Achiziția de carte este un obicei practicat de puțini copii din București, în condițiile în care Capitala dispune de un număr mare de librării și biblioteci comparativ cu restul țării. Aceasta este concluzia unui studiu pe care l-am realizat la finalul anului trecut.
“În dezvoltarea proiectelor noastre avem întotdeauna în vedere nevoile copiilor și, pentru ca eforturile noastre să aibă un impact real, ne sunt necesare date cât mai exacte. Pentru că în România nu există cercetări privind obiceiurile de lectură în rândul copiilor, ne-am decis să realizăm noi un astfel de studiu împreună cu un sociolog profesionist și o echipă de voluntari.” declară Iren Arsene Mate, președinte Asociația Curtea Veche.
Sociologul Anda Marin adaugă: „În timp ce în alte țări europene există organizații care inițiază programe de încurajare și monitorizare a lecturii de plăcere, conceptul este aproape absent în România. Cu atât mai lăudabilă este cercetarea inițiată de Asociația Curtea Veche care a avut drept obiective: identificarea locului ocupat de lectură în rândul activităților de petrecere a timpului liber, descrierea obiceiurilor prezente și trecute referitoare la activitatea de lectură în familie, descrierea obiceiurilor legate de achiziția și împrumutul de cărți, identificarea profilurilor de mici cititori și a opiniilor elevilor privind posibile activități de promovare a lecturii.” Rezultatele studiului relevă informații importante pentru piața de carte:
- doar 8% dintre copiii bucureșteni citesc de plăcere în timpul liber. O mare parte dintre cei care nu citesc susțin că nu au timpul necesar, fiind ocupați cu școala sau cu alte cursuri suplimentare;
- copiii de 11-12 ani sunt mai interesați să își petreacă timpul liber citind, în comparație cu cei mai mari care optează pentru alte activități (navigat pe internet, vizionare de filme și seriale);
- pentru mai mult de o treime din eșantion (35,7%) este important să aibă un loc potrivit pentru a citi și să își aleagă singuri cărțile pe care le citesc. Unii dintre copii sunt deranjați de faptul că adulții din jurul lor le impun ce să citească, iar alți copii întâmpină dificultăți și presiune în a citi repede;
- un sfert din elevii bucureșteni consideră că lectura poate deveni o activitate mai ușoară dacă discută cu ceilalți despre ceea ce citesc;
- literatura străină este preferată de cei mici pentru că cea română este slab reprezentată și este asociată cu lectura obligatorie de la școală;
- în ceea ce privește frecventarea bibliotecilor, aproape două treimi dintre respondenți (64,1%) au declarat că nu obișnuiesc să meargă la biblioteca școlii. Motivul principal invocat este că nu au un spațiu dedicat pentru lectură și titluri adecvate vârstei lor;
- procentul fetelor care afirmă că sunt foarte bucuroase atunci când citesc cărți este aproape de trei ori mai mare decât cel al băieților care împărtășesc aceeași opinie (23, 1% față de 8,4%);
- motivul principal pentu care copiii renunță la a mai citi o carte este lungimea acesteia (34,6% din eșantion) sau existența unor cuvinte pe care nu le înțeleg. 32,7% dintre copii afirmând că ar prefera variantele repovestite, motiv pentru care vă recomandăm colecția “Cărțile copilăriei”, o serie de titluri din literatura universală repovestite pe înțelesul celor mici.
Metoda de cercetare utilizată a fost ancheta sociologică pe bază de chestionare aplicate în perioada noiembrie – decembrie 2016 unui eșantion reprezentativ de 1.082 de elevi bucureșteni cu vârsta între 11-14 ani.