Atelierele NARATIV au ajuns la Ploiești cu sprijinul OMV Petrom

Pe 10 mai 2018 am mers la Ploiești, unde peste 600 de elevi au avut parte de activități distractive pornind de la magia lecturii prin atelierele NARATIV și au avut ocazia să îl cunoască pe marele tenisman Horia Tecău – proiect ce a fost posibil cu sprijinul OMV Petrom.

Horia s-a întâlnit cu elevii Colegiului Național “Jean Monnet” din Ploiești cărora le-a povestit cum a fost ajutat de lectură în tot ce și-a propus, de ce cărțile și sportul sunt ingredientele secrete pentru o carieră de succes.

Tenismanul a venit însoțit de cele 3 cărți care l-au influențat vizibil:  “Micul prinț”, “Pete Sampras -în mintea unui campion” și “Puterea prezentului”. El le-a povestit copiilor despre cele 2 mari pasiuni ale sale: sportul și lectura. Elevii au primit cartea “Viața în ritm de tenis” și au avut parte de o sesiune de autografe, înainte de începerea atelierelor NARATIV.

După ce Horia a încheiat, elevii au avut ocazia să le asculte pe Iren Arsene (Președintele Asociației Curtea Veche) și Lăcrămioara Diaconu-Pinţea (OMV Petrom) vorbind despre magia lecturii, modul în care cărțile îți pot schimba viața și despre cum putem transforma cititul într-un obicei zilnic.

1

Mai mult, ca să demonstrăm că cititul poate fi distractiv și ne poate (re)aduce zâmbetul pe buze – Colegiul Național Jean Monnet s-a transformat pentru câteva ore într-un univers magic în care copii s-au bucurat de teatru, muzică, desen, pictură, storytelling, dezbateri prin intermediul atelierelor NARATIV: “Jurnalistul de poveste” cu Barna Nemethi, “Povești pe muzică” cu Andreea Lupescu, “O mie și una de nopți – Tribunalul personajelor” cu Nae Șovăială, “Romeo și Julieta– Actorie” cu Iulia Nițulescu, “Robinson Crusoe – Ilustrație de povești” cu Alexandra Mihailciuc, “Mituri grecești – Teatru de umbre” cu Delia Popa din partea Artcrowd, “O mie și una de nopți – Povești vizuale” cu Dana Dincă.

În timp ce micuții participau la ateliere, Nora Neghină, specialist în psihologie și expert în abordarea Mindsight le-a prezentat cadrelor didactice interesate și elevilor care termină anul acesta modulul psiho-pedagogic tehnici și strategii de promovare a lecturii de plăcere în rândul celor mici.

„Ne-am distrat foarte mult când pedagogul interpreta personajele, își schimba vocea și ne speria. Ne-a făcut să fim foarte captivați și să nu ne gândim la alte lucruri, ne-a făcut să fim parte din poveste.” 

  „Pe mine m-a uimit că pedagogul ne-a zis că putem pleca dacă ne plictisim. Chiar nu te poți plictisi când faci astfel de activități la școală, aș vrea asta mereu!” (copii despre atelierul „O mie și una de nopți – Debate”)

„Mi-ar face plăcere să fie tot învățământul așa… constat că noi suntem mult prea rigizi. M-am simțit ca într-o școală din altă lume, sincer vă spun. Și copiii au trăit totul la altă intensitate, au simțit libertatea… i-am văzut cu totul altfel față de cum sunt la ore. Vă mulțumim mult!” (învățătoare, clasa a IV-a)

Prin toate aceste activități și discursuri ne-am dorit să îi ajutăm pe copii să se angajeze în lectura oricărei povești scrise și să le îmbunătățim relația cu cititul, oferindu-le o experiență unică și memorabilă care să le stârnească interesul și motivația pentru lectură pe termen lung.

Acțiunea face parte dintr-un proiect amplu și este susținută de OMV Petrom, cel mai important producător de petrol şi gaze din Europa de Sud-est.                                                                                                                  

“Implicarea în domeniul educaţiei reprezintă o prioritate pentru OMV Petrom, întrucât a contribui la formarea educaţională a capitalului uman reprezintă cel mai eficient mod de a investi în prezent şi în viitor. “Atelierele NARATIV” se alatură altor proiecte de educaţie desfăşurate de compania noastră şi se concentrează pe dezvoltarea potenţialului copiilor şi educarea acestora cu scopul de a deveni adulţi productivi.” declară Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, reprezentantul companiei despre implicarea în proiect.            

2                                                                             

Peste 600 de elevi de la Colegiul Național “Jean Monnet” din Ploiești au avut parte de o serie de ateliere, după cum urmează:

  •         Atelier “Jurnalistul de poveste”

Călătorind în aventuri alături de personajele favorite din „Gulliver”, „Robinson Crusoe” și „O călătorie spre Centrul Pământului”, elevii au avut posibilitatea să descopere de la Barna Nemethi, regizor și fotograf, care sunt întrebările potrivite pentru a dezvolta un articol despre peripețiile protagoniștilor. Răspunzând la întrebări cheie adresate de pedagog și de ceilalți participanți la ateliere, copiii au învațat să se raporteze mai liber la propria lor creativitate și deprind o serie de tehnici prin care să se poată apropia atât de propriile povești, cât și de cele deja scrise de mari autori din istoria literaturii.

  •         Atelier “Alice în Țara Minunilor – Povești pe muzică”

Activitatea se bazează pe exerciții de improvizație, pe tehnici teatrale și pe arta de a născoci povești prin metodele lui Keith Johnstone, Viola Spolin și Gianni Rodari. Sub îndrumarea Andreei Lupescu, artist și jurnalist, elevii au deprins obiceiul de a empatiza cu personajele dintr-o carte și, pornind de la propria experiență de viață, și-au construiti propriile povești. În mod specific, atelierul le-a sporit copiiilor motivația de a citi, descoperind că lectura nu este o experiență alienantă, realizată în singurătate, ci, dimpotrivă, un prilej de conversație și socializare.

  •         Atelier O mie și una de nopți – Tribunalul personajelor”

Judecător, avocat sau acuzat? La tribunalul personajelor fiecare copil și-a asumat unul din aceste roluri pornind de la întâmplările Seherezadei. Mai mult, și-au exersat deopotrivă abilitățile de storytelling cu cele de gândire critică și de comunicare eficientă. Atelierul s-a desfășurat în trei etape: în prima participanții au trecut prin poveste cu ajutorul instructorului. Apoi, după ce le-au fost împărțite rolurile, și-au creat argumente pentru apărarea și acuzarea personajului judecat. La final, urmărind un format bine definit, apărătorii și acuzatorii și-au susținut discursurile pentru a convinge judecătorul și jurații.

  •         Atelier Robinson Crusoe – Actorie”

Cu toții ne dorim să fim personajul principal al poveștii pe care o citim, iar în cadrul acestei activități chiar se poate. Iulia Nițulescu, artist în educație, i-a învățat pe cei mici cum să se transforme din cititori în actori. Atelierul i-a ajutat pe copii să se apropie de obiceiul lecturii și le-a dezvoltat atenția pentru detalii, transformând lectura într-o activitate distractivă.

  •         Atelier Mituri romane – Ilustrație de povești”

Urmărind aventurile personajelor, elevii au folosit tehnici speciale de pictură pentru a crea elemente de arhitectură și decor specifice miturilor romane împreună cu Alexandra Mihailciuc, arhitect și artist vizual. În cadrul acestui atelier, copiii au învățat să transforme cuvintele în imagini, și-au imaginat în detaliu toate trăsăturile personajelor și decorurilor din carte pentru a le transpune în culori, tuşe, texturi, mărimi şi forme. Au decupat forme și elemente vizuale, au învățat cum să modeleze spaţiul poveştii. Și, cel mai important, au lucrat în echipă prin jocuri şi exerciţii creative.

  •         Atelier Mituri grecești – Teatru de umbre”

Cum poți face o poveste să prindă viață folosindu-te numai de lumină și întuneric? Copiii au recreat miturile grecești, povești pline de legende și eroi, folosindu-se de lumini și de umbre alături de Delia Popa, artist vizual ArtCrowd.

  •         Atelier O mie și una de nopți – Povești vizuale”

Urmărind imaginile vizuale din “O mie și una de nopți”, elevii au învatat tehnici speciale de pictură pentru a crea planșe inspirate de pasajele lecturate împreună cu Dana Dincă, artist vizual.

  •         Conferință pentru cadre didactice și părinți “Avem nevoie de povești pentru a crește oameni mari”

Oare câți dintre părinți și profesori conştientizează faptul că noi, adulţii, suntem resposabili de formarea obiceiului de a citi? Care sunt efectele reale ale cititului în familie sau, mai bine zis, ce înseamnă conceptul de parenting pentru lectură? Nora Neghină, specialist în psihologie și expert în abordarea  Mindsight le-a propus celor prezenți tehnici și strategii de promovare a lecturii de plăcere în rândul celor mici.

A fost o experiență memorabilă care nu ar fi fost posibilă fără sprijinul prietenilor de la OMV Petrom și Samedey Courier – cărora le mulțumim!

Mai multe poze aici.

2 banner

Atelierele NARATIV au ajuns în comuna Brazi cu sprijinul OMV Petrom

De Ziua Internațională a Cărții, pe 23 aprilie, am organizat cu sprijinul OMV Petrom o serie de ateliere NARATIV pentru elevii din localitățile Brazi, Popești, Negoiești și Botești – comuna Brazi.

Am descoperit copii energici, fericiți să descopere că lectura poate fi distractivă și profesori dornici să preia tehnicile și exercițiile interactive – pe care să le folosească ulterior în cadrul cluburilor de lectură sau chiar în cadrul orelor.

Activitățile au îmbinat tehnici de educație nonformală cu lectura interactivă și i-au provocat pe cei mici să își activeze imaginația prin lectură în cadrul atelierelor: “Jurnalistul de poveste” cu Barna Nemethi, “Povești pe muzică” cu Andreea Lupescu, “Odiseea – Teatru” cu Valentina Popa, “Romeo și Julieta– Actorie”cu Iulia Nițulescu, “Robinson Crusoe – Ilustrație de povești” cu Alexandra Mihailciuc, “Mituri grecești – Teatru de umbre” cu Delia Popa din partea Artcrowd, “O mie și una de nopți – Storytelling” cu Ioana Brătilă.

În timp ce micuții participau la ateliere, Nora Neghină, specialist în psihologie și expert în abordarea Mindsight le-a prezentat cadrelor didactice și profesorilor interesați tehnici și strategii de promovare a lecturii de plăcere în rândul celor mici.

“Implicarea în domeniul educaţiei reprezintă o prioritate pentru OMV Petrom, întrucât a contribui la formarea educaţională a capitalului uman reprezintă cel mai eficient mod de a investi în prezent şi în viitor. “Atelierele Narativ” se alătură altor proiecte de educaţie desfăşurate de compania noastră şi se concentrează pe dezvoltarea potenţialului copiilor şi educarea acestora cu scopul de a deveni adulţi productivi.” a povestit Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, reprezentantul companiei despre implicarea în proiect.

5

Peste 400 de elevi au participat la atelierele NARATIV, după cum urmează:

  • Atelier “Jurnalistul de poveste”

Călătorind în aventuri alături de personajele favorite din „Gulliver”, „Robinson Crusoe” și „O călătorie spre Centrul Pământului”, elevii au posibilitatea să descopere de la Barna Nemethi, regizor și fotograf, care sunt întrebările potrivite pentru a dezvolta un articol despre peripețiile protagoniștilor. Răspunzând la întrebări cheie adresate de pedagog și de ceilalți participanți la ateliere, copiii învață să se raporteze mai liber la propria lor creativitate și deprind o serie de tehnici prin care să se poată apropia atât de propriile povești, cât și de cele deja scrise de mari autori din istoria literaturii.

  • Atelier “Peter Pan – Povești pe muzică”

Activitatea se bazează pe exerciții de improvizație, pe tehnici teatrale și pe arta de a născoci povești prin metodele lui Keith Johnstone, Viola Spolin și Gianni Rodari. Sub îndrumarea Andreei Lupescu, artist și jurnalist, elevii vor deprinde obiceiul de a empatiza cu personajele dintr-o carte și, pornind de la propria experiență de viață, își vor construi propriile povești. În mod specific, atelierul sporește  copiiilor motivația de a citi, îi va face să realizeze că lectura nu este o experiență alienantă, realizată în singurătate, ci, dimpotrivă, că poate fi prilej de conversație și socializare.

6

  • Atelier Odiseea – Teatru”

Oare ce s-a întâmplat când uriașul Ulise s-a întâlnit cu ciclopul, cum a scăpat cu viață și ce alte aventuri a mai trăit pe mare și pe uscat? Aventurile personajului preferat sunt atent prezentate elevilor de către Valentina Popa, actrița Teatrului Mic din București, și puse în scenă împreună cu cei mici.

  • Atelier Ghilgameș – Actorie”

Cu toții ne dorim să fim personajul principal al poveștii pe care o citim, iar în cadrul acestei activități chiar se poate. Iulia Nițulescu, artist în educație, i-a învățat pe cei mici cum să se transforme din cititori în actori. Atelierul are ca scop apropierea copiilor de obiceiul lecturii și dezvoltarea atenției pentru detalii, transformând lectura într-o activitate distractivă.

  • Atelier Robinson Crusoe – Ilustrație de povești”

Urmărind povestea lui “Robinson Crusoe”, elevii au folosit tehnici speciale de pictură pentru a crea măști africane împreună cu Alexandra Mihailciuc, arhitect și artist vizual. În cadrul acestui atelier, copiii au învățat să transforme cuvintele în imagini, și-au imaginat în detaliu toate trăsăturile personajelor pentru a le transpune în culori, tuşe, texturi, mărimi şi forme. Au decupat din foarfecă forme și personaje și au învățat cum să modeleze spaţiul poveștii. Și, cel mai important, au lucrat în echipă prin jocuri şi exerciţii creative.

7

  • Atelier Mituri grecești – Teatru de umbre”

Copiii au aflat cum pot face o poveste să prindă viață folosindu-se numai de lumină și întuneric. Au recreat miturile grecești, povești pline de legende și eroi, folosindu-se de lumini și de umbre alături de Delia Popa, artist vizual ArtCrowd.

  • Atelier O mie și una de nopți – Storytelling”

Poveștile încep întotdeauna cu un joc pentru ca apoi să alunecăm ușor în lumea imaginației, unde toti copiii devin naratori iscusiți și invață alături de Ioana Brătilă, actriță, faptul că cititul poate fi o joacă relaxantă și creativă. Indiferent dacă prichindeii sunt cititori pricepuți sau doar la început, împreună învață să prindă curaj și să se bucure de aventură dincolo de limitele imaginației pe care cărțile o oferă.

  • Conferință pentru cadre didactice și părinți “Avem nevoie de povești pentru a crește oameni mari”

Oare câți dintre părinți și profesori conştientizează faptul că noi, adulţii, suntem resposabili de formarea obiceiului de a citi? Care sunt efectele reale ale cititului în familie sau, mai bine zis, ce înseamnă conceptul de parenting pentru lectură? Nora Neghină, specialist în psihologie și expert în abordarea Mindsight le-a propus celor prezenți tehnici și strategii de promovare a lecturii de plăcere în rândul celor mici.

         67                        

Testimoniale de la copii:

“Îmi place foarte mult să desenez! Și, după această activitate, mă gândeam că aș putea să fac măști și cu familia mea acasă – abia aștept să le povestesc și lor!”

“Aș vrea să facem mai des așa și la scoală sau măcar la ora de desen… Abia aștept să îi citesc cartea pe care am primit-o fratiorului meu. Știți, el e mai mic și cred că o să îi placă mult!”

“A fost foarte interesant pentru că am putut să aleg ce personaj vreau să fiu! La atelierul de actorie Odiseea, eu am fost o oaie roz. Mi s-a părut foarte amuzant pentru ca în realitate nu există oi roz!! A fost tare distractiv!”

Testimoniale de la profesori:

“Mi se pare foarte interesant, voi prelua și eu de la pedagogii Asociației Curtea Veche tehnica prin care mimăm în timp ce ne imaginăm, pentru că ii ține în priză pe copii, îi face să se concentreze asupra unui singur lucru. Era și un joc cu un ghem de ață, fiecare continuă povestea cu ce vrea el și se face ca o pânză de păianjăn între noi. Le place foarte mult.” – profesor Negoiești

“Am încercat să fiu prezentă câte puțin la fiecare atelier.  Fiecare atelier îi antrenează cumva, le arată cum trebuie interpretat un roman. Este foarte folositor pentru noi! Și nepoata mea este înt-un club de lectură, își strânge bani singură pentru a-și cumpăra cartea discutată în fiecare saptamană. – profesor Brazi

“M-a bucurat să văd activi copiii care în general nu răspund la oră! S-au implicat, s-au oferit să vorbească și să citească…. ceea ce în mod normal nu se întâmplă. O să împrumut din metodele văzute la atelierele NARATIV pentru a-i putea motiva. Sper sa reușesc să fie așa și la orele noastre de română sau la serbări.” – profesor Botești

Acțiunea face parte din programul național de lectură “Cărțile copilăriei” și este susținută de OMV Petrom, cel mai important producător de petrol şi gaze din Europa de Sud-est.      

Transportul cărților a fost asigurat de Sameday cărora le mulțumim!

Mai multe poze aici.

 2 banner

Despre importanța lecturii cu Luca Ciubotariu – „Un cititor trăiește 1000 de vieți. Cel care nu citește niciodată, trăiește una singură.”

În ultimele luni, am mers în județul Suceava pentru a dona Cărțile Copilăriei alături de un tânăr de excepție, care a realizat în câțiva ani ceea ce alții nu reușesc într-o viață. Se numește Luca Ciubotariu și este cetățean de onoare al Municipiului Rădăuți. În mandatul 2014/2015 a fost delegat de tineret al României la Organizația Națiunilor Unite. De fiecare dată când le povestește copiilor despre modul prin care cărțile îți pot schimba viața, cei mici se uită fascinați.Așa că am stat la povești cu Luca și l-am întrebat mai multe despre importanța lecturii și modalitățile prin care părinții ar putea să o transforme într-o activitate distractivă.

1. Citeai în loc să…

…Petrec atât de mult timp cu vecinii mei la joacă, pe afară, îmi plăcea să diversific activitățile și să descopăr ceva nou mereu.
Am copilărit și am locuit la țară până la vârsta de 14 ani, în comuna Bilca, județul Suceava, așa că activitățile pe care un copil putea să le aibă erau specifice mediului rural. Mergeam zilnic cu bicicleta la școală (distanța era de aproximativ 5 kilometri pentru un drum), după-amiază îmi făceam temele, îmi mai ajutam părinții la activitățile din gospodărie (în grădină, la munca agricolă sau zootehnică). În timpul liber, copiii din zonă jucau de obicei fotbal, mergeau la pescuit sau la scăldat, dacă era suficient de cald afară. Dădeam curs și eu invitațiilor lor, dar după o scurtă perioadă am început să mă plictisesc, fiind atras tot mai mult de lectură. Mă refugiam în paginile mele de povești care mai de care mai interesante. Zilele de vară mă găseau în grădină, la umbră, citind cărți de vârsta mea. Am descoperit într-o vară poveștile lui Jules Verne și le-am savurat săptămâni la rândul. Mai târziu, am înțeles că am făcut o alegere bună.

2. Care e prima carte pe care ai citit-o?
Nu-mi amintesc care a fost prima carte citită, dar îmi amintesc când tatăl meu mi-a cumpărat colecția „Winnetou” scrisă de Karl May. Aflam atât de multe lucruri noi și îmi imaginam cum arăta lumea lui Winnetou a lui Old Shatterhand, două personaje pentru care dreptatea era mai sus de orice. Aflam atât de multe lucruri pe care nu le văzusem nici la televizor, de care nu mi se povestise nici la școală. Acele cărți au avut un impact important asupra mea, făcându-mă să realizez unicitatea capacității noastre de a ne imagina o lume întreagă prin simpla lectură a unor paragrafe. Orizontul nostru se extinde cu fiecare carte citită și chiar dacă nu conștientizăm la acel moment, acest lucru își pune în mod direct amprenta asupra dezvoltării noastre.

Din cărțile citite, avem un univers care e numai al nostru, personaje care sunt dornice oricând, la chemarea noastră, să ne împărtășească povestea, să ajungem cu mintea în orice colț al lumii și să călătorim, dezvoltându-ne imaginația, vocabularul și mai ales caracterul.

3. Sfaturi pentru parinti – cum să facă lectura distractivă pentru copii?
Pentru mine, modelul familial a fost foarte important. Văzându-mi tatăl care citea mereu, acest lucru mi-a fost insuflat și mie. Cred că primul pas este ca părinții să le dea un exemplu copiilor și să le arate că lectura poate fi și distractivă, că lectura ne pregătește pentru o călătorie unde noi suntem personajul principal: viața. În era tehnologiei, unde tentațiile date de noile mijloace de comunicare, telefoane inteligente, internet și altele sunt atât de mari, cred că părinții au datoria să le arate copiilor că aceste mijloace moderne pot fi folosite în cel mai bun mod cu putință, pentru dezvoltarea copiilor. Prin stimularea lecturii, părinții pot să ajute copiii să-și descopere potențialul.

Astăzi, comportamentul părintelui care afirmă cu tărie că el este cel mai avizat să hotărască ce e mai bine pentru copilul său este unul încă larg răspândit. Eu cred că prin încurajarea copiilor să vadă lectura ca pe un echipament pentru cea mai importantă călătorie a lor, părinții vor fi chiar ei mai împăcați știind că ai lor copii au făcut o alegere în cunoștință de cauză, citind suficient despre opțiunilor lor de viitor sau despre subiectele care îi pasionează și și-au descoperit chiar ei pasiunile prin lectură. Un cititor trăiește 1000 de vieți. Cel care nu citește niciodată, trăiește una singură.

Citește și alte interviuri cu sfaturi primite de la persoane publice din România despre lectura în familie -> aici.

Atelierele NARATIV au revenit la Târgu-Mureș

Înainte ca zăpada să pună stăpânire pe județul Mureș, pe 22 martie, am ajuns cu atelierele NARATIV în localitățile Râciu și Băla. Următoarea zi, când clădirile erau deja acoperite de zăpadă, iar fulgii ajunseseră la mărimea unei mingi de ping-pong, am poposit la școlile „Serafim Duicu” și „Europa” din Tg. Mureș unde ne-am încălzit instant de la energia copiilor și entuziasmul lor.

Revenim astfel în localitățile unde anul trecut am donat cărți cu sprijinul Azomureș pentru a le arăta concret celor mici și celor mari cum pot îmbina tehnici de educație nonformală cu lectura interactivă pentru a crea obiceiul lecturii de plăcere. 

29570291_1086327788176760_8051012235776592888_n

Printre întrebările puse de elevi la atelierul „Jurnalistul de poveste” susținut de Barna Nemethi s-au aflat nedumeriri legate de diferențele dintre știință și ficțiune, teorii și lucrări științifice, literatură română și universală.

La atelierul de Storytelling care pornește de la povestea „Alice în Țara Minunilor”, copiii au descoperit alături de Andreea Lupescu în câte moduri pot să citească o poveste prin inventarea unor personaje noi, mici scenete, scenarii, exerciții de actorie. La final au compus un cântec și și-au pus câte o dorință, suflând în aer cu praf magic. O experiență senzorială care i-a încântat și pe care cu siguranță o vor ține minte toată viața! Apropo de magie, la exercițiul cu ploaia magică, cei mici și-au dorit să plouă cu: bezele, diamante, smaralde, bani, lingouri de aur, lire, bănci, hamburgeri, înghețată, sclipici. Superputeri inventate de copii pentru Alice au fost menționate: superminte, să pună culori peste tot, supercuraj, teleportare, cameleonică. În Țara Minunilor soarele este verde, iar frunzele copacilor își schimbă culorile de la un moment la altul.

Povestea continuă cu 1001 de nopți și atelierul de „Povești vizuale” cu Dana Dincă. Aici, copiii au redescoperit diversitatea personajelor din poveste prin pictură și printr-un element-supriză pregătit special pentru ei. Zeci de culori și forme au spus zeci de povești!

În acest timp, părinții și profesorii au aflat mai multe despre parenting și importanța lecturii de la Nora Neghină, specialist în psihologie și expert în abordarea Mindsight. Părinții au avut ocazia să pună întrebări și să primească sfaturi despre cum ar putea să transforme lectura în ceva distractiv pentru copiii lor. Ne-am bucurat mult să vedem cât de implicați sunt părinții în aceste localități și, deși resursele sunt limitate, se străduiesc să le ofere celor mici educația cea mai bună acasă și în familie.

29541486_1086328274843378_3410229609235767318_n

Mai multe despre ateliere:

  • Atelier “Jurnalistul de poveste” 

Călătorind în aventuri alături de personajele favorite din „Gulliver”, „Robinson Crusoe” și „O călătorie spre Centrul Pământului”, elevii au avut posibilitatea să descopere de la Barna Nemethi, regizor și fotograf, care sunt întrebările potrivite pentru a dezvolta un articol despre peripețiile protagoniștilor. Răspunzând la întrebări cheie, copiii învață de fapt să se raporteze mai liber la propria lor creativitate și deprind o serie de resorturi narative accesibile prin care să se poată apropia atât de propriile povești, cât și de cele deja scrise de mari autori din istoria literaturii.

  • Atelier “Alice în Țara Minunilor – Storytelling”

Activitatea se bazează pe exerciții de improvizație, pe tehnici teatrale și pe arta de a născoci povești prin metodele lui Keith Johnstone, Viola Spolin și Gianni Rodari. Sub îndrumarea Andreei Lupescu, artist și jurnalist, elevii au deprins obiceiul de a empatiza cu personajele dintr-o carte și, pornind de la propria experiență de viață, și-au construit propriile povești. Atelierul le-a sporit copiiilor motivația de a citi, i-a făcut să realizeze că lectura nu este o experiență alienantă, realizată în singurătate, ci, dimpotrivă, că poate fi prilej de conversație și socializare.

  • Atelier “O mie și una de nopți – Povești vizuale”

Urmarind imaginile vizuale din “O mie și una de nopți”, elevii au invațat tehnici speciale de pictură pentru a crea planșe inspirate de pasajele lecturate împreună cu Dana Dinca, artist vizual. Atelierul are ca scop apropierea copiilor de obiceiul lecturii și dezvoltarea atenției pentru detalii, transformând lectura într-o activitate distractivă.

  • Conferință pentru cadre didactice și părinți “Avem nevoie de povești pentru a crește oameni mari”

Oare câți dintre părinți și profesori conştientizează faptul că noi, adulţii, suntem resposabili de formarea obiceiului de a citi? Care sunt efectele reale ale cititului în familie sau, mai bine zis, ce înseamnă conceptul de parenting pentru lectură? Nora Neghină, specialist în psihologie și expert în abordarea Mindsight va propune celor prezenți tehnici și strategii de promovare a lecturii de plăcere în rândul celor mici.

Acțiunea face parte dintr-un proiect amplu în cadrul programului național de lectură “Cărțile copilăriei”, desfășurat în comunitățile agricole în parteneriat cu Azomureș, cel mai important producător de îngrășăminte minerale din România.

29547620_10216183914095643_504522652_n

De vorbă cu ilustratoarea Yanna Zosmer: „Întotdeauna e loc de povești și de viziuni noi”

Ne dorim să vă oferim exemple care să vă motiveze să luptați pentru visul vostru. Adesea, copiii pasionați de desen sunt orientați către alte meserii „de viitor” care să le ofere o siguranță financiară, îndepărtându-se de pasiunea lor.

Considerăm că este cu adevărat important să vă urmați visul și să vi-l transformați într-o meserie. De aceea, am stat de vorbă cu Yanna Zosmer, un artist vizual care ne inspiră de ceva vreme.

A ilustrat cărți pentru copii precum Omul cu trei minți, Margareta a României, a realizat coperte pentru Viața necunoscută a copacilor și Bonsai de Alejandro Zambra. Lista poate continua, așa că mai bine o lăsăm pe Yanna să ne povestească mai multe despre universul ei de poveste.

28938515_1790670940984133_990773998_o

Cum ai inceput să faci ilustrație?

Pictez și desenez de când mă știu, dar acum câțiva ani, după ce am terminat facultatea am primit un mic proiect de ilustrație de carte. L-am făcut cu atât de mult drag încât mi-am zis că asta e ceea ce trebuie să fac în viață, pentru că îmbină perfect plăcerea lecturii cu pictura, iar de atunci nu trece o zi fără să ilustrez ceva.

Ce sfat ai pentru copiii care sunt atrași de acest domeniu?

Să nu se limiteze doar la desen. În cazul meu au fost mai de ajutor amintirile cu poveștile bunicilor, filmele pe care le-am văzut și cărțile pe care le-am citit decât toate orele de muncă în fața naturilor statice sau portretelor din facultate.

De ce e importantă lectura?

E o expresie care-mi place tare mult, că cititorii trăiesc mai multe vieți. Cred că asta e cel mai important, că ajungi să înțelegi  alte perspective și așa devii un om mai bun.

Care e procesul tău creativ atunci când ilustrezi cărți?

De obicei pornesc de la text, dar îmi place să fac mult research pe subiect, să îmi pun muzică sau filme care au legătură cu perioada sau evenimentele relatate, să pot înțelege mai bine personajele. Apoi desenez, iar până la sfârșitul procesului simt că personajele îmi sunt apropiate. Cea mai grea parte e despărțirea de ele, când trebuie să predau lucrările și să încep un alt proiect.

Cum îți găsești inspirația?

Văd fiecare proiect ca o sursă de inspirație, mai ales dacă e vorba de cărți ilustrate. Cele mai bune idei mi-au venit din cărți. Uneori, se mai întâmplă să fiu în pană de idei și atunci prefer să iau o pauză, să văd un film bun și să desenez după.

28939422_1790670404317520_1605187812_o

Ce ar trebui să știe cei care vor să se apuce să facă ilustrații?

Că e greu la început, ca orice altceva, dar că merită și că întotdeauna e loc de povești noi și de viziuni noi.

Noi recomandăm, de obicei, ca lectura să fie însoțită de mici jocuri de actorie, mimă, desen. Când vine vorba de ilustrație, de ce avem nevoie? Ce fel de creioane, hârtie?

Cred că în cazul copiilor, cel mai important e să aibă materiale cu care se simt foarte confortabili și care să îi reprezinte. Am văzut creații minunate făcute de copii cu o simplă cretă pe astfalt. Cred că materialele care nu îi limitează sunt cele mai potrivite.

Ce apreciezi la o ilustrație? Dacă ar fi să jurizezi un concurs de ilustrații pentru povești, care ar fi criteriile tale?

Trebuie să recunosc că îmi plac ilustrațiile care mă surprind, care au abordări la care nu m-aș fi gândit sau pe care nu le-am mai văzut.

28907351_1790675964316964_472791288_n

Ce te-a inspirat atunci când ai creat ilustrațiile pentru „Omul cu trei minți”?

Pentru că era vorba de basme românești, am spus că cel mai bun loc să lucrez este acasă la bunica. Mi-am luat acuarelele și hârtia și am plecat la ea, unde am găsit pregătit un colțișor frumos aranjat cu motive tradiționale, căpșuni și o ie de 100 ani agățată pe un umeraș, pentru inspirație. Apoi totul a curs de la sine.

Pe Yanna o găsiți pe Facebook și pe Instagram și pe site-ul ei oficial.

Sistemul de învățământ din anii ’30 VS cel de acum

Sistemul de învățământ a suferit modificări importante în ultimii ani. De la calificative, la schimbarea programei, a fișelor de lectură, a listei de cărți obligatorii, a împărțirii anului școlar.

Dar v-ați întrebat vreodată ce se întâmpla pe vremuri la școală? Ce rol aveau dascălii? Cum îi îndrumau pe elevi?

Am pornit acest demers de documentare, după ce am stat de vorbă cu mulți copii confuzi care nu își descoperă talentele, adolescenți care nu știu ce meserie să aleagă, adulți care au tot schimbat facultăți în căutarea unui drum care să îi facă fericiți. Ce au ei în comun?…lipsa unui mentor.

Așadar, ce se întâmpla în anul 1939? Am găsit o programă pe 3 ani de studii care includea:

Educația sanitară (igiena și medicina populară, valoarea nutritivă a alimentelor, alimentația, organele și funcțiile de respirație, sistemul osos, muscular și neros, funcțiile de procreație, despre muncă și oboseală, somnul, surmenajul, alcoolismul, tabagismul, bolile contagioase, măsuri preventive, farmacia casei.

Educația fizică (ținuta și atitudinile, ordinea și curățenia: punctualitatea, apa, aerul și soarele ca factori pentru păstrarea sănătății, repaus și mișcare, viciile și combaterea lor, munca țăranului în comparație cu a muncitorului de fabrică, a meseriașului și a intelectualului, jocuri sportive, dansuri naționale.)

Educația cetățenească și moral religioasă (cunoștințe cetățenești, constituția, legile naturii, sancțiuni, geografia statului național, istoria națională și socială, religie, știința satului și a gospodăriei țărănești, legăturile care stau la baza familiei țărănești: religioase, biologice, economice și juridice, construcții rurale.

Cultura și Arta populară (artă religioasă, împodobirea casei, port și îmbrăcăminte, limba română și literatura populară, scrisori de afaceri, lectură, cunoștințe despre viața sufletească și spirituală, cunoștințe despre societatea omenească.

Acestea sunt doar câteva dintre materiile predate la școală. După cum puteți vedea, o mare parte din noțiunile discutate la clasă sunt strâns legate de relația dintre minte și corp, spirit și suflet. Exista un pasaj din programă care vorbește despre „fapte mintale, emoții, sentimente, voință. Deosebirea faptelor sufletești de cele corporale. Unitatea vieții sufletești. Cunoașterea lucrurilor prin simțuri. Intuiția. Gândirea și formele ei. Cum lucrează mintea omului pentru a găsi adevărul: idei, noțiuni, judecăți, raționamente. Puterea voinței și bolile ei. Jocul copiilor – importanța lui educativă.”

Dascălul era mentor, terapeut, ghid, deschizător de drumuri – cel puțin prin prisma programei pe care trebuia să o urmeze.

Mergem și mai departe – vă prezentăm cum era structurată fișa unui elev din anul 1939.

Fișa include: indicații despre mediul social și starea fizică, examenul antropometric, examen medical, preorientare și îndrumare profesională, profil psihologic, situația școlară.

Notele la materiile obligatorii constituie 25 % din totalul analizei care se facea oricărui elev pentru a stabili ce profesie i se potrivește cel mai bine. Profesorul îi evalua talentele, există chiar o secțiune unde e scris Ce profesiune dorește elevul, Dorința părinților, Îndrumarea educatorului.

La profilul psihologic, elevii erau evaluați după intelect – inteligență, atenție, memorie, imaginație, temperament – felul de a reacționa, sensibilitate, sârguință, puterea de muncă, voioșie, personalitate și caracter – neinfluențabil, sociabil, camaraderie, onestitate, bunătate, simțul dreptății, spirit de conducător sau de subordonat, normal sau anormal sufletește.

Relația cu școala era pe atunci însăși relația cu viața. Meseria aleasă era o continuare a pasiunilor, talentelor, profilului psihologic – cu ajutorul educatorului elevul reușea să facă alegerile potrivite.

În prezent, ne confruntăm cu o stare generală de confuzie în care uităm talentele, facem compromisuri cu meserii pentru care nu suntem potriviți cu scuza că trebuie să ne plătim cumva facturile. Ne întrebăm – dacă am merge acum în școli cu această fișă și i-am ruga pe învățători și profesori să o completeze pentru elevii lor – câți ar reuși? Cât de implicați mai sunt astăzi educatorii în viața copiilor?

Structura sistemului de învățământ pe care am descoperit-o în urmă cu 80 de ani pare să ofere îndrumare, ceea ce e greu de găsit în 2018. Ce învăța elevul atunci? Să caute, să respecte, să lupte pentru ceea ce vrea, pentru ceea ce iubește.

Sunt multe lucruri de dezbătut și nu ne propunem să tragem o concluzie, ci doar să vă punem puțin pe gânduri. Este evident că lucrurile s-au schimbat și un model de pe vremuri nu ar putea să aibă rezultate în sociatatea actuală. Dar dacă am lua aspectele pozitive și le-am face un upgrade? Nu am putea schimba în bine ceea ce se întâmplă în educație?

 

Despre cititul în familie: Ioana Ginghină

Suntem dornici să vă oferim cât mai multe resurse utile, idei și modele care să vă inspire pentru lectura în familie, alături de cei mici. Vrem să promovăm conceptul de parenting prin lectură și strângem în jurul nostru oameni cel puțin la fel de entuziasmați ca noi.

De aceea, am stat de vorbă cu mai multe personalități din diverse domenii, pentru care cititul a fost un element-cheie. Ioana Ginghină este o actriță de succes, soția lui Alexandru Papadopol și mama unei fetițe superbe pe nume Ruxandra.

Iată ce ne-a povestit:

Să zicem că eu fac parte dintr-o generație norocoasă: nu am avut atât de mult acces la televizor și atunci bucuria copilăriei mele de a intra într-o poveste era prin citit. Am început când eram foarte mică. Printre primele cărți pe care le-am citit singură era ediția lui Ion Creangă: „Capra cu trei iezi”,  „Punguța cu doi bani”, „Soacra cu trei nurori”. Cred că se aflau în biblioteca tuturor românilor din perioada aceea. Apoi, bineînțeles, am început să cresc și să citesc „Cireșarii”,„Aventurile lui Huckleberry Finn”, ”Tom Sawyer”, „La Medeleni” țin minte că toate acestea mi-au marcat într-un mod pozitiv copilăria. Când am ajuns la ultima carte din „Cireșarii”, îmi venea să plâng că s-a terminat.

Eu în continuare citesc foarte mult vara, mai ales în vacanță. Datorită meseriei de actriță mi-am păstrat această vacanță de vară când am pauză de stagiune.

Cum ne ajută lectura?

Pe mine mă ajută foarte mult lectura pentru că îmi place să descopăr lumi pe care nu le cunosc și nu știu dacă o sa am vreodată posibilitatea să le cunosc. Mă ajută și în meserie pentru că înțeleg psihologii noi, tipologii de personaje, de oameni, de trăiri. Cititul îmi face foarte bine la suflet și la inimă, iar pentru copii este tot așa: o descoperire a unor lumi frumoase. Din păcate, toate aceste alternative moderne ale distracției, oferite de televizor și de gadget-uri sunt foarte violente. Inclusiv poveștile clasice transpuse într-un film de desen animat sau film pentru copii –  încep de obicei cu partea foarte tristă. Normal că prin film vrei să emoționezi foarte mult, dar cartea te lasă pe tine să-ți faci filmul. Eu de asta sunt puțin supărată pe poveștile clasice ecranizate, pentru că sunt dominate de tristețe, pentru a impresiona mai mult.  Asta este problema atunci când se ecranizează o poveste: nu te lasă pe tine să îți imaginezi cum ți-ai dori-o.

Cum să facem lectura mai distractivă pentru copii, să le creem obiceiul de a citi de plăcere?

Sunt foarte mulți părinți care zic: „Eu ii zic copilului meu să citească”, poate chiar îi citește seara înainte de culcare. Cel mai important este ca cel mic să te vadă cu o carte în mână. Degeabă îi zici că trebuie să citească – dacă el nu te vede niciodată cu o carte în mână, nu o să citească pentru că noi suntem oglinda copiilor noștri. Eu personal nu pot să mă laud că citesc atât de mult cât citește Alexandru (n.r. – soțul ei). Alexandru citește foarte mult, tot timpul e cu o carte în mână, oriunde, îl vezi că e în vacanță, că e acasă, tot timpul citește. Atunci văd că și Ruxandra (n.r. – fiica) le citește povești păpușilor. Chiar mai devreme se îmbrăcase în prințesă, avea o carte în mână și le citea povești păpușilor. Am fost în Grecia la mare și citea și ea seara înainte de culcare cu noi, citea și pe plajă.

Cum ar putea părinții să-i motiveze pe copii să citească?

Cred în primul rând copiii trebuie să-i vadă și pe ei citind și nu doar stând la televizor. Ar trebui, pur și simplu, inventate niște jocuri. Bineînțeles că trebuie început cu povești scurte, după care ne putem imagina continuarea, sau putem să ne jucăm pe roluri. Copiii sunt foarte dornici să se joace cu părinții, eu văd asta pe propria piele și părinții nu au timp să se joace cât ar vrea copiii. Cred că dacă părintele ar fi mai deschis spre joacă, copilul ar deveni mai interesat de poveste. E simplu: azi începi cu cinci minute, mâine sau peste o săptămână cu zece minute sau 20, pe urmă ușor-ușor se poate educa un copil să citească și să îi placă. Dar cred că îți trebuie timp. Eu am o vorbă care poate nu sună bine, dar mi se pare că e foarte adevărată: în momentul în care faci un copil, ai un job, iar în momentul în care ai un job, acest job de mamă, trebuie tratat la fel ca jobul tău, serviciul tău. Dacă un program normal e de opt ore, trebuie să îi aloci și copilului același timp.  Adică nu-i corect să vii de la job acasă și să ai pretenția să te înțeleagă, să te accepte, să îți accepte nervii, să accepte că nu ai timp.  Trebuie să înțelegi că ai doi șefi: cel de la serviciu și copilul. Trebuie să fii la fel de corectă, aplicată și dedicată la ambele joburi.

Cât de atrași sunt copiii de lectură?

Copiilor le lipsesc emoțiile. Eu lucrez cu ei și pe partea de teatru și sunt foarte tristă să văd că nu mai au emoții. Adică eu pentru a descoperi cu ei emoțiile, pentru a le putea interpreta, îi pun să spună o poveste tristă și o poveste veselă. De cele mai multe ori,  nu au povești vesele.

Ce putem face pentru a le dezvolta creativitatea?

Eu susțin toate cluburile creative, indiferent că e teatru sau pictură. Și asta le spun și părinților copiilor cu care lucrez: tot ce înseamnă creativitate înseamnă dezvoltarea psihicului, dezvoltarea sufletului, dezvoltarea copilului într-un adult. Cred că trebuie mers cu copilul foarte mult pe partea creativă pentru că îi dezvoltă mintea și viziunea, indiferent că poate nu o să se facă actor sau pictor sau scriitor de povești. Trebuie duși la cluburile creative și duși la teatru, la tot soiul de cursuri de dezvoltare personală. Chiar și eu încerc să mă dezvolt personal ducându-mă la tot felul de cursuri și seminare. Lumea se gândește atunci când aude „dezvoltare personală” la teatru sau la ceva legat de comunicare, dar nu e adevărat, poți să te apuci de grădinărit, dacă nu ai făcut până atunci grădinărit, și te-ai dezvoltat personal pe partea asta. Lumea trebuie să fie mult mai deschisă în a ieși din casă și a face tot soiul de lucruri frumoase.

Citește și alte interviuri cu sfaturi primite de la persoane publice din România despre lectura în familie -> aici.

Donație de carte în județul Suceava alături de Fundația EGGER România

„Cărțile Copilăriei” au sosit în județul Suceava alături de Luca Ciubotaru și Fundația EGGER România. Elevii din 11 școli au primit peste 2000 de cărți  în perioada 22-23 februarie 2018, iar profesorii au fost încurajați și îndrumați să înființeze cluburi de lectură pentru copii.

Să vă povestim, mai pe larg, cum a fost această experiență memorabilă pentru noi.

Când călătorim prin alte țără, avem ocazia să discutăm cu directorii de școli, cu profesorii, învățătorii și elevii, identificăm problemele cu care se confruntă și încercăm să contribuim la găsirea unor soluții. De data aceasta am avut alături de noi persoane precum Luca Ciubotariu – cetățean de onoare al Municipiului Rădăuți și delegat de tineret al României la ONU (2014/2015), Iren Arsene – președintele Asociației Curtea Veche și Andreea Lupescu – jurnalist și artist care a susținut momente interactive de lectură dedicate celor mici. Auzind poveștile lor, copiii au mai multe șanse să își schimbe perspectiva din care își văd viitorul, să îndrăznească mai mult, să lupte pentru visul pe care îl au.

28277106_1068529636623242_996343911179534144_n

Zonele pe care le-am vizitat au ceva de poveste – de la peisajul rupt din tablouri cu zăpada de un alb imaculat și până la entuziasmul profesorilor și bucuria de pe fețele copiilor care primesc o carte potrivită pentru vârsta lor, alături de care să călătorească de plăcere.

Pe lângă încurajarea de a citi de plăcere, ne place să le vorbim copiilor și despre evadarea spre alte lumi. Luca, de exemplu, a avut un punct-cheie în viață: momentul în care a descoperit biblioteca surorii lui și a rămas o zi întreagă închis în acea cameră citind „1001 de nopți”. Atunci a descoperit magia lecturii. Copiii fac ochii mari când aud câte realizări a avut Luca până acum, unde a călătorit, beneficiile pe care i le-a adus lectura, concursurile pe care le-a câștigat. Cel mai important: îi sfătuiește pe copii să facă în fiecare zi un pas pentru împlinirea visului. „Niciun vis nu e prea mare pentru voi!”

Iren Arsene, președintele Asociației Curtea Veche, îi întreabă mai multe pe copii despre modul în care trăiesc, obiceiurile pe care le au, activitățile lor preferate. În funcție de răspunsurile lor, le explică despre modificările care au loc în creier atunci când citești constant, modul în care lectura îți îmbunătățeste calitatea vieții și de ajută să urci tot mai sus, ca un alpinist antrenat. „Lectura trebuie să devină un obicei zilnic, ca spălatul pe dinți.” Copiii promit cu mâna pe inimă că vor citi 10 minute în fiecare zi.

Andreea Lupescu vine să le demonstreze în câte moduri putem citi o poveste astfel încât să devină o activitate distractivă. „Toată lumea închide ochii”. Iar apoi, călătoresc împreună în Țara de Nicăieri alături de Peter Pan sau pe tărâmul Minunilor alături de Alice. Încep joculețele: fundal sonor pentru poveste, cum arată personajele în imaginația noastră, cum putem schimba povestea. La final, compun împreună un cântec care se încheie cu aplauze.

IMG_8229

Unii profesori sunt nerăbdători să încerce exercițiile de lectură interactivă, să transforme poveștile în ceva distractiv, poate chiar să adauge un opțional de teatru. Alții rămân reticenți și nu par dispuși să renunțe la rigoarea (auto)impusă, probabil de teamă să nu își piardă autoritatea în fața elevilor. Sunt ani buni de când se tot propaga seriozitatea la școală. Rigoarea. Disciplina. Și atunci, să aduci jocuri distractive la oră, ar putea schimba totul. Cât de dispuși sunt profesorii să își schimbe modul în care văd lectura? Rămâne o întrebare deschisă.

Referitor la acest proiect, Ioan Banciu, președintele Fundației EGGER a declarat: “Lectura, pe lângă faptul că este relaxantă, contribuie la extinderea orizonturilor de cunoaștere și are un rol important în dezvoltarea imaginației și a formării tinerilor. Tinerii reprezintă viitorul societății și de aceea consider că este necesar să investim în educația acestora. Suntem bucuroși că am reușit să aducem acest proiect de amploare în zona Rădăuțiului. Planificăm să continuăm cu donațiile de carte și la alte școli, urmând să stabilim întâlniri cu elevi pentru luna decembrie.”

În doar 2 zile, am ajuns la 11 școli: Școala Gimnazială „Ion Vicoveanu” Vicovu de Jos, Școala Gimnazială nr. 2 Vicovu de Jos-Remezău, Școala Gimnazială Bădeuți, Școala Gimnazială Volovăț, Școala Gimnazială Milișăuți, Școala Gimnazială Frătăuții Vechi, Școala Gimnazială „Petru Mușat” Siret, Școala Gimnazială „Lațcu Vodă” Siret, Școala Gimnazială „Ion Pintilie” Măneuți, Școala Gimnazială Satu Mare și Școala Gimnazială Țibeni. Am completat astfel proiectul început anul trecut prin care am vizitat alte 11 școli din zona Rădăuți și despre care puteți citi aici.

28336212_1068529099956629_2334674002946825027_o

Proiectul va continua prin înființarea cluburilor de lectură „Cărțile copilăriei” cu activități interactive susținute de profesori și voluntari locali și cu nouă serie de donații în luna decembrie.

Până atunci, spune sincer, tu cât ai citit azi?

Mai multe poze aici.

Parteneri și sponsori:

28449551_10215919013273288_943228497_n

Ateliere NARATIV la Apahida și Cluj alături de Endava

Pe 31 ianuarie și 1 februarie am avut parte de două zile pline cu ateliere NARATIV. Copiii din localitățile Apahida și Cluj au participat la Storytelling „Alice în Țara Minunilor” cu Andreea Lupescu și Arhitectură „Cocoșatul de la Notre-Dame” cu Delia Popa din partea ArtCrowd – Artiști în educație.

A fost alături de noi Isabela Buhai – Delivery Unit Manager Endava Cluj și ne-au ajutat voluntarii Maria Chirila, Mara Mureșan, Darian Onaciu – cărora le mulțumim pentru implicare și dedicare.

27658035_1056156357860570_962130413362730375_n

Valentina Roman, directorul Asociației Curtea Veche, le-a povestit copiilor despre cât de distractivă poate fi lectura și le-a făcut o demonstrație. Elevii au închis ochii și și-au imaginat cum arată creatura cu care s-a luptat Hercule. Ce a ieșit a fost peste așteptările noastre: 7 capete de dragon, aripi uriașe, picioare de broască și tot felul de elemente care mai de care mai surprinzătoare.

În prima zi, am avut parte de scenarii memorabile la Apahida: personaje inventate, întrebări inteligente, praf magic, dorințe împlinite și ploaie cu sarmale în Țara Minunilor – unde copiii au făcut exerciții de actorie, mimă, au modificat firul narativ, au desenat, iar la final au compus un cântec alături de Andreea Lupescu.

La Arhitectură, Delia și elevii au vorbit și despre inovațiile din perioada gotică: rozeta și arcul frânt. De la atelier adunate: Toate acestea par vechi acum, dar atunci erau moderne pentru ei!

Pornind de la Cocoșatul de la Notre Dame, copiii au comparat imagini, au aflat mai multe despre arhitectură și fiecare și-a construit propria catedrală. Una din fetițe a folosit note muzicale, pe rozetă a făcut harta pământului, apoi a adăugat niște simboluri matematice.

27654448_1056155841193955_6644563080588798917_n

Pe 1 Februarie, chiar de  Ziua Internațională a Cititului Împreună, am avut parte de lecturi distractive alături de copiii din Cluj. Exercițiile au fost adaptate pentru clasa pregătitoare, așa se face că la Storytelling am ajuns la carnaval cu Alice căreia i-am construit cel mai original costum cu păr cameleonic și rochie cu trenă, am intrat în Țara Minunilor și am format o ușă umană, am colorat, am inventat personaje și am compus coloana sonoră.

Am ajuns apoi la sediul Endava unde am ocupat sălile de ședință și le-am transformat în…spații de joacă.

În timp ce la atelierul de storytelling, cei mici țopăiau de zor prin clasă imitându-l pe Iepurașul din „Alice în Țara Minunilor”, la atelierul de arhitectură, școlarii mai mari au pregătit atent machetele Catedralei de la Notre Dame. Delia a fost impresionată de întrebările și ideile elevilor. Fiecare a povestit ce clădiri interesante a văzut în călătorii, apoi au analizat proporțiile raportate la înălțimea omului.

Endava este una dintre cele mai mari companii de IT și au un motto orientat către oameni – We focus on helping people succeed. The people who work for us, the people who engage with us, and the people who use the systems and applications we design, build, and operate. De aceea, s-au gândit să se implice în educația celor mici, iar primul pas este promovarea lecturii, căci fără citit nu se poate dezvolta nicio carieră. Am fost plăcut surprinși să aflăm că Endava investește și în evenimente pentru copiii angajaților și se preocupă de evoluția lor.

Maria Chirila, Mara Mureșan, Darian Onaciu – voluntarii noștri au fost alături de noi în fiecare moment, au strâns perle, ne-au ajutat cu materialele, astfel încât totul să se desfășoare conform planului.

Totul a ieșit de poveste și sperăm să ne întoarcem în curând. Implicarea și feedback-ul tuturor celor care au fost alături de noi în aceste zile ne arată că este timpul ca Festivalul NARATIV să vină la Cluj.

27545487_1056156137860592_4060189950788572257_n

Câteva perle de la ateliere adunate:

Eu mi-aș face o casă în Țara Minunilor pentru că acolo au foarte multe uși.

În loc să picure cu picături de ploaie, să fie ploaia magică – să plouă cu brioșe.

De ce copacii nu sunt din vată de zahăr și iarba din fundițe colorate? Ar fi mai vesel totul așa.

Mi-a plăcut când am schimbat povestea și am adăugat ce personaje am vrut eu.

Dacă ar apărea un vrăjitor care ar îndeplini orice dorință, aș vrea să plouă cu SARMALE!

Mai multe poze aici.

Sponsor:

ENDAVA

Despre cititul în familie: Anca Baniță

Suntem dornici să vă oferim cât mai multe resurse utile, idei și modele care să vă inspire pentru lectura în familie, alături de cei mici. Vrem să promovăm conceptul de parenting prin lectură și strângem în jurul nostru oameni cel puțin la fel de entuziasmați ca noi.

De aceea, am stat de vorbă cu mai multe personalități din diverse domenii, pentru care cititul a fost un element-cheie. Anca Baniță este om de comunicare, trainer pentru diverse companii, activist eco. Pe blogul ei, scrie despre evoluție personală și călătorii de tot felul.

Iată ce ne-a povestit:

Am avut o copilărie foarte frumoasă datorită cărților, cred că primele de care îmi amintesc cu mare drag sunt cărțile lui Jules Verne, datorită lor am devenit un explorator și au început să-mi placă călătoriile. Apoi, îmi amintesc cartea „Singur pe lume” care m-a marcat profund și m-a învățat ce înseamnă bunătatea. Cred că am învățat și niște istorie din cărțile lui Alexandre Dumas, „Cei trei muschetari” și toate cărțile de după. Am învățat istorie și cred că, în general, cărțile mi-au arătat modele de oameni, m-au învățat cam ce om aș vrea și eu să devin.

Lectura mi-a deschis o lume întreagă și cred că am învățat foarte multe despre calitățile oamenilor, despre ceea ce înseamnă un erou. Fiecare dintre noi cred că am avut eroi când eram mici – de exemplu eu mi-aș fi dorit să fiu un călător din romanele lui Jules Verne. Sunt foarte importante cărțile în setarea unor modele în viață, așa cum sunt și filmele sau oamenii cu care interacționăm.

Mi s-a întâmplat și mie chiar aseară să-mi pară că un personaj dintr-un film care ecranizează o carte nu este așa cum mi-am imaginat eu. Am revăzut „Harry Potter” după ce am citit cărțile și mi s-a părut întotdeauna că Hermione din film este cu totul diferită de cum era în mintea mea.

De-a lungul timpului, cum ai ales cărțile pe care să le citești?

În primul rând, am fost norocoasă să am parte de o bibliotecă cuprinzătoare, la care au contribuit și bunicul meu și mama. Am găsit acolo cărți absolut fascinante așa că am avut de unde să aleg. Îmi amintesc și acum de „Winnetou”, mama a insistat enorm să o citesc și tocmai pentru că a insistat atât de mult nu am citit nicio pagină din ea. Am simțit că mi se forțează mâna. Dacă nu exista un motiv pentru mine, nu citeam. Cred că așa ar trebui procedat cu orice copil: să îi vinzi ideea din punctul lui de vedere, nu pentru că ți s-a părut ție frumoasă cartea.

Ce ar putea face părinții ca să îi atragă pe copiii lor către lectură? 

Cred că copiii lor au o pasiune pentru anumite lucruri deja: poate niște eroi, poate anumite personaje – ar putea să încerce să lege acele personaje de lectură. Să le arate că și în cărți există personaje fantastice, povești extraordinare. Important este să fie atenți la lucrurile cu care rezonează copiii. De când am devenit adult, eu aleg toate cărțile cu sufletul și așa merg dintr-o carte în alta. Și mai e ceva: este ok să nu termini cartea. Asta chiar am simțit-o pe pielea mea, pentru că am multe cărți lăsate pe jumătate și aveam o vinovăție față de ele. Le țineam undeva cu gândul că le voi termina, dar ceva din mine știa că nu o să le termin niciodată. La un moment dat,  am făcut pace cu mine. Cred că dacă le zici asta copiilor – „mai încearcă, e ok, poți să o lași, nu trebuie să o termini acum, nu e o pedeapsă, ar trebui să fie o plăcere”, s-ar putea să fie un pic mai deschiși.

Depinde foarte mult de ce citești și eu nu cred în ideea asta că toți ar trebui să citim aceleași cărți, că există o listă dată de la Dumnezeu pe care toată lumea trebuie să o parcurgă, așa cum nici noi nu ne uităm la toate filmele care există pe planetă. Cred că ar trebui mai degrabă să găsești înclinația copilului către cărțile care îl atrag. Eu de ani de zile citesc doar cărți de dezvoltare personală pentru că acesta este interesul meu.

Citește și alte interviuri cu sfaturi primite de la persoane publice din România despre lectura în familie -> aici.