Proiectul „Michelin îți citește!” a ajuns la peste 360 de copii din județul Giurgiu

Asociația Curtea Veche și Michelin România au realizat primul proiect împreună, sub umbrela programului național de lectură “Cărțile Copilăriei”. Acesta a constat într-o serie de ateliere NARATIV dedicate elevilor din satele Colibași, Câmpurelu și Adunații-Copăceni, din județul Giurgiu.

Este primul proiect al Asociației în care sunt implicați angajații companiei partenere.

IMG_9788

Atelierele avut loc vineri, 4 octombrie 2019, și au îmbinat tehnici de educație nonformală cu lectura interactivă. Acestea au fost susținute de pedagogi tineri care i-au încurajat pe copii să se exprime liber, să deseneze, să compună muzică, să facă teatru, să își înțeleagă mai bine emoțiile, să învețe și să folosească tehnici de dezbatere.

În cadrul fiecărui atelier au participat câte doi angajați ai companiei Michelin, în calitate de voluntari. Aceștia au făcut scenete cu copiii, au descoperit cu ei zeii din mitologia greacă și au lucrat la crearea de benzi desenate împreună.

IMG_9746

Proiectul ”Michelin îți citește!” s-a concretizat în 12 ateliere realizate în jurul unora din cele mai frumoase și cunoscute titluri ale literaturii universale și cărți pentru copii, precum “Peter Pan – Povești pe muzică”, “Mituri ale Greciei Antice – Bandă desenată”, “Alice în Țara Minunilor – NLP creativ”, “Viața în ritm de tenis – Învățare rapidă”, pentru peste 360 de copii. Toți copiii au primit câte o carte potrivită vârstei, pe baza căreia au lucrat în cadrul atelierelor.

                                                               

Educația este importantă pentru Michelin. Investim atât în formarea propriilor angajați, cât și în comunitățile în care suntem prezenți, Zalău și Florești, unde am ales să dezvoltăm proiecte de  învățământ dual. De aceea, am ales să participăm la acțiuni care au rolul de a crește nivelul de educație copiilor de diferite vârste. Această primă colaborare cu Asociația Curtea Veche a oferit angajaților Michelin posibilitatea de a fi parte într-un proiect care le-a cultivat curiozitatea celor mici și i-a încurajat să prindă drag de lectură, a declarat Anca Oreviceanu, Director Comunicare Michelin România.

Mai multe poze din cadrul atelierelor, aici.

Partener:

 

logo_Michelin

O nouă donație de carte în Județul Suceava, împreună cu fundația EGGER România

 

Ne-am reîntors în județul Suceava, după mai bine de un an, alături de EGGER România, pentru o nouă donație de Cărți ale Copilăriei. Pe parcursul a două zile, 15 și 16 aprilie 2019, elevii din 14 școli au primit peste 2478 cărți, iar profesorii au fost încurajați să susțină demersul nostru, prin înființarea cluburilor de lectură pentru elevi.

Până în prezent, la inițiativa tânărului Luca Ciubotaru care a propus implementarea acestui program și în județul Suceava, au fost oferite, prin sprijinul Asociației Curtea Veche și al Fundației EGGER, peste 5.000 de volume potrivite vârstei elevilor din 36 școli din județul Suceava.

Este al treilea an când revenim în județul Suceava și, de fiecare dată când ne întoarcem, deși mergem mereu în alte școli și ne întâlnim cu alți copii, învățători și profesori, experiențele sunt de fiecare dată extrem de speciale și ne determină să ne continuăm misiunea. Aceea de a deschide o nouă ușă copiilor, prin a le arăta că cititul este o activitate foarte utilă, dar că ea poate deveni și una distractivă.

Andreea Lupescu, prin scurte momente de lectură interactivă, reușeste să introducă elevii în misterioasa țară imaginară prin care călătorește Peter Pan, de-a lungul aventurii sale. Îmbinând povestea cu muzică, reușeste să stârnească imaginația copiilor, creând împreună noi personajele și provocandu-i chiar să schimbe cursul poveștii. Astfel, copiii devin extrem de deschiși și de implicați, luând parte la atelier, venind cu idei și cu aplauze, pentru a construi împreună o nouă poveste.

AsociatiaCurteaVeche_2

Valentina Roman, director executiv al Asociației Curtea Veche, vorbește cu copiii despre importanța cititului în dezvoltarea lor, despre propria experiență cu cititul și cum o ajută să se înțeleagă mai bine pe ea și pe ceilalti – și cum îi poate ajuta și pe ei să fie mai empatici cu prietenii și cu colegii lor, având contact cu diverse povești și tipologii de personaje încă din școala primară sau generală. La final, le oferă fiecăruia dintre cei prezenți câte o carte, care, pentru unii dintre ei, poate fi începutul unei noi etape, aceea ce a crea o relație cu lectura și de a conștientiza importanța cărților în viața lor.

Profesorii îmbrățișează inițiativa noastră și unii dintre ei ne spun cu entuziasm că vor încerca să continue să motiveze copiii să citească, să facă schimb între ei cu cărțile primite în cadrul atelierului, prin propunerea unor ore suplimentare în care să discute cu toții despre poveștile citite. Dascălii își dau seama că rolul lor în a ghida copiii poate fi extrem de important și că îi pot incuraja și mai mult pe copii să citească.

AsociatiaCurteaVeche_4

 

Prin activitatea fundației, ne dorim să ajungem mai aproape de comunitatea locală și de necesitățile reale ale acesteia, iar proiectul Cărțile Copilăriei ne apropie de elevi și îi încurajează la lectură, care, pe lângă faptul că este relaxantă, contribuie la extinderea orizonturilor de cunoaștere și are un rol important în dezvoltarea tinerilor. Aceștia reprezintă viitorul societății și de aceea consider că este necesar să investim în educația lor. Suntem bucuroși că am reușit să aducem acest proiect de amploare în județul Suceava. Planificăm să continuăm cu donațiile de carte și în alte școli, urmând să stabilim întâlniri cu elevi pentru toamna acestui an.”, susține Ioan Banciu, președintele Fundației EGGER, despre proiectul pe care îl realizăm împreună.

Cu sprijinul EGGER România, în doar 2 zile, am donat cărți în 14 școli: Școala Gimnazială „Iulian Vesper” Horodnic de Sus, Liceul Tehnic „Vasile Gherasim” Marginea, Școlii Gimnaziale „I G Sbiera” Horodnic de Jos, Școala Gimnazială Bălcăuți și Negoștina, Școala Gimnazială Burla, Școala Gimnazială „Luca Arbure” Arbore, Școala Gimnazială Nr. 2 Marginea, Școala Gimnazială Nr. 3 Marginea, Școala Gimnazială Nr. 2 Horodnic de Sus, Școala Gimnazială Nr. 3 Horodnic de Sus, Școala Gimnazială Cliț Arbore, Școala Gimnazială Nr. 2 Arbore, Școala Gimnazială Voitrinel. Am continuat, astfel, proiectul inițiat în cursul anului 2017, ajungând în al treilea an în care vizităm zona Rădăuți.

AsociatiaCurteaVeche_3

Prin ceea ce facem, ne place să încurajăm copiii să citească, dar mai ales să fie curioși. Curioși să știe din ce în ce mai mult, să descopere lumi neștiute, să creeze ei înșiși noi lumi și să înțeleagă ce se întamplă în lumea în care trăiesc.

Mai multe poze aici.

Partener:

Logo_FundatiaEgger

 

Revedere cu elevii Școlii Gimnaziale „Ion Ionescu” din Valea Călugărească, județul Prahova

 

Ieri, după doi ani de la prima întâlnire cu elevii Școlii Gimnaziale „Ion Ionescu” din Valea Călugărească, ne-am întors în școală pentru a îi bucura pe elevi cu o serie de Ateliere NARATIV menite să îi apropie și mai mult de obiceiul lecturii. Acest eveniment a fost realizat cu sprijinul Azomureș și Redoxim România, dar și cu motivație din partea elevilor care s-au ținut de promisiunea făcută echipei noastre în urmă cu doi ani: au citit cel puțin 10 minute pe zi.

IMG_0715

Am întâlnit aici elevi curioși și cuminți, dornici să învețe lucruri noi și pregătiți să descopere ce surprize le-am pregătit împreună cu pedagogii. Atelierele au decurs perfect, iar cei mici s-au surprins făcând activități la care nu se așteptau. Întrebați de unul dintre pedagogi dacă citesc repede, majoritatea a spus nu, însă până la finalul atelierului și-au demonstrat că pot citi câte două sau trei cuvinte în același timp, aruncând o singură privire rapidă asupra lor.

IMG_0970

Am surprins la finalul evenimentului discuții între colegi de clasă care spuneu că abia așteaptă sfârșitul de săptămână pentru a putea lectura toată cartea primită, cuvinte care ne-au bucurat foarte tare. Aceasta este atitudinea potrivită față de lectură – dorința de a cunoaște cât mai mule povești, personaje, întâmplări.

IMG_0922

Elevii au participat la o serie de activități precum urmează:

Atelier de Povești pe Muzică „Peter Pan”

Muzica este tema centrală a atelierului unde cei mici, îndrumați de un pedagog specializat în muzică și actorie, au compus de la zero coloana sonoră pentru una dintre cele mai cunoscute povești al lumii. Ce este o rimă? Cum se compune un refren? Ce trebuie să conțină o coloană sonoră? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care elevii au primit răspunsuri potrivite pentru vârsta lor.

Atelier de Povești Vizuale „Frida”

Care sunt elementele ascunse între paginile unei cărți? Ce informații se regăsesc în ilustrațiile și cum trebuie să le descifrăm? Aceste întrebări nu își găsesc răspunsul doar prin lectură, ci și prin pictură. Specialistul nostru în culori a pregătit pentru cei mici o surpriză care a putut fi descoperită doar cu răbdare și curiozitate.

Cum citesc uriașii? „Călătoriile lui Gulliver”

Prin intermediul călătoriilor pe care Gulliver le face și cu ajutorul unei vânători de comori, pedagogul nostru le-a arătat copiilor cum să se angajeze în lectura oricărei povești scrise și le-a îmbunătățit relația cu cititul, oferindu-le o experiență unică și memorabilă care să le stârnească interesul și motivația pentru lectură pe termen lung. Gradul de înțelegere al unui text poate crește doar prin conștientizarea modului în care funcționează creierul și ochii în timpul cititului, abordăm o poveste de viață cu mesaj motivant și înțelegem care este diferența dintre a citi – a memora și a învăța.

Mai mute fotografii de la evenimentul de ieri găsiți aici.

screen-shot-2017-11-23-at-23-46-15logo_mic

Ateliere NARATIV pentru elevii din comuna Gîrcina, județul Neamț

 

După multe ore de condus am ajuns încrezători în comuna Gîrcina, județul Neamț. Alături de noi au fost prietenii de la OMV Pentrom și Azomureș, dornici, ca de fiecare dată, să ofere șansa unui viitor mai bun elevilor din comunitățile mai puțin dezvoltate.
Obiectivul excursiei a fost acela de a marca Ziua Educației într-o manieră alternativă de predare. Atelierele NARATIV, împreună cu pedagogii lor, au ajuns în Școala Gimnazială „Episcop Melchisedec Ștefănescu” unde au fost întâmpinate cu bucurie de elevii dornici de experiențe noi.

43378498_1243020222507515_1042042152151941120_n

Am avut parte de surprize plăcute din partea copiilor, majoritatea știau să citească cursiv și dispuneau de abilitățile necesare pentru a se adapta rapid la activitățile atelierelor la care au participat. Mai mult, fiecare dintre ei a promis că după ce citește cartea primită, o să facă schimb de cărți cu colegii de clasă.
Am plecat spre casă plini de speranță și încărcați cu energie pozitivă, ca după o zi de școală în care am luat o notă mare.

43411800_1243020079174196_2864665932855246848_n

Cei peste 300 de elevi au participat la o serie activități precum urmează:

Atelier “Frida – Povești vizuale”
Viața și opera Fridei Kahlo le-au fost prezentate elevilor de către Dana Dincă, artist plastic, într-o manieră specială. Cei mici au învățat să utilizeze culorile și să înțeleagă semnificația acestora pentru pictura mexicană. Mai mult, au învățat cum să citească o carte pornind de la ilustrațiile din ea.

Atelier “Gulliver – Povești pe muzică”
Activitatea se bazează pe exerciții de improvizație, pe tehnici teatrale și pe arta de a născoci povești prin metodele lui Keith Johnstone, Viola Spolin și Gianni Rodari. Sub îndrumarea Andreei Lupescu, artist și jurnalist, elevii au deprins obiceiul de a empatiza cu personajele dintr-o carte și, pornind de la propria experiență de viață, își vor construi propriile povești.

Atelier “Odiseea – Teatru”
Oare ce s-a întâmplat când uriașul Ulise s-a întâlnit cu ciclopul, cum a scăpat cu viață și ce alte aventuri a mai trăit pe mare și pe uscat? Aventurile personajului preferat au fost atent prezentate elevilor de către Valentina Popa, actrița Teatrului Mic din București, și puse în scenă împreună cu cei mici.

Atelier “Peter Pan – Actorie”
Cu toții ne dorim să fim personajul principal al poveștii pe care o citim, iar în cadrul acestei activități chiar se poate. Iulia Nițulescu, artist în educație, a avut plăcerea să îi învețe pe cei mici cum să se transforme din cititori în actori și să descopere noi dimensiuni ale poveștii.

Atelier “Robinson Crusoe – Ilustrație de povești”
Urmărind povestea lui “Robinson Crusoe”, elevii au folosit tehnici speciale de pictură pentru a crea măști africane împreună cu Alexandra Culescu, artist vizual. În cadrul acestui atelier, copiii au învățat să transforme cuvintele în imagini, și-au imaginat în detaliu toate trăsăturile personajelor pentru a le transpune în culori, tuşe, texturi, mărimi şi forme.

Mai multe fotografii de la eveniment aici.

Transportul cărților a fost facilitat de Sameday Courier.
Mulțumim sponsorilor și partenerilor:

OMV Petromscreen-shot-2017-11-23-at-23-46-15screen-shot-2017-11-23-at-23-46-22

Debate și lectură pentru copii – tips&tricks despre curajul de a vorbi în public de la Nae Șovăială

Nae Șovăială face parte din mișcarea de debate din România de peste 10 ani. Antrenează adulți, studenți și elevi de toate vârstele în artele argumetării, retoricii și storytelling-ului.

Cum a început? Era la liceu când a luat una dintre cele mai bune decizii din viață: a chiulit de la franceză, pentru că nu își făcuse tema, și s-a dus la o oră de “debate”.

Au trecut ani buni, acum Nae antrenează tineri care vor să participe la competițiile naționale de dezbatere și va ține un atelier numit „Tribunalul personajelor” la NARATIV – Festivalul de lectură pentru copii,unde cititul e plăcere.

Debate-ul ajută la dezvoltarea gândirii critice. Studiile arată că participanții învață să aibă incredere în ei, își îmbunătățesc abilitatea de a-și structura și organiza modul în care gândesc, argumentarea lor devine mai echilibrată, este încurajată munca de echipă.

Am stat de vorbă cu Nae despre legătura dintre debate și lectură, dezvoltarea copiilor, rolul părinților în cultivarea pasiunilor. BONUS: ne-a dat niște ponturi legate de pașii pe care trebuie să îi urmeze amatorii de retorică pentru a-și valorifica talentul.

4

Debate și lectură. Care este legătura dintre cele două și ce te-a determinat să propui acest tip de activitate celor mici?

Legătura e destul de simplă: la debate (dezbateri academice), ca să poți convinge un public că ideea ta este mai relevantă decât a altora, ai nevoie de un context puternic. Pe acesta îl formezi cunoscând mici detalii istorice, geografice, politice – iar pe acestea le obții citind. Plus, eu m-am întrebat mereu când eram mic de ce toată lumea zice că lupul din Scufița Roșie e rău… doar nu putea să mănânce mere…

Participanții la atelierele NARATIV vor avea șansa să cunoască personaje din poveste din mai multe perspective intrând în mintea lor și punându-și multe „de ce”-uri. O să facem fix ce scrie în titlu – un tribunal al personajelor în care să ne dăm seama dacă cele rele sunt chiar rele, cele bune sunt chiar bune și, mai important, ce le face să fie așa. O să avem avocați pentru, avocați împotriva, judecători, juriu și martori.

  Cum influențează dezbaterile dezvoltarea copiilor? Mai precis, ce beneficii aduc pe termen lung? Dar scurt?

 Îți dau curaj! Pe termen lung, debate-ul îți dă curajul să gândești critic; pe termen mediu te scapă de emoțiile vorbitului în public – îți dă curaj să vorbești în fața oamenilor; pe termen scurt îți spune că e ok să îți exprimi opiniile – îți dă curaj să fii cine ești tu.

Dezbaterile îți oferă încrederea că ideile tale sunt valide. Simpla verbalizare a lor – aducerea acestora din lumea interioară în cea de afară – îți dă putere. Cu cât vorbești mai mult, cu cât exteriorizezi mai multe gânduri, cu cât argumentezi mai multe opinii personale – cu atât îți dai seama că ideile tale sunt valoroase pentru lume și că tu contezi. Conștientizarea acestei relevanțe personale îți dă încredere de sine.

3

Oricât de mult ne-ar bucura Festivalul NARATIV, acesta are o perioadă limitată de desfășurare, iar finalul lui înseamnă și finalul activităților propuse. Cum pot schimba părinții această situație? Cum pot aduce atelierul „Tribunalul personajelor” în activitățile familiei?

Uite cum ai putea să petreci o jumătate de oră faină împreună cu cea mai prețioasă ființă din viața ta: După ce ai terminat de spus o poveste, să spunem „Jack și vrejul de fasole”, iei la puricat personajele împreună cu cel mic. Personajele bune s-au comportat întotdeauna bine? Când au făcut ceva ce ar putea să fie condamnabil moral? De ce au făcut lucrul respectiv? Puteau să facă altfel? Cum? Ce s-ar fi întămplat dacă făceau altfel.

Dar personajele negative? Sunt ele întotdeauna rele? Fac ceva bun vreodată? De ce fac ele lucrurile rele?

Punând acest șir de întrebări, îi inoculați copilului ideea că lumea are un pic mai multe griuri și îl ajutați ca la un moment dat să poată să empatizeze cu persoane în situații dificile și să privească probleme complexe din mai multe unghiuri. Și asta doar printr-o poveste și o conversație.

La un curs de debate ești pregătit, prin exerciții de structurare a discursului și a gândirii, să îți argumentezi punctul de vedere în fața unui public. În general, atât la exercițiile de pregătire, cât și la concursurile de debate la care participă cursanții, în locul publicului larg stau un grup de arbitrii care știu la ce aspecte oratorice și argumentative să fie atenți.

Momentan există cursuri de dezbateri la Consiliul Britanic pentru elevi de clasele VII-X. Pentru cei mai mici însă, un prim pas sunt cursuri de Public Speaking care să îi pregătească să intre în pâinea argumentativă un pic mai târziu.

În plus, Asociația Română de Dezbateri Oratorie și Retorică oferă multe resurse online (de la tutoriale de dezbateri academice până la video-uri demonstrative), așa că www.ardor.org este un loc excelent de începere a incursiunii în lumea debate-ului.

Un material de Andreea Lupescu

Sectorul ONG din România: Doar 13% dintre organizațiile active dezvoltă proiecte în zona de educație

   Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile a făcut publice rezultatele unui studiu privind sectorul non-guvernamental din țara noastră. Raportul România 2017. Sectorul neguvernamental – profil, tendinţe, provocări aduce în atenţia publicului larg, dar şi a decidenţilor din sfera publică o seamă de informaţii valoroase despre dimensiunea, caracteristicile, evoluţia şi contribuţia la binele public a organizaţiilor societăţii civile.

   Mai jos vă prezentăm o parte din principalele rezultate ale cercetării referitoare la domeniul de activitate al ONG-urilor, situația financiară și implicarea românilor în activitatea acestui sector:

–  Organizațiile neguvernamentale continuă să fie înregistrate cu preponderență în mediul urban, 75% dintre acestea având sediul într-unul dintre orașele sau municipiile României;

– În ultimii 15 ani rata de activitate a organizațiilor neguvernamentale din România a înregistrat o creștere lentă dar relativ constantă. Anul 2015 este marcat de o scădere a ratei de activitate față de anul 2014 în ciuda faptului că se înregistrează anual peste 4000 de organizații noi;

– Din totalul de ONG-uri care activează în zona București-Ilfov, Nord-Vest și Centru, 64% sunt organizații culturale și 57% din domeniul educației;

– Cel mai important domeniu de activitate al ONG-urilor din România este cel social  – doar 13% dintre ONG-urile active  dezvoltă proiecte în zona de educație, domeniu în care se încadrează și asociația noastră;

– În mediul rural sunt active un număr relativ mic de organizații din fiecare dintre domeniile de activitate analizate, cu toate că aici trăiește un procent ridicat al populației;

– Marea majoritate a organizaţiilor (65%),  fie nu au obţinut niciun venit, fie au obţinut venituri modeste, mai mici de 40.000 lei, ceea ce arată că sectorul se află în continuare în situaţia unor resurse financiare mici şi foarte mici, acestea limitându-i capacitatea de acţiune. ONG-urile din Regiunea Bucureşti – Ilfov au generat cea mai mare parte din veniturile totale ale sectorului;

– Sectorul neguvernamental din România este un angajator important, generând un număr mare de locuri de muncă pentru diverse proiecte. Spre exemplu, în anul 2015, numărul de locuri de muncă create de sectorul neguvernamental a fost comparabil sau mai mare decât numărul locurilor de muncă create de unele sectoare de activitate ale economiei naţionale, cum ar fi: intermedieri financiare şi asigurări, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă, tranzacţii imobiliare;

– Nivelul salariilor din sectorul ONG este scăzut și angajații sunt tineri. Conform cercetării cantitative efectuate în scopul acestui studiu180, o altă caracteristică a sectorului social caritabil o constituie prezenţa masivă a voluntarilor, 91% din totalul organizaţiilor apelând la sprijinul acestora, în vreme ce 19% lucrează exclusiv cu voluntari, dar şi proporţia relativ mică a persoanelor în vârstă de peste 55 de ani în rândul angajaţilor;

– Oarecum surprinzător, finanţările din partea fundaţiilor străine prezintă o frecvenţă relativ mare (39%), în condiţiile în care era de aşteptat un recul al acestora după momentul aderării ce a permis posibilitatea accesării fondurilor structurale şi de coeziune sau a altor finanţări publice din ţări ce nu aparţin spaţiului comunitar.

   Deși cercetarea aduce în atenție o serie de aspecte pozitive referitoare la creșterea vizibilității domeniului și a gradului de implicare al cetățenilor, în zona sectorului educației numărul de ONG-uri este încă limitat și la fel și numărul de proiecte. Prin urmare, încă sunt necesare eforturi pentru a crește gradul de conștientizare a problemelor din domeniul educațional, a nivelului de implicare al populației și al factorilor decizionali în rezolvarea acestora. Noi vom continua să depunem eforturi pentru creșterea accesului la carte în România și a proiectelor de educație prin lectură. Însă, este important să reținem că rezultatele pe termen lung vor fi mai ușor vizibile dacă vom realiza un efort comun cu cât mai mulți parteneri și cu implicare activă din partea adulților – factori de decizie în viața celor mici.

Autor: Gabriela Ursu

Cartea sau filmul? Cu ce ar fi bine să începem?

   Ce au în comun „Harry Potter”, „Stâpânul Inelelor” și „Mica Sirenă”? Pe lângă faptul că fac trimitere la o lume fantastică, sunt titluri ale unor cărți care au fost transpuse și pe marile ecrane, în producții cinematografice de succes. Și, totuși, câți dintre fanii filmului „Harry Potter” au citit și cărțile cu același nume?

    Odată ce apare producția cinematografică adulții și mai ales copii sunt tentați să aleagă filmul în favoarea cărții. Un studiu din anul 2011 arată că, în Statele Unite ale Americii, 25% dintre americani au văzut toate filmele, însă numai 18% au citit și cărțile care au stat la baza lor.

   Dacă vă confruntați și voi cu aceeași situație, vă prezentăm câteva argumente la care puteți apela pentru a-i convinge pe cei mici să aleagă lectura înainte de a se așeza în fața ecranului pentru a viziona povestea eroilor preferați.

   În primul rând, transpunerea cărții în film nu este întotdeauna 100% exactă și uneori detaliile esențiale lipsesc de pe marile ecrane. Dacă cel mic va citi înainte cartea, atunci va putea vedea producția cinematografică cu un ochi critic, va putea fi el însuși regizorul pentru că își va imagina acțiunea și personajele prin filtrul propriu. Îi puteți chiar sugera că, citind cartea înainte, va merge la film ca un expert, putând să evalueze mult mai bine munca regizorului și a actorilor decât prietenii săi care nu au ales lectura.

   În al doilea rând, cartea oferă o perspectivă detaliată asupra personajelor, personalității acestora și motivațiilor lor, lucruri pe care filmul le poate omite. Astfel, cel mic va înțelege mai bine de ce eroul principal sau personajul negativ acționează într-un anumit fel.

   Apoi, momentul de maxim interes în orice poveste este finalul, care poate fi dedus în mod firesc din desfășurarea poveștii sau poate contrazice acțiunea în ansamblu, fiind neașteptat. Dacă celui mic nu îi place să fie suprins, atunci poate opta să citească înainte de a vedea filmul. Dacă însă îi place suspansul, îl puteți încuraja să citească povestea după ce a văzut-o pe marile ecrane. În esență, ceea ce contează este ca el să-și construiască în permanență relația cu lectura, indiferent de celelalte forme de divertisment pe care le alege sau ordinea în care face lucrurile. De asemenea, există și varianta finalurilor triste, în care cartea citită înainte ne ajută să trecem mai ușor peste nefericirea personajelor. Nu trebuie să uităm nici de faptul că regizorul alege uneori să schimbe finalul, acesta fiind diferit de ceea ce era în carte. Dacă se întâmplă acest lucru, fiți entuziasmați. Tocmai vi s-a oferit ocazia construirii unor dezbateri interminabile cu cel mic pe tema schimbării. O discuție ulterioară ca paralelă între carte și film ar fi binevenită și l-ar ajuta să își construiască un discurs bazat pe argumente pertinente.

Vă dorim vizionare și lectură plăcută!

Sursa foto: www.cnn.com

Autor: Gabriela Ursu

6 sfaturi pentru lectura de plăcere în rândul celor mici

   Ați observat că cel mic își dorește să citească, dar atunci când se apleacă efectiv asupra cărților întâmpină diverse obstacole și renunță? Există situații în care aceste piedici țin de felul în care se raportează la lectură, spațiul în care citește și cum își asumă rolul de cititor. Iar în acest caz sunt mici detalii, care poate sunt de la sine înțelese de adultul care s-a obișnuit să citească, dar nu și de tânărul cititor.

   În rândurile următoare am construit o listă de sfaturi pe care le puteți oferi copilului, în așa fel încât atunci când se împrietenește cu lumea cărților să pornească la drum cu dreptul.

1. Spațiul și cititul – majoritatea copiilor își desfășoară activitățile zilnice în camera lor, unde au intimitate, se refugiază de probleme sau de dojenile celor mari. Totuși, este această cameră potrivită și pentru lectură? De pildă, cititul înainte de culcare poate deveni un obicei plăcut dacă dispunem de câteva lucruri: un pat confortabil, perne pe care să ne putem sprijini spatele și o veioză pe noptieră. Dacă întrerupătorul pentru lumină este la distanță atunci copilul va fi nevoit să se deplaseze și va pierde firul poveștii. Așadar, asigurați-vă că locul pentru citit îl ajută să se concentreze numai asupra acestei activități.

   Apoi, știm că adversarii cărților sunt azi televizorul, calculatorul sau smartphone-ul. De multe ori, fiind puse la îndemâna copilului vor fi sursă de distragere a atenției nu numai atunci când citește, dar și atunci când își face temele. Prin urmare, telefonul trebuie lăsat la distanță, calculatorul închis și cel mai bine ar fi ca televizorul să fie plasat în altă cameră. Dacă acest lucru nu este posibil, măcar sfătuiți-l să îl închidă.

2. Cartea mereu prezentă – pe parcursul unei zile sunt nenumărate momente în care putem citi, dar le consumăm preferând alte activități. Copiii, dar mai ales pre-adolescenții fac același lucru, ajungând apoi la concluzia că nu au timp de citit. Soluția este să demonstrăm că acel timp există din plin. De exemplu, sfătuiți-l să aibă mereu în ghiozdan cartea preferată și să o citească în metrou, autobuz sau chiar la coadă la cinema. Iar dacă nu este atras de cărțile în format fizic îl puteți încuraja să citească de pe un Kindle sau să opteze pentru audiobook. Cel mai bine ar fi să nu folosească telefonul ca suport pentru cărțile în format electronic deoarece va fi ușor distras de alte aplicații.

3. Cărțile neatractive trebuie puse de o parte – dacă cel mic a ales o carte pe care să o citească în timpul liber, dar aceasta nu îl atrage atunci cea mai bună soluție ar fi să renunțe… sau să opteze pentru varianta repovestită, dacă titlul dispune de una, așa cum sunt cele din colecția “Cărțile copilăriei”. Lectura de plăcere nu este o obligație, iar faptul că își poate corecta alegerile îi va demonstra acest lucru.

4. Mai multe titluri deodată – sunt copii care se plictisesc foarte repede de o singură poveste. Dacă recunoașteți tipologia, atunci îl puteți sfătui pe cel mic să citească două povești în același timp și să astfel să le alterneze. Atenție însă, numărul nu trebuie să fie prea mare, deoarece nu le va mai putea urmări pe toate. Dacă alege să acționeze astfel recomandați-i maxim 3 cărți.

5. Discuții, discuții, discuții – un titlu interesant devine cu atât mai atractiv cu cât îl împărtășim cu alții. Și cel mic poate trăi aceste sentimente, așadar discutați cu el despre cărți, despre personaje, dezbateți subiecte sau scene din carte și încurajați-l să procedeze astfel și în grupul de prieteni. Nu numai că va fi dornic să își împărtășească ideile, dar entuziasmul lui de cititor poate fi molipsitor și pentru alții.

6. Cititul ca obiectiv – dacă cel mic are o anumită perioadă a zilei destinată relaxării și în care poate citi, învățați-l să o facă eficient. Își poate stabili mici recorduri proprii pe care să le depășească. De exemplu, poate stabili să citească 20 de minute pe zi și atunci recomandați-i să se concentreze pe acest lucru, să se lase condus de firul poveștii și să pătrundă în lumea personajelor. Cu timpul va realiza că a citit deja mai mult decât și-a propus.

   Nu uitați că cititul nu este o cursă de viteză. Obiectivele despre care aminteam anterior nu trebuie să îl determine să se grăbească atunci când citește. Lectura de plăcere este cea care a fost înțeleasă în totalitate, cea în care cititorul a rezonat cu personajele și cu motivațiile acestora. Așadar, pasajele neclare pot fi întodeauna reparcurse.

   Sperăm că aceste sfaturi vor fi utile, vă invităm ca pentru mai multe idei să descărcați gratuit broșura noastră și… spor la citit!

Autor: Gabriela Ursu

 

Început de primăvară cu donație de carte la Tășnad, județul Satu Mare

   În ultimele zile ale lui februarie am pornit la drum în nordul țării, către copiii din localitatea Tășnad, județul Satu Mare. Pentru că distanța a fost mare, am zburat, nu pe un dragon, așa cum se spune în povești, ci cu avionul. Cele 1.000 de cărți pe care urma să le donăm copiilor au ajuns și ele cu succes la destinație datorită partenerilor noștri de la Sameday Courier.

   Ziua imediat următoare, dis de dimineață, am fost primiți cu mărțișoare de domnul Cristian Moldovan, directorul Promat Comimpex, partenerul nostru local din partea Azomureș: “Trăind într-un orăşel de provincie şi, cunoscând realitatea economică şi socială a zonei, susținem iniţiativa Asociației Curtea Veche. Considerăm că lectura, cartea, reprezintă un bun material pe care ar trebui să şi-l permită mai ales copiii. Lectura primelor cărţi poate fi un punct de pornire  în devenirea lor viitoare și este important ca aceștia să aibă acasă propriul lor volum.” ne-a declarat acesta.

   După o scurtă vizită a companiei, am plecat spre Sala Unirea unde copiii ne așteptau deja nerăbdători să primească volumele în dar și întâlnirea cu Dan Ștefăneascu (pilot TAROM și iacăr acrobat).

   Ne-am bucurat mult că reprezentanții autorităților locale și-a făcut timp pentru a fi alături de cei mici pentru această întâlnire și suntem siguri că micuții au apreciat să poată asculta mesajele liderilor locali: Pataki Csaba din partea Consiliului Județean Satu Mare, Radu Bud din partea Prefecturii Satu Mare, Călin Durla din partea Inspectoratului Școlar General Satu Mare, Grieb Csaba din partea Primăriei Tășnad. Mulțumim mult pentru prezență doamnelor Manuela Bobârnac și Sophie Martin, din partea Ameropa Internațional, care au venit din Elveția special pentru acest eveniment.

17097531_864717973671077_7379903738020116464_o

 

   Un moment special pentru copii a fost interacțiunea cu Dan Ștefănescu (pilot TAROM, iacăr acrobat) care le-a povestit celor mici despre importanța lecturii pentru o carieră de succes. Mulți dintre aceștia au putut vedea pentru prima oară, cu această ocazie, imagini video surprinse de la bordul unei aeronave. Ne-au impresionat reacțiile copiilor care, mânați de curiozitate, ne-au întrebat despre modalitățile prin care pot ajunge și ei să urmeze o carieră în aviație. Credem că dacă un copil este ambiționat să își schimbe drumul în viață, atunci avem dovada că acțiunile noastre au efect benefic și ne motivează să continuăm.

17016058_864717450337796_7267444050227717140_o

 

   Discutând cu cadrele didactice, am aflat și care sunt greutățile cu care acestea se confruntă; despre problema numărului insuficient de profesori din localitate, mai ales în condițiile în care în școală sunt în procente aproape egale elevi români, maghiari și rromi. Pe de altă parte, cu doamna bibliotecară Adriana Hărdălău, coordonatoarea clubului de lectură pe care urmează să îl inființăm în localitate, am discutat despre relația copiilor cu lectura: “În general, copiii de aici sunt interesați de lectură, iar noi încercăm să le satisfacem curiozitatea, având o bibliotecă destul de bine dotată. Totuși, sunt și copii pentru care cartea primită astăzi este prima pe care o vor avea acasă, din cauza problemelor economice sau familiale cu care se confruntă.”

   Trebuie să vă mărturisim totuși că, față de alte localități pe care le-am vizitat și în care nu există nici măcar bibliotecă, în Tășnad cadrele didactice folosesc eficient resursele de care dispun. De exemplu, în Sala Unirea (fostul cinematograf din localitate) direcțiunea școlii organizează cu sprijinul primăriei spectactole de teatru pentru copii prin contractarea unor trupe din Satu Mare. În acest fel încearcă să mențină vie legătura copiilor cu arta și cultura.

   Le mulțumim tuturor celor care au făcut această inițiativă posibilă, ajutându-ne să aducem cărțile într-un nou colț de țară și sperăm să ne întoarcem cât mai curând aici cu atelierele NARATIV.

Pentru mai multe fotografii de la eveniment click aici.

17038525_864718367004371_1850023106035185608_o

 

Parteneri și sponsori:

azo

 

Sfaturile experiților: Oana Moraru despre cum putem pregăti viitorii cititori încă de la naștere

În cadrul conferinței Cei mai buni profesori sunt, mai întâi, profesori de citire, susținută la NARATIV – Festivalul de lectură pentru copii, ediția a II-a, Oana Moraru, consultant educațional și fondatorul Școlii Helikon, le-a vorbit profesorilor și părinților despre importanța lecturii indiferent de materia predată. Matematica, chimia, biologia, istoria sau geografia nu pot fi învățate de copii care nu înțeleg cele citite.

Pentru cei care nu au putut fi alături de noi la festival, reluăm principalele idei dezvoltate de Oana Moraru privind dezvoltarea capacității copilului de a citi într-un mod natural și treptat, începând chiar cu primele zile alea vieții.

„Cu toții, părinții și profesorii, ajutăm la dezvoltarea operațiilor de gândire ale celor mici. Astfel, dincolo de subiectul pe care eu, în calitae de profesor, vreau să-l transmit în clasă, informații despre relief, biologie etc, activez în copiii care mă ascultă niște operații ale gândirii care sunt universale pentru orice disciplină. Vă întrebați, poate, care sunt aceste operații universale.

Tony Wagner profesor la Harvard a căutat oamenii care au avut mult succes în viață din dorința de a afla cam ce anume a dus la reușită. S-a întâlnit cu șefi de companii și i-a întrebat care sunt lucrurile care contează cel mai mult în companiile lor atunci când vor să angajeze pe cineva nou. Astfel, Tony Wagner a descoperit care sunt competențele deținute și, la rândul lor, dorite de cei mai de succes oameni din lume, printre care se numără capacitatea de a citi, de a reinterpreta informatiile și de a le organiza.

Din păcate, există foarte mulți elevi din școli de top chiar care nu reușesc să dea un sens informațiilor, ci doar le repetă mecanic. Același lucruru se întâmplă și cu cititul, copiii se lovesc des de dificultatea cu care parcurg materiale informative și de imposibilitatea de a surprinde elemente de nuanță, tehnică etc. Totuși, această competentă se poate forma încă din primele zile ale vieții.

Veți descoperi că este foarte important să facem ceva în această perioadă, altfel, pierdem cumva ocazia. Vă dau un exemplu, mai simplu: neurologii spun că dacă acoperi ochii unui copil între 3-6 luni cu o bandă, el nu mai este capabil să dezvolte capacitatea pentru analizatorul vizual. În cazul limbajului, pentru cât de complex va vorbi mai târziu, cât de rapid va prinde informațiile sau va face conexiunile între ele, teoria spune că perioada care pregătește intelectul general, capacitatea de a vorbi și a comunica informațiile este cuprinsă între 0 și 3 ani.

O mamă din Canada care a stat acasă zilnic împreună cu cel mic, a fost înregistrată în fiecare zi, timp de 12 ore. Au înregistrat toate discuțiile din casă care aveau loc în preajma copilului timp de 2 ani. Comparând înregistrările au văzut că până la vârsta de 2 ani, o mamă poate să crească cu până la 2000 de cuvinte vocabularul bebelușului.

Diferențele acestea de 2000 de cuvinte s-au observat, mai târziu, în cât înțelege, cât vorbește, cât de atent ascultă o poveste etc. Este enormă diferența între copiii care trăiesc în medii în care se comunică și cu părinți care discută cu el și cei care nu au parte de același stil de viață. Diferențele dramatice de limbaj ale copiilor din familii modeste se observă în lentoarea cu care reacționează copilul, în incapacitatea de a comunica fluent etc.

Acești copii sunt cumva cu un pas în urmă, iar în momentul în care vin la școală, rolul educatorului este acela de a-i citi intens și cât mai variat. Aici intervine și problema lipsei literaturii pentru copii, în grădinițele din România încă se găsesc doar povești precum Capra cu trei iezi sau Ursul păcălit de vulpe, chiar dacă piața de carte are o ofertă bogată de povești repovestite sau adaptate nivelului de vârstă al copiilor.”