusoe” și „O călătorie spre Centrul Pământului”, elevii au avut posibilitatea să descopere de la Barna Nemethi, regizor și fotograf, care sunt întrebările potrivite pentru a dezvolta un articol despre peripețiile protagoniștilor. Răspunzând la întrebări cheie adresate de pedagog și de ceilalți participanți la ateliere, copiii au învațat să se raporteze mai liber la propria lor creativitate și deprind o serie de tehnici prin care să se poată apropia atât de propriile povești, cât și de cele deja scrise de mari autori din istoria literaturii.

  •         Atelier “Alice în Țara Minunilor – Povești pe muzică”

Activitatea se bazează pe exerciții de improvizație, pe tehnici teatrale și pe arta de a născoci povești prin metodele lui Keith Johnstone, Viola Spolin și Gianni Rodari. Sub îndrumarea Andreei Lupescu, artist și jurnalist, elevii au deprins obiceiul de a empatiza cu personajele dintr-o carte și, pornind de la propria experiență de viață, și-au construiti propriile povești. În mod specific, atelierul le-a sporit copiiilor motivația de a citi, descoperind că lectura nu este o experiență alienantă, realizată în singurătate, ci, dimpotrivă, un prilej de conversație și socializare.

  •         Atelier O mie și una de nopți – Tribunalul personajelor”

Judecător, avocat sau acuzat? La tribunalul personajelor fiecare copil și-a asumat unul din aceste roluri pornind de la întâmplările Seherezadei. Mai mult, și-au exersat deopotrivă abilitățile de storytelling cu cele de gândire critică și de comunicare eficientă. Atelierul s-a desfășurat în trei etape: în prima participanții au trecut prin poveste cu ajutorul instructorului. Apoi, după ce le-au fost împărțite rolurile, și-au creat argumente pentru apărarea și acuzarea personajului judecat. La final, urmărind un format bine definit, apărătorii și acuzatorii și-au susținut discursurile pentru a convinge judecătorul și jurații.

  •         Atelier Robinson Crusoe – Actorie”

Cu toții ne dorim să fim personajul principal al poveștii pe care o citim, iar în cadrul acestei activități chiar se poate. Iulia Nițulescu, artist în educație, i-a învățat pe cei mici cum să se transforme din cititori în actori. Atelierul i-a ajutat pe copii să se apropie de obiceiul lecturii și le-a dezvoltat atenția pentru detalii, transformând lectura într-o activitate distractivă.

  •         Atelier Mituri romane – Ilustrație de povești”

Urmărind aventurile personajelor, elevii au folosit tehnici speciale de pictură pentru a crea elemente de arhitectură și decor specifice miturilor romane împreună cu Alexandra Mihailciuc, arhitect și artist vizual. În cadrul acestui atelier, copiii au învățat să transforme cuvintele în imagini, și-au imaginat în detaliu toate trăsăturile personajelor și decorurilor din carte pentru a le transpune în culori, tuşe, texturi, mărimi şi forme. Au decupat forme și elemente vizuale, au învățat cum să modeleze spaţiul poveştii. Și, cel mai important, au lucrat în echipă prin jocuri şi exerciţii creative.

  •         Atelier Mituri grecești – Teatru de umbre”

Cum poți face o poveste să prindă viață folosindu-te numai de lumină și întuneric? Copiii au recreat miturile grecești, povești pline de legende și eroi, folosindu-se de lumini și de umbre alături de Delia Popa, artist vizual ArtCrowd.

  •         Atelier O mie și una de nopți – Povești vizuale”

Urmărind imaginile vizuale din “O mie și una de nopți”, elevii au învatat tehnici speciale de pictură pentru a crea planșe inspirate de pasajele lecturate împreună cu Dana Dincă, artist vizual.

  •         Conferință pentru cadre didactice și părinți “Avem nevoie de povești pentru a crește oameni mari”

Oare câți dintre părinți și profesori conştientizează faptul că noi, adulţii, suntem resposabili de formarea obiceiului de a citi? Care sunt efectele reale ale cititului în familie sau, mai bine zis, ce înseamnă conceptul de parenting pentru lectură? Nora Neghină, specialist în psihologie și expert în abordarea  Mindsight le-a propus celor prezenți tehnici și strategii de promovare a lecturii de plăcere în rândul celor mici.

A fost o experiență memorabilă care nu ar fi fost posibilă fără sprijinul prietenilor de la OMV Petrom și Samedey Courier – cărora le mulțumim!

Mai multe poze aici.

2 banner

Multiculturalitate în cărțile pentru copii

Unde sunt oamenii de culoare în cărțile pentru copii? Conform unui studiu realizat de U.S. Census Bureau in 2016 – 49% dintre copiii sub 17 ani din America nu erau albi – iar acest procent crește pe zi ce trece. În New York, epicentrul editurilor americane, 65% dintre rezidenți sunt “nonalbi”.

În aceste vremuri atât de multiculturale, cum arată cei cu care se identifică cei mici atunci când citesc o carte?

Conform Cooperative Children’s Book Center de la Universitatea din Wisconsin, mai puțin de 10% dintre cărțile pentru copii publicate în 2013 în Statele Unite ale Americii, includeau prezența unor personaje de culoare. Se spune adesea “Cărțile sunt oglinzile în care ne vedem.” Dacă este adevărat, industria de carte nu reflectă cu acuratețe generațiile tinere de astăzi.

Din fericire, lucrurile au început să se schimbe într-un mod vizibil. Din ce în ce mai multe edituri, editori, librării, autori și ilustratori au început să lupte pentru introducerea egalității de gen și reprezentarea etnică în cărțile pentru copii. Dar nu e suficient doar să pui mai multe personaje de culoare în cărți. Psihologii Karen Aronson și Anne Sibley O’Brien, fondatori ai Diverse BookFinder, o bază de date a cărților care conțin titlurile publicate in ultimii 15 ani, care conțin personaje de culoare, au descoperit că o mare parte din aceste cărți evidențiază și propagă stereotipuri deja existente. Spre exemplu, multe personaje afro-americane sunt sclavi, servitori, sportivi și muzicieni; jumătate din cărțile despre asiatici vorbesc despre diferențele lor culinare, de limbaj sau culturale.

Dacă luăm în considerare elementele din această bază de date, personajele de culoare sunt adesea definite din punct de vedere demografic mai degrabă, decât de elemente specifice, individuale. Drept rezultat, copiii de culoare nu văd în cărți oameni care arată ca ei în roluri de oameni de știință, matematicieni, artiști, astronauți, exploratori, detectivi, supereroi. Și dacă acești copii nu găsesc în cărți mai multe tipologii și meserii, de unde vor ști cât de departe pot ajunge?

În martie 2014, a apărut un editorial in New York Times cu titlul “Unde sunt oamenii de culoare în cărțile pentru copii?”. Walter Dean Myers, autor de cărți pentru copii,  a încercat sa analizeze ce îi determina pe cititori să se conecteze atât de puternic la creațiile lui. “Erau șocați să se recunoască într-o poveste, era o validare a existenței lor ca ființe umane, o recunoaștere a valorii lor de către cineva care îi înțelege.”, a scris Myers.

Eu însumi sunt asiatic și american, am emigrat in America împreună cu familia mea când aveam 7 ani. Locuiam în Maine, un stat care avea foarte puțini oameni de culoare. Țin minte și acum cartea “The Five Chinese Brothers” (Cei cinci frați chinezi) de Claire Huchet Bishop și Kurt Wiese, publicată prima dată în 1938. Când parcurgeam cartea și ma uitam la ochii migdalați și fețele acelea rotunde, simțeam rușine și durere – pentru că îmi dădeam seama că așa ne vedeau americanii pe noi.

În anul 1990, Rudine Bishop a scris articolul “Mirrors, Windows, and Sliding Glass Doors” („Oglinzi, ferestre și uși glisante din sticlă”) în care preciza: “Atunci când copiii nu se regăsesc în cărțile pe care le citesc, sau când imaginile pe care le văd sunt distorsionate, negative sau ridicole, aceștia învață o lecție importantă despre cum sunt devalorizați de către societatea din care fac parte.

Sper, așadar, că în acest nou val al diversității, copiilor și părinților li se va părea perfect normal să vadă supereroi asiatici, inventatori de culoare sau fete-atlet în cărțile pe care le citesc și în filmele pe care le vizionează, să judece personajele pentru ceea ce spun sau fac, nu pentru modul în care arată.

Articolul tradus și adaptat din limba engleză a fost publicat în Bologna Show Daily.

Autor: Charles Kim – director la Charlotte&Co – o firmă de consultanță care lucrează cu instituțiile de artă pentru a dezvolta cărți pentru copii și materiale educaționale.

Atelierele NARATIV au ajuns în comuna Brazi cu sprijinul OMV Petrom

De Ziua Internațională a Cărții, pe 23 aprilie, am organizat cu sprijinul OMV Petrom o serie de ateliere NARATIV pentru elevii din localitățile Brazi, Popești, Negoiești și Botești – comuna Brazi.

Am descoperit copii energici, fericiți să descopere că lectura poate fi distractivă și profesori dornici să preia tehnicile și exercițiile interactive – pe care să le folosească ulterior în cadrul cluburilor de lectură sau chiar în cadrul orelor.

Activitățile au îmbinat tehnici de educație nonformală cu lectura interactivă și i-au provocat pe cei mici să își activeze imaginația prin lectură în cadrul atelierelor: “Jurnalistul de poveste” cu Barna Nemethi, “Povești pe muzică” cu Andreea Lupescu, “Odiseea – Teatru” cu Valentina Popa, “Romeo și Julieta– Actorie”cu Iulia Nițulescu, “Robinson Crusoe – Ilustrație de povești” cu Alexandra Mihailciuc, “Mituri grecești – Teatru de umbre” cu Delia Popa din partea Artcrowd, “O mie și una de nopți – Storytelling” cu Ioana Brătilă.

În timp ce micuții participau la ateliere, Nora Neghină, specialist în psihologie și expert în abordarea Mindsight le-a prezentat cadrelor didactice și profesorilor interesați tehnici și strategii de promovare a lecturii de plăcere în rândul celor mici.

“Implicarea în domeniul educaţiei reprezintă o prioritate pentru OMV Petrom, întrucât a contribui la formarea educaţională a capitalului uman reprezintă cel mai eficient mod de a investi în prezent şi în viitor. “Atelierele Narativ” se alătură altor proiecte de educaţie desfăşurate de compania noastră şi se concentrează pe dezvoltarea potenţialului copiilor şi educarea acestora cu scopul de a deveni adulţi productivi.” a povestit Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, reprezentantul companiei despre implicarea în proiect.

5

Peste 400 de elevi au participat la atelierele NARATIV, după cum urmează:

  • Atelier “Jurnalistul de poveste”

Călătorind în aventuri alături de personajele favorite din „Gulliver”, „Robinson Crusoe” și „O călătorie spre Centrul Pământului”, elevii au posibilitatea să descopere de la Barna Nemethi, regizor și fotograf, care sunt întrebările potrivite pentru a dezvolta un articol despre peripețiile protagoniștilor. Răspunzând la întrebări cheie adresate de pedagog și de ceilalți participanți la ateliere, copiii învață să se raporteze mai liber la propria lor creativitate și deprind o serie de tehnici prin care să se poată apropia atât de propriile povești, cât și de cele deja scrise de mari autori din istoria literaturii.

  • Atelier “Peter Pan – Povești pe muzică”

Activitatea se bazează pe exerciții de improvizație, pe tehnici teatrale și pe arta de a născoci povești prin metodele lui Keith Johnstone, Viola Spolin și Gianni Rodari. Sub îndrumarea Andreei Lupescu, artist și jurnalist, elevii vor deprinde obiceiul de a empatiza cu personajele dintr-o carte și, pornind de la propria experiență de viață, își vor construi propriile povești. În mod specific, atelierul sporește  copiiilor motivația de a citi, îi va face să realizeze că lectura nu este o experiență alienantă, realizată în singurătate, ci, dimpotrivă, că poate fi prilej de conversație și socializare.

6

  • Atelier Odiseea – Teatru”

Oare ce s-a întâmplat când uriașul Ulise s-a întâlnit cu ciclopul, cum a scăpat cu viață și ce alte aventuri a mai trăit pe mare și pe uscat? Aventurile personajului preferat sunt atent prezentate elevilor de către Valentina Popa, actrița Teatrului Mic din București, și puse în scenă împreună cu cei mici.

  • Atelier Ghilgameș – Actorie”

Cu toții ne dorim să fim personajul principal al poveștii pe care o citim, iar în cadrul acestei activități chiar se poate. Iulia Nițulescu, artist în educație, i-a învățat pe cei mici cum să se transforme din cititori în actori. Atelierul are ca scop apropierea copiilor de obiceiul lecturii și dezvoltarea atenției pentru detalii, transformând lectura într-o activitate distractivă.

  • Atelier Robinson Crusoe – Ilustrație de povești”

Urmărind povestea lui “Robinson Crusoe”, elevii au folosit tehnici speciale de pictură pentru a crea măști africane împreună cu Alexandra Mihailciuc, arhitect și artist vizual. În cadrul acestui atelier, copiii au învățat să transforme cuvintele în imagini, și-au imaginat în detaliu toate trăsăturile personajelor pentru a le transpune în culori, tuşe, texturi, mărimi şi forme. Au decupat din foarfecă forme și personaje și au învățat cum să modeleze spaţiul poveștii. Și, cel mai important, au lucrat în echipă prin jocuri şi exerciţii creative.

7

  • Atelier Mituri grecești – Teatru de umbre”

Copiii au aflat cum pot face o poveste să prindă viață folosindu-se numai de lumină și întuneric. Au recreat miturile grecești, povești pline de legende și eroi, folosindu-se de lumini și de umbre alături de Delia Popa, artist vizual ArtCrowd.

  • Atelier O mie și una de nopți – Storytelling”

Poveștile încep întotdeauna cu un joc pentru ca apoi să alunecăm ușor în lumea imaginației, unde toti copiii devin naratori iscusiți și invață alături de Ioana Brătilă, actriță, faptul că cititul poate fi o joacă relaxantă și creativă. Indiferent dacă prichindeii sunt cititori pricepuți sau doar la început, împreună învață să prindă curaj și să se bucure de aventură dincolo de limitele imaginației pe care cărțile o oferă.

  • Conferință pentru cadre didactice și părinți “Avem nevoie de povești pentru a crește oameni mari”

Oare câți dintre părinți și profesori conştientizează faptul că noi, adulţii, suntem resposabili de formarea obiceiului de a citi? Care sunt efectele reale ale cititului în familie sau, mai bine zis, ce înseamnă conceptul de parenting pentru lectură? Nora Neghină, specialist în psihologie și expert în abordarea Mindsight le-a propus celor prezenți tehnici și strategii de promovare a lecturii de plăcere în rândul celor mici.

         67                        

Testimoniale de la copii:

“Îmi place foarte mult să desenez! Și, după această activitate, mă gândeam că aș putea să fac măști și cu familia mea acasă – abia aștept să le povestesc și lor!”

“Aș vrea să facem mai des așa și la scoală sau măcar la ora de desen… Abia aștept să îi citesc cartea pe care am primit-o fratiorului meu. Știți, el e mai mic și cred că o să îi placă mult!”

“A fost foarte interesant pentru că am putut să aleg ce personaj vreau să fiu! La atelierul de actorie Odiseea, eu am fost o oaie roz. Mi s-a părut foarte amuzant pentru ca în realitate nu există oi roz!! A fost tare distractiv!”

Testimoniale de la profesori:

“Mi se pare foarte interesant, voi prelua și eu de la pedagogii Asociației Curtea Veche tehnica prin care mimăm în timp ce ne imaginăm, pentru că ii ține în priză pe copii, îi face să se concentreze asupra unui singur lucru. Era și un joc cu un ghem de ață, fiecare continuă povestea cu ce vrea el și se face ca o pânză de păianjăn între noi. Le place foarte mult.” – profesor Negoiești

“Am încercat să fiu prezentă câte puțin la fiecare atelier.  Fiecare atelier îi antrenează cumva, le arată cum trebuie interpretat un roman. Este foarte folositor pentru noi! Și nepoata mea este înt-un club de lectură, își strânge bani singură pentru a-și cumpăra cartea discutată în fiecare saptamană. – profesor Brazi

“M-a bucurat să văd activi copiii care în general nu răspund la oră! S-au implicat, s-au oferit să vorbească și să citească…. ceea ce în mod normal nu se întâmplă. O să împrumut din metodele văzute la atelierele NARATIV pentru a-i putea motiva. Sper sa reușesc să fie așa și la orele noastre de română sau la serbări.” – profesor Botești

Acțiunea face parte din programul național de lectură “Cărțile copilăriei” și este susținută de OMV Petrom, cel mai important producător de petrol şi gaze din Europa de Sud-est.      

Transportul cărților a fost asigurat de Sameday cărora le mulțumim!

Mai multe poze aici.

 2 banner

Despre importanța lecturii cu Luca Ciubotariu – „Un cititor trăiește 1000 de vieți. Cel care nu citește niciodată, trăiește una singură.”

În ultimele luni, am mers în județul Suceava pentru a dona Cărțile Copilăriei alături de un tânăr de excepție, care a realizat în câțiva ani ceea ce alții nu reușesc într-o viață. Se numește Luca Ciubotariu și este cetățean de onoare al Municipiului Rădăuți. În mandatul 2014/2015 a fost delegat de tineret al României la Organizația Națiunilor Unite. De fiecare dată când le povestește copiilor despre modul prin care cărțile îți pot schimba viața, cei mici se uită fascinați.Așa că am stat la povești cu Luca și l-am întrebat mai multe despre importanța lecturii și modalitățile prin care părinții ar putea să o transforme într-o activitate distractivă.

1. Citeai în loc să…

…Petrec atât de mult timp cu vecinii mei la joacă, pe afară, îmi plăcea să diversific activitățile și să descopăr ceva nou mereu.
Am copilărit și am locuit la țară până la vârsta de 14 ani, în comuna Bilca, județul Suceava, așa că activitățile pe care un copil putea să le aibă erau specifice mediului rural. Mergeam zilnic cu bicicleta la școală (distanța era de aproximativ 5 kilometri pentru un drum), după-amiază îmi făceam temele, îmi mai ajutam părinții la activitățile din gospodărie (în grădină, la munca agricolă sau zootehnică). În timpul liber, copiii din zonă jucau de obicei fotbal, mergeau la pescuit sau la scăldat, dacă era suficient de cald afară. Dădeam curs și eu invitațiilor lor, dar după o scurtă perioadă am început să mă plictisesc, fiind atras tot mai mult de lectură. Mă refugiam în paginile mele de povești care mai de care mai interesante. Zilele de vară mă găseau în grădină, la umbră, citind cărți de vârsta mea. Am descoperit într-o vară poveștile lui Jules Verne și le-am savurat săptămâni la rândul. Mai târziu, am înțeles că am făcut o alegere bună.

2. Care e prima carte pe care ai citit-o?
Nu-mi amintesc care a fost prima carte citită, dar îmi amintesc când tatăl meu mi-a cumpărat colecția „Winnetou” scrisă de Karl May. Aflam atât de multe lucruri noi și îmi imaginam cum arăta lumea lui Winnetou a lui Old Shatterhand, două personaje pentru care dreptatea era mai sus de orice. Aflam atât de multe lucruri pe care nu le văzusem nici la televizor, de care nu mi se povestise nici la școală. Acele cărți au avut un impact important asupra mea, făcându-mă să realizez unicitatea capacității noastre de a ne imagina o lume întreagă prin simpla lectură a unor paragrafe. Orizontul nostru se extinde cu fiecare carte citită și chiar dacă nu conștientizăm la acel moment, acest lucru își pune în mod direct amprenta asupra dezvoltării noastre.

Din cărțile citite, avem un univers care e numai al nostru, personaje care sunt dornice oricând, la chemarea noastră, să ne împărtășească povestea, să ajungem cu mintea în orice colț al lumii și să călătorim, dezvoltându-ne imaginația, vocabularul și mai ales caracterul.

3. Sfaturi pentru parinti – cum să facă lectura distractivă pentru copii?
Pentru mine, modelul familial a fost foarte important. Văzându-mi tatăl care citea mereu, acest lucru mi-a fost insuflat și mie. Cred că primul pas este ca părinții să le dea un exemplu copiilor și să le arate că lectura poate fi și distractivă, că lectura ne pregătește pentru o călătorie unde noi suntem personajul principal: viața. În era tehnologiei, unde tentațiile date de noile mijloace de comunicare, telefoane inteligente, internet și altele sunt atât de mari, cred că părinții au datoria să le arate copiilor că aceste mijloace moderne pot fi folosite în cel mai bun mod cu putință, pentru dezvoltarea copiilor. Prin stimularea lecturii, părinții pot să ajute copiii să-și descopere potențialul.

Astăzi, comportamentul părintelui care afirmă cu tărie că el este cel mai avizat să hotărască ce e mai bine pentru copilul său este unul încă larg răspândit. Eu cred că prin încurajarea copiilor să vadă lectura ca pe un echipament pentru cea mai importantă călătorie a lor, părinții vor fi chiar ei mai împăcați știind că ai lor copii au făcut o alegere în cunoștință de cauză, citind suficient despre opțiunilor lor de viitor sau despre subiectele care îi pasionează și și-au descoperit chiar ei pasiunile prin lectură. Un cititor trăiește 1000 de vieți. Cel care nu citește niciodată, trăiește una singură.

Citește și alte interviuri cu sfaturi primite de la persoane publice din România despre lectura în familie -> aici.

Atelierele NARATIV au revenit la Târgu-Mureș

Înainte ca zăpada să pună stăpânire pe județul Mureș, pe 22 martie, am ajuns cu atelierele NARATIV în localitățile Râciu și Băla. Următoarea zi, când clădirile erau deja acoperite de zăpadă, iar fulgii ajunseseră la mărimea unei mingi de ping-pong, am poposit la școlile „Serafim Duicu” și „Europa” din Tg. Mureș unde ne-am încălzit instant de la energia copiilor și entuziasmul lor.

Revenim astfel în localitățile unde anul trecut am donat cărți cu sprijinul Azomureș pentru a le arăta concret celor mici și celor mari cum pot îmbina tehnici de educație nonformală cu lectura interactivă pentru a crea obiceiul lecturii de plăcere. 

29570291_1086327788176760_8051012235776592888_n

Printre întrebările puse de elevi la atelierul „Jurnalistul de poveste” susținut de Barna Nemethi s-au aflat nedumeriri legate de diferențele dintre știință și ficțiune, teorii și lucrări științifice, literatură română și universală.

La atelierul de Storytelling care pornește de la povestea „Alice în Țara Minunilor”, copiii au descoperit alături de Andreea Lupescu în câte moduri pot să citească o poveste prin inventarea unor personaje noi, mici scenete, scenarii, exerciții de actorie. La final au compus un cântec și și-au pus câte o dorință, suflând în aer cu praf magic. O experiență senzorială care i-a încântat și pe care cu siguranță o vor ține minte toată viața! Apropo de magie, la exercițiul cu ploaia magică, cei mici și-au dorit să plouă cu: bezele, diamante, smaralde, bani, lingouri de aur, lire, bănci, hamburgeri, înghețată, sclipici. Superputeri inventate de copii pentru Alice au fost menționate: superminte, să pună culori peste tot, supercuraj, teleportare, cameleonică. În Țara Minunilor soarele este verde, iar frunzele copacilor își schimbă culorile de la un moment la altul.

Povestea continuă cu 1001 de nopți și atelierul de „Povești vizuale” cu Dana Dincă. Aici, copiii au redescoperit diversitatea personajelor din poveste prin pictură și printr-un element-supriză pregătit special pentru ei. Zeci de culori și forme au spus zeci de povești!

În acest timp, părinții și profesorii au aflat mai multe despre parenting și importanța lecturii de la Nora Neghină, specialist în psihologie și expert în abordarea Mindsight. Părinții au avut ocazia să pună întrebări și să primească sfaturi despre cum ar putea să transforme lectura în ceva distractiv pentru copiii lor. Ne-am bucurat mult să vedem cât de implicați sunt părinții în aceste localități și, deși resursele sunt limitate, se străduiesc să le ofere celor mici educația cea mai bună acasă și în familie.

29541486_1086328274843378_3410229609235767318_n

Mai multe despre ateliere:

  • Atelier “Jurnalistul de poveste” 

Călătorind în aventuri alături de personajele favorite din „Gulliver”, „Robinson Crusoe” și „O călătorie spre Centrul Pământului”, elevii au avut posibilitatea să descopere de la Barna Nemethi, regizor și fotograf, care sunt întrebările potrivite pentru a dezvolta un articol despre peripețiile protagoniștilor. Răspunzând la întrebări cheie, copiii învață de fapt să se raporteze mai liber la propria lor creativitate și deprind o serie de resorturi narative accesibile prin care să se poată apropia atât de propriile povești, cât și de cele deja scrise de mari autori din istoria literaturii.

  • Atelier “Alice în Țara Minunilor – Storytelling”

Activitatea se bazează pe exerciții de improvizație, pe tehnici teatrale și pe arta de a născoci povești prin metodele lui Keith Johnstone, Viola Spolin și Gianni Rodari. Sub îndrumarea Andreei Lupescu, artist și jurnalist, elevii au deprins obiceiul de a empatiza cu personajele dintr-o carte și, pornind de la propria experiență de viață, și-au construit propriile povești. Atelierul le-a sporit copiiilor motivația de a citi, i-a făcut să realizeze că lectura nu este o experiență alienantă, realizată în singurătate, ci, dimpotrivă, că poate fi prilej de conversație și socializare.

  • Atelier “O mie și una de nopți – Povești vizuale”

Urmarind imaginile vizuale din “O mie și una de nopți”, elevii au invațat tehnici speciale de pictură pentru a crea planșe inspirate de pasajele lecturate împreună cu Dana Dinca, artist vizual. Atelierul are ca scop apropierea copiilor de obiceiul lecturii și dezvoltarea atenției pentru detalii, transformând lectura într-o activitate distractivă.

  • Conferință pentru cadre didactice și părinți “Avem nevoie de povești pentru a crește oameni mari”

Oare câți dintre părinți și profesori conştientizează faptul că noi, adulţii, suntem resposabili de formarea obiceiului de a citi? Care sunt efectele reale ale cititului în familie sau, mai bine zis, ce înseamnă conceptul de parenting pentru lectură? Nora Neghină, specialist în psihologie și expert în abordarea Mindsight va propune celor prezenți tehnici și strategii de promovare a lecturii de plăcere în rândul celor mici.

Acțiunea face parte dintr-un proiect amplu în cadrul programului național de lectură “Cărțile copilăriei”, desfășurat în comunitățile agricole în parteneriat cu Azomureș, cel mai important producător de îngrășăminte minerale din România.

29547620_10216183914095643_504522652_n

De vorbă cu ilustratoarea Yanna Zosmer: „Întotdeauna e loc de povești și de viziuni noi”

Ne dorim să vă oferim exemple care să vă motiveze să luptați pentru visul vostru. Adesea, copiii pasionați de desen sunt orientați către alte meserii „de viitor” care să le ofere o siguranță financiară, îndepărtându-se de pasiunea lor.

Considerăm că este cu adevărat important să vă urmați visul și să vi-l transformați într-o meserie. De aceea, am stat de vorbă cu Yanna Zosmer, un artist vizual care ne inspiră de ceva vreme.

A ilustrat cărți pentru copii precum Omul cu trei minți, Margareta a României, a realizat coperte pentru Viața necunoscută a copacilor și Bonsai de Alejandro Zambra. Lista poate continua, așa că mai bine o lăsăm pe Yanna să ne povestească mai multe despre universul ei de poveste.

28938515_1790670940984133_990773998_o

Cum ai inceput să faci ilustrație?

Pictez și desenez de când mă știu, dar acum câțiva ani, după ce am terminat facultatea am primit un mic proiect de ilustrație de carte. L-am făcut cu atât de mult drag încât mi-am zis că asta e ceea ce trebuie să fac în viață, pentru că îmbină perfect plăcerea lecturii cu pictura, iar de atunci nu trece o zi fără să ilustrez ceva.

Ce sfat ai pentru copiii care sunt atrași de acest domeniu?

Să nu se limiteze doar la desen. În cazul meu au fost mai de ajutor amintirile cu poveștile bunicilor, filmele pe care le-am văzut și cărțile pe care le-am citit decât toate orele de muncă în fața naturilor statice sau portretelor din facultate.

De ce e importantă lectura?

E o expresie care-mi place tare mult, că cititorii trăiesc mai multe vieți. Cred că asta e cel mai important, că ajungi să înțelegi  alte perspective și așa devii un om mai bun.

Care e procesul tău creativ atunci când ilustrezi cărți?

De obicei pornesc de la text, dar îmi place să fac mult research pe subiect, să îmi pun muzică sau filme care au legătură cu perioada sau evenimentele relatate, să pot înțelege mai bine personajele. Apoi desenez, iar până la sfârșitul procesului simt că personajele îmi sunt apropiate. Cea mai grea parte e despărțirea de ele, când trebuie să predau lucrările și să încep un alt proiect.

Cum îți găsești inspirația?

Văd fiecare proiect ca o sursă de inspirație, mai ales dacă e vorba de cărți ilustrate. Cele mai bune idei mi-au venit din cărți. Uneori, se mai întâmplă să fiu în pană de idei și atunci prefer să iau o pauză, să văd un film bun și să desenez după.

28939422_1790670404317520_1605187812_o

Ce ar trebui să știe cei care vor să se apuce să facă ilustrații?

Că e greu la început, ca orice altceva, dar că merită și că întotdeauna e loc de povești noi și de viziuni noi.

Noi recomandăm, de obicei, ca lectura să fie însoțită de mici jocuri de actorie, mimă, desen. Când vine vorba de ilustrație, de ce avem nevoie? Ce fel de creioane, hârtie?

Cred că în cazul copiilor, cel mai important e să aibă materiale cu care se simt foarte confortabili și care să îi reprezinte. Am văzut creații minunate făcute de copii cu o simplă cretă pe astfalt. Cred că materialele care nu îi limitează sunt cele mai potrivite.

Ce apreciezi la o ilustrație? Dacă ar fi să jurizezi un concurs de ilustrații pentru povești, care ar fi criteriile tale?

Trebuie să recunosc că îmi plac ilustrațiile care mă surprind, care au abordări la care nu m-aș fi gândit sau pe care nu le-am mai văzut.

28907351_1790675964316964_472791288_n

Ce te-a inspirat atunci când ai creat ilustrațiile pentru „Omul cu trei minți”?

Pentru că era vorba de basme românești, am spus că cel mai bun loc să lucrez este acasă la bunica. Mi-am luat acuarelele și hârtia și am plecat la ea, unde am găsit pregătit un colțișor frumos aranjat cu motive tradiționale, căpșuni și o ie de 100 ani agățată pe un umeraș, pentru inspirație. Apoi totul a curs de la sine.

Pe Yanna o găsiți pe Facebook și pe Instagram și pe site-ul ei oficial.