NE MĂRIM ECHIPA – ANGAJĂM COORDONATOR DE PROIECTE

Ne mândrim cu echipa noastră, în cei trei ani de la înființare am crescut foarte mult și acest lucru se datorează oamenilor minunați cu care am lucrat. Am pornit cu pași mici, donații în zonele apropiate Bucureștiului și am ajuns la evenimente organizate în 22 de județe ale țării și peste hotare. Creștem constant și suntem în permanență în căutare de noi colaboratori pentru a implementa și mai multe proiecte frumoase pentru copii.
Până la începutul lunii iulie căutăm un coordonator de proiecte dedicat misiunii noastre pe termen lung. Iată care sunt detaliile pentru acest post full-time:

Descrierea postului
– Asigură coordonarea proiectelor asociației (de la concept până la implementare): donații de carte, ateliere de lectură, concerte caritabile, festival de lectură pentru copii, conferințe și lansări de carte etc.;
– Îndeplinește sarcini administrative specifice pentru activitățile planificate în cadrul proiectelor pe care le coordonează;
– Contactează și menține relația cu sponsori, parteneri, presă, instituții școlare, pedagogi, persoane publice implicate în proiecte;
– Colaborează cu voluntari pentru sprijin în implementarea proiectelor;
– Realizează prezentări și strategii de comunicare pentru promovarea proiectelor;
– Participă la ședințe de lucru și deplasări în țară;
– Contribuie la dezvoltarea asociației cu propuneri noi de proiecte.

Cerinţe
– Absolvent studii de specialitate (relaţii publice, jurnalism, marketing);
– Permis de conducere categoria B;
– Experienţă de minim 1-2 ani în domeniu (în special implementare de proiecte, organizare de evenimente, PR);
– Cunoştinţe de operare PC (Microsoft Word, Microsoft Excel, Microsoft Power Point, WordPress);
– Cunoştinţe de limba engleză la nivel mediu spre avansat;
– Abilităţi de comunicare interpersonală, negociere, organizare și redactare texte;
– Capacitate de analiză, atitudine pozitivă şi deschisă spre rezolvarea problemelor, rezistență la un ritm de lucru dinamic;
– Iniţiativă şi creativitate;
– Capacitate de coordonare și spirit de echipă;
– Orientare spre rezultate și atingerea obiectivelor.

Îți promitem:
– Un mediu de lucru plăcut cu o echipă tânără și dinamică;
– Oportunitatea de a contribui la activități umanitare;
– Sarcini diverse și stil de lucru independent;
– Deplasări ocazionale pline de energie, relaționare cu parteneri din întreaga țară;
– Salariu aliniat la oferta din sectorul neguvernamental, telefon, laptop și acces la internet, cafea caldă și aromată în fiecare dimineață ????
– Un spațiu în care să îți pui în valoare aptitudinile și să crești odată cu proiectele pe care le coordonezi.

Dacă îți dorești să te alături echipei noastre, te rugăm să ne trimiți, într-un e-mail având subiectul „Aplicație post coordonator de proiecte – [Prenume] [Nume]”, un CV însoţit de o scrisoare de intenţie pe adresa valentina.roman@curteaveche.ro până la data de 5 iunie 2017.

Despre importanța lecturii în familie: Irén Arsene Máté (președinte, Asociația Curtea Veche)

Cu doamna Irén Arsene Máté – președintele Asociației Curtea Veche și directorul Curtea Veche Publishing – discuțiile cu și despre citit sunt la ordinea zilei. De data aceasta, însă, am rugat-o să ne împărtășească primele sale amintiri despre cărți, iar discuția s-a continuat cu o serie de idei privind lectura de plăcere și cititul în familie.

În primul rând am aflat de la doamna Arsene ce impact a avut întâlnirea cu bibliotecara din școala primară și că, atât vocea acesteia, cât și mirosul cărților vechi îi sunt încă vii în memorie. Ne-a mai împărtășit că în copilărie a fost fascinată de aventurile lui Winnetou, personaj creat de autorul de origine germană Karl May, și de felul în care tribul indienilor apași din această poveste își construiește un stil de viață în strânsă legătură cu natura.

Un alt subiect atins în discuție a fost motivarea celor mici să citească. Doamna Irén Arsene ne-a vorbit, din experiența personală, despre modul în care fiul său a devenit pasionat de lectură.

„Chiar dacă la început nu a manifestat o curiozitate foarte mare pentru cărți, căci prezența lor era firească pentru el, titlurile potrivite – cele din colecția „Câte ceva despre…” – i-au stârnit interesul și l-au motivat să continue să descopere informații noi prin lectură.”

În dialogul nostru a fost subliniată și importanța cărților pentru dezvoltarea personală, acestea fiind o sursă de experiențe și de modele de urmat, atât în carieră, cât și pe plan individual. Ne-a mărturisit că pentru acest loc deosebit pe care ar trebui să îl ocupe lectura în viața noastră a luat și decizia de a înființa Asociația Curtea Veche în anul 2014. Având convingerea comună că rolul adultului este de a cultiva plăcerea pentru lectură a celui mic, mergem prin țară pentru a vorbi copiilor, părinților și profesorilor despre importanța cărții potrivite la momentul potrivit.

Mai multe despre toate acestea în video-ul de mai jos:

Citește și alte interviuri cu sfaturi primite de la persoane publice din România despre lectura în familie -> aici.

Cum putem împrieteni lectura cu tehnologia?

   Toată lumea discută în ultima vreme despre faptul că cititul și cărțile pierd constant teren în fața Internetului, telefoanelor inteligente și multitudinii de aplicații. Adulți și copii deopotrivă sunt în permanență atrași de ecranele luminoase, camerele cu rezoluție mare și informațiile care apar la fiecare secundă, punând de-o parte lectura și implicit și lumea la care ea oferă acces. Totuși, să fie lupta dintre cele două atât de acerbă? În rândurile următoare vă propunem să descoperiți câteva modalități prin care tehnologia poate susține lectura și dezvoltarea relației dintre copil și cărți.

   Înainte de aceste sfaturi trebuie să clarificăm dacă într-adevăr copiii zilelor noastre sunt atrași de cărțile electronice și dacă ele ar încuraja mai mult lectura. „Western Australian Study in Children’s Books”, o cercetare realizată în anul 2016 demonstrează că în realitate cei mici nu sunt atrași de cititul pe diferite device-uri. Mai mult, cu cât au acces la un număr mai mare de gadgeturi, cu atât citesc mai puțin. Aceeași cercetare ne încurajează, punând în evidență faptul că tot cărțile în format fizic rămân sursa preferată pentru lectură. De asemenea, alte date identificate în 2014 de Academia Națională de Științe din Statele Unite demonstrează că cititul de pe Kindle înaintea orei de culcare scade producția de melatonină, hormonul care contribuie la instalarea somnului. Așadar, acestea fiind spuse, am putea ușor să etichetăm cărțile în format electronic ca fiind „rele” și să-l încurajăm pe cel mic să se îndrepte numai către cartea tradițională.

   Noi considerăm că această atitudine nu este cea potrivită, pentru că nu existența și răspândirea diverselor suporturi pentru lectura electronică reprezintă problema, ci felul în care copiii noștri se deprind să le folosească. De pildă, un telefon mobil pe care este descărcat e-book-ul preferat poate încuraja lectura la fel de bine ca versiunea tradițională, dacă cel mic înțelege că poate folosi acel dispozitiv și astfel. Bineînțeles că și în acest caz exemplul părinților este esențial. Dacă observați că nu este atras de cartea tradițională, dar este totuși dornic să citească, atunci încurajați-l să folosească în acest scop telefonul. Nu uitați să îi aduceți în atenție avantajele și dezavantajele celor două forme de lectură.

   De exemplu, Matthew H. Schneps, cercetător la Institutul pentru Tehnologie din Massachusetts, subliniază că avantajul principal al lecturii tradiționale se traduce în termeni de experiență senzorială. A citi o carte în format fizic înseamnă a simți atingerea paginii, duritatea coperții, mirosul conferit de cerneala de tipar și chiar a face o pasiune pentru semnele de carte. Mai mult, un experiment din Norvegia evidenția un alt avantaj al lecturii tradiționale, acela de a dezvolta capacitatea de concentrare și memoria. Astfel, cercetătorii au selectat două grupuri de copii, punându-i să citească o scurtă poveste de pe două suporturi diferite: Kindle și cartea tradițională. La final, analiza a demonstrat că cei care citiseră cartea au reținut mai bine aspecte-cheie ale firului narativ față de cei care au ales lectura electronică.

   Totuși, și gadgeturile pot avea punctele lor forte. De exemplu, știați că e-book-ul este benefic pentru copiii dislexici pentru că oferă posibilitatea schimbării dimensiunii literelor și a spațiului dintre cuvinte? Apoi, nu trebuie să uităm de portabilitate – un singur Kindle poate stoca o bibliotecă întreagă, iar dacă este conectat la Internet poate oferi acces direct la noutățile literare.

   Înainte de final, vă mai oferim un ultim argument care demonstrează că tehnologia și cărțile se pot împrieteni. De exemplu, Internetul poate fi folosit pentru a percepe mai bine realitatea personajelor, lumea lor și povestea în general. Dacă cel mic citește o carte a cărei acțiune se petrece în Franța Cocoșatului de la Notre-Dame, atunci Internetul îl poate ajuta să vadă cum arăta arhitectura vremii, care era vestimentația, ce mâncau personajele și tot așa. La fel se întâmplă și cu filmele care au la bază diverse creații literare – după ce copilul a citit cartea puteți viziona împreună și filmul, pentru a înțelege și vizualiza mai bine povestea. Iar dacă doriți să aflați mai multe despre tandemul carte – film, vă invităm să accesați și articolul următor.

   Sperăm că aceste informații au fost utile și v-au convins că tehnologia și cărțile pot face o echipă grozavă în dezvoltarea celui mic. Trebuie numai să găsim calea de a le utiliza eficient pe amândouă. Spor la citit!

Sursa foto: http://theecoguide.org

Autor: Gabriela Ursu

Sfaturile experților: specialiștii Lugera The People Republic despre lectură și piața muncii

   Știați că doar 8% din copiii bucureșteni citesc de plăcere în timpul liber, conform ultimului studiu realizat de Asociația Curtea Veche? Corelând cu rezultatele testelor PISA, conform cărora elevii români sunt sub standardele internaționale privind abilitățile și cunoștințele ce ar trebui dobândite în sistemul de educație, această statistică este cu atât mai îngrijorătoare.

   Până la urmă, nu este vorba doar de scăderea numărului copiilor care au această pasiune pentru că probabil au o mulțime de alte activități recreative. Sunt generații de copii digitali pentru care cărțile nu mai prezintă același interes cum prezentau pentru părinții lor, având la îndemână mult mai multe opțiuni.

   Totuși, trebuie avut în vedere faptul că lipsa lecturii are un impact pe termen lung și asupra dezoltării profesionale a copiilor de astăzi. Pe piața muncii resimțim din plin lipsa de interes pentru lectură, abilitățile dezvoltate prin intermediul acesteia fiind unele cheie în aproape orice rol, fie că vorbim despre lucrători în depozit, agenți call center sau directori de companii.

   Am stat de vorbă cu partenerii noștri de la Lugera – The People Republic, companie de servicii integrate de resurse umane, și am aflat mai multe despre acest subiect de la Cristina Săvuică, Chief Happiness Officer:

   „De multe ori recruiterii primesc CV-uri pline de greșeli de punctuație și ortografie, acesta reprezentând deja un minus în procesul de selecție, în unele situații fiind și motivul de respingere încă din faza analizei. Pe lângă aceste greșeli, candidații nu reușesc, nici în CV și nici în interviul ulterior, să detalieze responsabilitățile avute în posturile anterioare. Pentru rolurile de call center, vânzări, administrative de fapt, pentru majoritatea rolurilor de entry-level, exista evaluări prin care se validează fluența comunicării în limba română, corectitudinea construcțiilor gramaticale și folosirea corectă a semnelor de punctuație. Toate acestea sunt abilități care se obțin în scoală și sunt consolidate printr-o lectură constantă.

   Abilitățile de înțelegere a textelor și de comunicare se dovedesc a fi din ce în ce mai importante, inclusiv în rolurile operaționale. În contextul creșterii nivelului de digitalizare și tehnologizare este din ce în ce mai multă nevoie de abilități de recunoaștere a unor simboluri, de contextualizare și sintetizare a unor informații. Activitățile în depozite, de exemplu, nu se mai rezumă doar la mutarea/încarcarea produselor, ci presupune participarea activă în fluxurile logistice.

   Totodată, în companiile multinaționale rolurile nu mai sunt exclusiv locale, sunt șanse foarte mari ca membrii unei echipe să fie din orașe diferite, sau poate chiar din țări diferite. Pentru aceasta, abilitățile de comunicare și interpretare devin cu atât mai importante și nu se pot dezvolta fără un obicei al lecturii.

   În calitate de recruiteri știm destul de bine care sunt direcțiile înspre care se îndreaptă piața muncii și știm, spre exemplu, că Singapore se anunță a fi o viitoare mare putere în acest sens pentru ca investește foarte mult în educație. În Romania, realitatea statisticilor actuale privind analfabetismul funcțional, gradul de lectură în rândul copiilor și accesul la cărți nu este deloc încurajatoare. Este vital ca adulții să își dea seama că suntem cu toții responsabili de viitorul următoarelor generații, de a le insufla plăcerea cititului.”

Light vs. Deep reading sau de ce este important să alegem lecturi mai complexe

   Așa cum v-am obișnuit, căutăm în permanență resurse și sfaturi pentru ca lectura să devină o activitate cât mai plăcută, atât pentru cei mai mici, dar și pentru cei mai mari. Astăzi vă vom prezenta două concepte („light” și „deep reading”) dezvoltate în neuroștiință care demonstrează că este important și ce citim, nu numai să citim.

   O cercetare publicată în International Journal of Business Administration în mai 2016 demonstrează că tipul de lectură pentru care optează liceeni le influnețează în mod direct abilitățile de scriere. Vă mai amintiți de studiul pe care le-am realizat recent? Unul dintre rezultate se referă tocmai la tipul de lectură aleasă de elevii din București, care preferă aventura (71,6% din eșantion),  comedia (48,8%) și genul fantastic (38,2%). În rândurile următoare vă vom prezenta câteva motive pentru care să îi încurajați pe copii să aleagă și lecturi mai complexe.

   Astfel, studiul din mai 2016 subliniază faptul că cei care citeau reviste științifice, ficțiune sau non-ficțiune, așadar parcurgeau un conținut mai complex, dezvoltau abilități de scriere mai bune decât cei care optau pentru genurile fantasy, SF, romane polițiste sau citeau reviste glossy sau tabloide. De fapt, aceasta este și diferența dintre lectura profundă – „deep reading” și cea ușoară – „light reading”.

   Ce beneficii oferă deep reading? În primul rând, până la a genera beneficii lectura profundă presupune un mic efort din partea cititorului, în termeni de atenție, concentrare și înțelegere. Odată aceste condiții îndeplinite, deep reading-ul poate să activeze aceleași zone ale creierului care ar fi puse în acțiune dacă cititorul ar trăi el însuși ceea ce citește. Mai mult, stimulează centrii responsabili cu vederea, auzul și vorbitul și zonele care ne ajută să sincronizăm aceste abilități.

   În opoziție, lectura ușoară (parcurgerea de texte fără conținut profund, de articole simple din mediul online) nu este neapărat dăunătoare, dar dacă vrem să gândim complex și să scriem mai bine nu ne va ajuta. Light reading-ul nu stimulează toate zonele din creier și nici nu ne provoacă să ne depășim obstacolele în înțelegerea unor conținuturi mai dificile.  Conținuturile facile din online, de pildă, activează aceleași zone ale creierului pe care oricum le-am pune în mișcare și dacă am citi oricare alt tip de material scris. Dacă se alege însă poezia sau subiectele cu un conținut emoțional puternic, atunci se pune la lucru întreaga activitate cerebrală, inclusiv zona care este de obicei stimulată de muzică. În plus, se vor aduna resurse emoționale benefice pentru creative writing, susțin cercetările Journal of Consciusness Studies.

   În concluzie, trebuie să îi încurajăm pe cei mici să citească de plăcere, să le lăsăm libertatea de a-și alege tipul de lectură, dar să nu uităm să îi provocăm atunci când vine vorba de lecturile complexe. Combinate cu cele ușoare vor produce rezultate benefice, iar la final nu vom avea numai un cititor priceput, dar și un scriitor și gânditor profund.

   Pentru informații suplimentare despre beneficiiile lecturii puteți descărca gratuit broșura realizată în colaborare cu psihologul Gáspár György. Noi vă așteptăm cu imagini de prin călătoriile noastre pentru donații pe pagina de Facebook/AsociatiaCurteaVeche și cu materiale video utile pe noul nostru canal de Youtube.

Spor la citit!

Sursa foto: learning-mind.com

Autor: Gabriela Ursu

Doar 8% dintre copiii bucureșteni citesc de plăcere în timpul liber

   Achiziția de carte este un obicei practicat de puțini copii din București, în condițiile în care Capitala dispune de un număr mare de librării și biblioteci comparativ cu restul țării. Aceasta este concluzia unui studiu pe care l-am realizat la finalul anului trecut.

   “În dezvoltarea proiectelor noastre avem întotdeauna în vedere nevoile copiilor și, pentru ca eforturile noastre să aibă un impact real, ne sunt necesare date cât mai exacte. Pentru că în România nu există cercetări privind obiceiurile de lectură în rândul copiilor, ne-am decis să realizăm noi un astfel de studiu împreună cu un sociolog profesionist și o echipă de voluntari.” declară Iren Arsene Mate, președinte Asociația Curtea Veche.

   Sociologul Anda Marin adaugă: „În timp ce în alte țări europene există organizații care inițiază programe de încurajare și monitorizare a lecturii de plăcere, conceptul este aproape absent în România. Cu atât mai lăudabilă este cercetarea inițiată de Asociația Curtea Veche care a avut drept obiective: identificarea locului ocupat de lectură în rândul activităților de petrecere a timpului liber, descrierea obiceiurilor prezente și trecute referitoare la activitatea de lectură în familie, descrierea obiceiurilor legate de achiziția și împrumutul de cărți, identificarea profilurilor de mici cititori și a opiniilor elevilor privind posibile activități de promovare a lecturii.” Rezultatele studiului relevă informații importante pentru piața de carte:

  • doar 8% dintre copiii bucureșteni citesc de plăcere în timpul liber. O mare parte dintre cei care nu citesc susțin că nu au timpul necesar, fiind ocupați cu școala sau cu alte cursuri suplimentare;
  • copiii de 11-12 ani sunt mai interesați să își petreacă timpul liber citind, în comparație cu cei mai mari care optează pentru alte activități (navigat pe internet, vizionare de filme și seriale);
  • pentru mai mult de o treime din eșantion (35,7%) este important să aibă un loc potrivit pentru a citi și să își aleagă singuri cărțile pe care le citesc. Unii dintre copii sunt deranjați de faptul că adulții din jurul lor le impun ce să citească, iar alți copii întâmpină dificultăți și presiune în a citi repede;
  • un sfert din elevii bucureșteni consideră că lectura poate deveni o activitate mai ușoară dacă discută cu ceilalți despre ceea ce citesc;
  • literatura străină este preferată de cei mici pentru că cea română este slab reprezentată și este asociată cu lectura obligatorie de la școală;
  • în ceea ce privește frecventarea bibliotecilor, aproape două treimi dintre respondenți (64,1%) au declarat că nu obișnuiesc să meargă la biblioteca școlii. Motivul principal invocat este că nu au un spațiu dedicat pentru lectură și titluri adecvate vârstei lor;
  • procentul fetelor care afirmă că sunt foarte bucuroase atunci când citesc cărți este aproape de trei ori mai mare decât cel al băieților care împărtășesc aceeași opinie (23, 1% față de 8,4%);
  • motivul principal pentu care copiii renunță la a mai citi o carte este lungimea acesteia (34,6% din eșantion) sau existența unor cuvinte pe care nu le înțeleg. 32,7% dintre copii afirmând că ar prefera variantele repovestite, motiv pentru care vă recomandăm colecția “Cărțile copilăriei”, o serie de titluri din literatura universală repovestite pe înțelesul celor mici.

   Metoda de cercetare utilizată a fost ancheta sociologică pe bază de chestionare aplicate în perioada noiembrie – decembrie 2016 unui eșantion reprezentativ de 1.082 de elevi bucureșteni cu vârsta între 11-14 ani.

De vorbă cu Narcis Niță (Biz Solutions) despre rolul mediului de afaceri în educație

   Vă mai amintiți de atelierele NARATIV pe care le-am organizat la început de an în Amărăștii de Jos? V-am vorbit atunci pe scurt despre partenerul nostru de la Biz Solutions, domnul Narcis Niță, fost învățător, în prezent antreprenor, care ne-a susținut în inițiativa noastră, alături de Azomureș. Tot atunci am discutat cu el despre lectură, importanța acesteia și modul în care mediul de afaceri poate susține educația, despre responsabilitatea profesorilor și a familiei în procesul de învățare.

   Primul lucru pe care acesta ni l-a mărturisit a fost referitor la experiența de cadru didactic și cea mai dificilă provocare pe care a întâmpinat-o: aceea de a-i face pe copii să citească în ciuda noilor tehnologii care par mult mai atractive pentru cei mici. După câțiva ani de predat, domnul Niță s-a reorientat către antreprenoriat. Și-a păstrat totuși cât mai activă implicarea în școala unde a predat prin susținerea dezvoltărilor de noi proiecte. Am donat împreună „Cărțile Copilăriei” în 2016, alături de Horia Brenciu, și ne-am întors în județul Dolj începutul acestui an pentru a răsplăti copiii activi la clubul de lectură cu o serie de ateliere interactive. Dincolo de aceste activități, acesta a înființat și o asociație prin care își propune să susțină financiar școala și grădinița din Dobrotești (localitatea unde deține o fermă agricolă).

   În opinia sa, este de datoria liderilor locali și a oamenilor de afaceri din zonă să sprijine comunitatea în care își desfășoară activitatea, să ofere sprijin școlii și copiilor la început de drum. Despre educația prin lectură ca singură șansă la un viitor mai bun pentru copiii din satele românești ne argumentează domnul Narcis Niță în materialul video de mai jos:

Filmare, montaj și editare video: Dragoș Stefan Mantoiu

Povestea clubului de lectură din Șinca Veche, județul Brașov

 

   Vă mai amintiți de profesorul a cărui oră o așteptați mereu cu drag? Ne referim la acea persoană care v-a marcat într-o măsură mai mică sau mai mare parcursul în viață prin sfaturile pe care vi le-a dat sau prin modul în care s-a implicat în dezvoltarea voastră. Astăzi vă prezentăm povestea unui astfel de cadru didactic care, pe lângă activitatea de la clasă, a decis că poate face mai mult pentru elevii săi: doamna Elena Spiridon, profesor de ciclu primar si de desen, supraveghează activitatea clubului de lectură înființat în localitatea Șinca Veche din județul Brașov. Din discuțiile pe care le-am avut zilele acestea, ne-am dat seama că împărtășim aceleași opinii în ceea ce privește rolul lecturii în dezvoltarea copiilor și am invitat-o să ne povestească câte ceva din experiența dumneaei în rândurile de mai jos:

elena_spiridon   „Lectura face parte din actul învăţării, iar pentru dezvoltarea cognitivă și afectivă  a copilului este nevoie de acestă deprindere. Acesta descoperă lumea și o percepe prin propriile mecanisme pe care şi le formează prin citit. Din cărți îşi poate lua modele din rândul personajelor, îşi poate construi idealuri pentru mai târziu sau poate găsi soluţii la problemele pe care îl frământă. Am descoperit la unii copii, mai ales la cei cu probleme sociale, că lumea cărţilor este lumea unde ei se refugiază şi de unde îşi iau curajul pentru a supraveţui. Plecând de la cele spuse mai sus m-am gândit că n-ar fi rău să creez un cadru propice lecturii. Deşi în şcoală este bibliotecă, volumele primite de la Asociația Curtea Veche au fost factorul declanşator al acestei activităţi pe care eu o consider una din reuşite mele profesionale. Formatul cărţilor a venit în sprijinul copiilor şi le-a deschis fereastra către acea lume unde soarele nu apune niciodată. Eu nu am făcut altceva decât să le stau la dispoziţie în pauze, după ore sau în ziua de vineri.”

         Despre activitatea clubului de lectură doamna Spiridon spune că nu se limitează numai la întâlnirile periodice, ci este mai curând un act continuu. „Copiii împrumută cărţi, le citesc acasă, apoi vinerea se fac dezbateri pe marginea a ceea ce au citit. Se redau fragmente prin desene sau benzi desenate. Fiecare citeşte în faţa grupului un fragment dintr-o operă, pentru a rezolva problema de pronunţie sau de emoţie. Eu încerc să le aduc la cunoştinţă că noi trebuie să ne ajutăm să ne corectăm defectele, de aceea îi rog să nu cumva să se amuze la eventualele greşeli. Pentru o stimulare şi mai bună, am introdus şi concursul de scriere creativă şi benzi desenate, cu recompense tot cărţi sau dulciuri. Vreau să vă spun ca este un mare succes această activitate. Imediat după donația Asociației Curtea Veche am surprins, la clasa a VI-a, că inainte de a intra profesorul de religie la oră, ei citeau din cărțile primite. De asemenea, un elev cu probleme serioase de comportament, dar cu o inteligență fantastică, a desenat la tema  “Bucuria mea” o bibliotecă unde el este copleșit de cărți. Mă bucură enorm când copiii mă caută în pauză și îmi cer cărți noi sau se întrec între ei care a reușit să citească mai multe.”

          În final, pentru toți cei care au un rol în dezvoltarea copiilor doamna profesoară  are un mesaj clar: „Îi rog să facă tot ce le stă în putinţă să determine copilul să  citească. Spun asta gândindu-mă nu numai la profesori, dar şi la părinţi. Copilul  imită părintele întâi, apoi vrea să știe la fel de multe ca învăţătoarea sau ca  profesorul X. E bine că merg şi la profesorul Google care îi ajută, dar el este rece şi  trist. Nimic nu se compară cu acea atingere a hârtiei stând confortabil în pat sau  fotoliu şi descoperind lumea cu ochii minţii. Cărțile copilăriei reprezintă lumea  colorată în care ar fi bine să intrăm cât mai mulţi.”

       Doamna profesoară Spiridon este un exemplu și o sursă de  inspirație pentru cadrele didactice care cred că rolul lor nu se încheie atunci când a  sunat clopoțelul. Dacă povestea ei v-a încurajat și pe voi să vă implicați, vă stăm la dispoziție cu sfaturi și resurse. Nu trebuie decât să ne contactați!

Întâlnire despre lumea cărților cu Alec Blenche și elevii de la Step by Step

În ianuarie am reluat colaborarea cu Școala Step by Step, și am organizat prima ediție a unui nou proiect: o serie de sesiuni de întrebări și răspunsuri prin intermediul cărora cei mici își pot satisface curiozitățile legate de lumea cărților și nu numai. După ce această primă întâlnire a fost un succes, nici cea de-a doua nu s-a lăsat mai prejos.

Așa cum le-am promis acum o lună, invitatul întâlnirii a fost Alec Blenche. Acesta consilier în nutriție și fondator al site-ului ViațaVerdeViu, însă cei mici îl cunosc drept autorul cărții „Erus și Valea Răbdării”. Ne-am bucurat nespus să vedem că toți citiseră deja cartea lui. Chiar mai mult, aceștia pregătiseră fiecare o listă cu întrebări și cei mai talentați aveau expuse desenele cu personaje din carte.

Alec_Blenche_Q&A_Step_by_Step_februarie2017_3Elevii au fost curioși să afle tot despre Alec și despre cartea lui: „Câți ani ai?”, „Cum ți-ai imaginat prima dată cartea?”, „Ai refăcut vreo parte din carte?”, „Cât câștigi din vânzarea cărților?”, „Ce fructe și legume fără zahăr sunt?”, „Unde îți găsești inspirația?”. Întrebările au fost multe și diverse, dar Alec a avut răbdare să le răspundă tuturor și chiar să le dea câteva sfaturi. Le-a mărturisit că personajul Erus este chiar el când era mic, și că „sursa de insirație pentru carte a fost chiar viața mea.” I-a încurajat să aibă răbdare și le-a dat un sfat prețios: „dacă vă doriți ceva cu adevărat mai întâi trebuie să va imaginați acel lucru și el o să se întâmple.”

Convins de entuziasmul celor mici, el le-a împărtășit chiar și câteva secrete despre volumul doi. Astfel copiii prezenți au fost printre primii norocoși care au aflat că Alec mai plănuiește alte trei volume despre călătoriile lui Erus.

Poate cea mai mare surpriză a fost faptul că Alec nu este doar scriitor, ci și profesor de muzică. El a venit cu chitara și a cântat împreună cu cei mici cele trei cântecele din cartea sa. Unii dintre micuți deja știau versurile. După interpretările clasice, rap și rock ale „Cântecelului lui Pac și Mac”, întâlnirea s-a încheiat cu o nelipsită sesiune de autografe, iar poza de grup de la final e dovada unui eveniment încheiat cu succes. Mărturisim că am rămas, din nou, cu un mare zâmbet pe buze și așteptăm cu nerăbdare următoare întâlnire!

Alec_Blenche_Q&A_Step_by_Step_februarie2017_2

Asociația Curtea Veche – recunoaștere la Gala Itsy Bitsy

   La ediția din 2017 a Premiilor de Excelență Itsy Bitsy au fost premiați oameni care au pus multă energie și suflet în slujba copiilor tot anul 2016, în proiecte care au adus schimbări în bine pentru familiile din România. Ne bucurăm foarte mult că printre aceștia ne-am numărat și noi!

   Pentru categoria „Proiecte artistice pentru familie” am concurat cu NARATIV – Festivalul de lectură pentru copii alături de proiecte cu tradiție precum Kinodiseea – Festivalul Internațional de Film pentru Copii și Animest – Festivalul Internațional de Film de Animație. Pentru categoria “Îmi pasă – proiecte de responsabilitate socială, cultură și educație”, asociația noastră a concurat cu organizații de mari dimensiuni precum OMV Petrom și Green Revolution.

   Gala de Excelență Itsy Bitsy este organizată de 2 ani și acordă premii unor persoane sau instituții în cadrul a 15 categorii care acoperă activitatea din diverse arii culturale, de la proiecte educaționale la cele din domeniul artistic.

   Mulțumim tuturor celor care ne sprijină în inițiativele noastre și continuăm să promovăm lectura de plăcere în rândul celor mici cu proiecte la fel de frumoase și ambițioase!