Părerea specialiștilor: Iubirea pentru lectură se naște acasă

Alan Cornish a venit în România în 2007, la trei zile după aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, ca profesor și ulterior director de școală primară la International School of Bucharest. Cu o vastă experiență de cadru didactic și manager de școală în Marea Britanie, acesta cunoaște îndeaproape programele de lectură din străinătate și dezvoltă activități cu o importantă perspectivă asupra viitorului educației copiilor din București. Iată ce ne-a declarat:

alan_cornish_pozaMi se pare foarte important să ne pregătim copiii pentru o lume care se schimbă atât de repede, încât atunci când vor termina școala, în 5-10 ani, este posibil să își aleagă profesii care acum nici măcar nu există. “Să știi” nu mai e suficient, important este să ne învățăm copiii cum să folosească și să aplice ceea ce știu, să fie încrezători, flexibili, să aibă capacitatea de a se adapta, să fie rezistenți.

Ideile noi pe care le putem găsi în cărți ne provoacă uneori să ne schimbăm modul în care gândim. Autobiografiile ne oferă șansa de a purta o conversație cu mari gânditori.

Este atât de important ca cei mici să citească și să experimenteze aceste idei atunci când  percepțiile lor asupra lumii sunt în formare. Lamentabil, o mare parte din ceea ce copiii au ales să citească astăzi este prins pe ecran. Lectura nu a fost niciodată atât de importantă.

Părinții sunt vitali în acest sens. Iubirea pentru lectură se naște acasă, tot acolo se împărtășesc părerile despre povești și se fac sugestii legate de următoarea carte. Acasă e primul exemplu de urmat. Școlile au de asemenea un rol important în dezvoltarea abilităților de decodare și de înțelegere necesare pentru învățarea artei citirii, dar nu numai. Scopul educatorilor este de a le oferi elevilor oportunități de a explora cărți, de a discuta despre nuanțele și de structura lor, de a analiza mesajul și creativitatea autorului.

lectura_in_familie_carol_1Prin lectură am ajuns la idei care mi-au schimbat literalmente viața. Deci, pentru mine, cel mai important lucru pe care l-am învățat este să am o minte deschisă, să nu presupun că știu totul, să fiu umil și receptiv spre schimbare.Cititul este inima tuturor lucrurilor.  Dincolo de abilitatea de a citi, care este vitală pentru a putea funcționa și a avea succes în societate, plăcerea lecturii ne hrănește sufletul. Există o corelație directă între bunăstare și cititul de plăcere.

Mai multe idei și sfaturi pentru cum pot cadrele didactice să îi apropie pe copii de lectură, recomandări privind diferite programe de lectură din străinătate, aflați în cadrul conferinței „Teacher’s inspiration: literacy school programs around the world” pe care Alan Cornish o va sustine în cadrul celei de-a treia editii a Festivalului NARATIV.

Înscrieri gratuite aici.

 

Despre importanța lecturii în familie: Irén Arsene Máté (președinte, Asociația Curtea Veche)

Cu doamna Irén Arsene Máté – președintele Asociației Curtea Veche și directorul Curtea Veche Publishing – discuțiile cu și despre citit sunt la ordinea zilei. De data aceasta, însă, am rugat-o să ne împărtășească primele sale amintiri despre cărți, iar discuția s-a continuat cu o serie de idei privind lectura de plăcere și cititul în familie.

În primul rând am aflat de la doamna Arsene ce impact a avut întâlnirea cu bibliotecara din școala primară și că, atât vocea acesteia, cât și mirosul cărților vechi îi sunt încă vii în memorie. Ne-a mai împărtășit că în copilărie a fost fascinată de aventurile lui Winnetou, personaj creat de autorul de origine germană Karl May, și de felul în care tribul indienilor apași din această poveste își construiește un stil de viață în strânsă legătură cu natura.

Un alt subiect atins în discuție a fost motivarea celor mici să citească. Doamna Irén Arsene ne-a vorbit, din experiența personală, despre modul în care fiul său a devenit pasionat de lectură.

„Chiar dacă la început nu a manifestat o curiozitate foarte mare pentru cărți, căci prezența lor era firească pentru el, titlurile potrivite – cele din colecția „Câte ceva despre…” – i-au stârnit interesul și l-au motivat să continue să descopere informații noi prin lectură.”

În dialogul nostru a fost subliniată și importanța cărților pentru dezvoltarea personală, acestea fiind o sursă de experiențe și de modele de urmat, atât în carieră, cât și pe plan individual. Ne-a mărturisit că pentru acest loc deosebit pe care ar trebui să îl ocupe lectura în viața noastră a luat și decizia de a înființa Asociația Curtea Veche în anul 2014. Având convingerea comună că rolul adultului este de a cultiva plăcerea pentru lectură a celui mic, mergem prin țară pentru a vorbi copiilor, părinților și profesorilor despre importanța cărții potrivite la momentul potrivit.

Mai multe despre toate acestea în video-ul de mai jos:

Citește și alte interviuri cu sfaturi primite de la persoane publice din România despre lectura în familie -> aici.

Doar 8% dintre copiii bucureșteni citesc de plăcere în timpul liber

   Achiziția de carte este un obicei practicat de puțini copii din București, în condițiile în care Capitala dispune de un număr mare de librării și biblioteci comparativ cu restul țării. Aceasta este concluzia unui studiu pe care l-am realizat la finalul anului trecut.

   “În dezvoltarea proiectelor noastre avem întotdeauna în vedere nevoile copiilor și, pentru ca eforturile noastre să aibă un impact real, ne sunt necesare date cât mai exacte. Pentru că în România nu există cercetări privind obiceiurile de lectură în rândul copiilor, ne-am decis să realizăm noi un astfel de studiu împreună cu un sociolog profesionist și o echipă de voluntari.” declară Iren Arsene Mate, președinte Asociația Curtea Veche.

   Sociologul Anda Marin adaugă: „În timp ce în alte țări europene există organizații care inițiază programe de încurajare și monitorizare a lecturii de plăcere, conceptul este aproape absent în România. Cu atât mai lăudabilă este cercetarea inițiată de Asociația Curtea Veche care a avut drept obiective: identificarea locului ocupat de lectură în rândul activităților de petrecere a timpului liber, descrierea obiceiurilor prezente și trecute referitoare la activitatea de lectură în familie, descrierea obiceiurilor legate de achiziția și împrumutul de cărți, identificarea profilurilor de mici cititori și a opiniilor elevilor privind posibile activități de promovare a lecturii.” Rezultatele studiului relevă informații importante pentru piața de carte:

  • doar 8% dintre copiii bucureșteni citesc de plăcere în timpul liber. O mare parte dintre cei care nu citesc susțin că nu au timpul necesar, fiind ocupați cu școala sau cu alte cursuri suplimentare;
  • copiii de 11-12 ani sunt mai interesați să își petreacă timpul liber citind, în comparație cu cei mai mari care optează pentru alte activități (navigat pe internet, vizionare de filme și seriale);
  • pentru mai mult de o treime din eșantion (35,7%) este important să aibă un loc potrivit pentru a citi și să își aleagă singuri cărțile pe care le citesc. Unii dintre copii sunt deranjați de faptul că adulții din jurul lor le impun ce să citească, iar alți copii întâmpină dificultăți și presiune în a citi repede;
  • un sfert din elevii bucureșteni consideră că lectura poate deveni o activitate mai ușoară dacă discută cu ceilalți despre ceea ce citesc;
  • literatura străină este preferată de cei mici pentru că cea română este slab reprezentată și este asociată cu lectura obligatorie de la școală;
  • în ceea ce privește frecventarea bibliotecilor, aproape două treimi dintre respondenți (64,1%) au declarat că nu obișnuiesc să meargă la biblioteca școlii. Motivul principal invocat este că nu au un spațiu dedicat pentru lectură și titluri adecvate vârstei lor;
  • procentul fetelor care afirmă că sunt foarte bucuroase atunci când citesc cărți este aproape de trei ori mai mare decât cel al băieților care împărtășesc aceeași opinie (23, 1% față de 8,4%);
  • motivul principal pentu care copiii renunță la a mai citi o carte este lungimea acesteia (34,6% din eșantion) sau existența unor cuvinte pe care nu le înțeleg. 32,7% dintre copii afirmând că ar prefera variantele repovestite, motiv pentru care vă recomandăm colecția “Cărțile copilăriei”, o serie de titluri din literatura universală repovestite pe înțelesul celor mici.

   Metoda de cercetare utilizată a fost ancheta sociologică pe bază de chestionare aplicate în perioada noiembrie – decembrie 2016 unui eșantion reprezentativ de 1.082 de elevi bucureșteni cu vârsta între 11-14 ani.

Cartea sau filmul? Cu ce ar fi bine să începem?

   Ce au în comun „Harry Potter”, „Stâpânul Inelelor” și „Mica Sirenă”? Pe lângă faptul că fac trimitere la o lume fantastică, sunt titluri ale unor cărți care au fost transpuse și pe marile ecrane, în producții cinematografice de succes. Și, totuși, câți dintre fanii filmului „Harry Potter” au citit și cărțile cu același nume?

    Odată ce apare producția cinematografică adulții și mai ales copii sunt tentați să aleagă filmul în favoarea cărții. Un studiu din anul 2011 arată că, în Statele Unite ale Americii, 25% dintre americani au văzut toate filmele, însă numai 18% au citit și cărțile care au stat la baza lor.

   Dacă vă confruntați și voi cu aceeași situație, vă prezentăm câteva argumente la care puteți apela pentru a-i convinge pe cei mici să aleagă lectura înainte de a se așeza în fața ecranului pentru a viziona povestea eroilor preferați.

   În primul rând, transpunerea cărții în film nu este întotdeauna 100% exactă și uneori detaliile esențiale lipsesc de pe marile ecrane. Dacă cel mic va citi înainte cartea, atunci va putea vedea producția cinematografică cu un ochi critic, va putea fi el însuși regizorul pentru că își va imagina acțiunea și personajele prin filtrul propriu. Îi puteți chiar sugera că, citind cartea înainte, va merge la film ca un expert, putând să evalueze mult mai bine munca regizorului și a actorilor decât prietenii săi care nu au ales lectura.

   În al doilea rând, cartea oferă o perspectivă detaliată asupra personajelor, personalității acestora și motivațiilor lor, lucruri pe care filmul le poate omite. Astfel, cel mic va înțelege mai bine de ce eroul principal sau personajul negativ acționează într-un anumit fel.

   Apoi, momentul de maxim interes în orice poveste este finalul, care poate fi dedus în mod firesc din desfășurarea poveștii sau poate contrazice acțiunea în ansamblu, fiind neașteptat. Dacă celui mic nu îi place să fie suprins, atunci poate opta să citească înainte de a vedea filmul. Dacă însă îi place suspansul, îl puteți încuraja să citească povestea după ce a văzut-o pe marile ecrane. În esență, ceea ce contează este ca el să-și construiască în permanență relația cu lectura, indiferent de celelalte forme de divertisment pe care le alege sau ordinea în care face lucrurile. De asemenea, există și varianta finalurilor triste, în care cartea citită înainte ne ajută să trecem mai ușor peste nefericirea personajelor. Nu trebuie să uităm nici de faptul că regizorul alege uneori să schimbe finalul, acesta fiind diferit de ceea ce era în carte. Dacă se întâmplă acest lucru, fiți entuziasmați. Tocmai vi s-a oferit ocazia construirii unor dezbateri interminabile cu cel mic pe tema schimbării. O discuție ulterioară ca paralelă între carte și film ar fi binevenită și l-ar ajuta să își construiască un discurs bazat pe argumente pertinente.

Vă dorim vizionare și lectură plăcută!

Sursa foto: www.cnn.com

Autor: Gabriela Ursu

6 sfaturi pentru lectura de plăcere în rândul celor mici

   Ați observat că cel mic își dorește să citească, dar atunci când se apleacă efectiv asupra cărților întâmpină diverse obstacole și renunță? Există situații în care aceste piedici țin de felul în care se raportează la lectură, spațiul în care citește și cum își asumă rolul de cititor. Iar în acest caz sunt mici detalii, care poate sunt de la sine înțelese de adultul care s-a obișnuit să citească, dar nu și de tânărul cititor.

   În rândurile următoare am construit o listă de sfaturi pe care le puteți oferi copilului, în așa fel încât atunci când se împrietenește cu lumea cărților să pornească la drum cu dreptul.

1. Spațiul și cititul – majoritatea copiilor își desfășoară activitățile zilnice în camera lor, unde au intimitate, se refugiază de probleme sau de dojenile celor mari. Totuși, este această cameră potrivită și pentru lectură? De pildă, cititul înainte de culcare poate deveni un obicei plăcut dacă dispunem de câteva lucruri: un pat confortabil, perne pe care să ne putem sprijini spatele și o veioză pe noptieră. Dacă întrerupătorul pentru lumină este la distanță atunci copilul va fi nevoit să se deplaseze și va pierde firul poveștii. Așadar, asigurați-vă că locul pentru citit îl ajută să se concentreze numai asupra acestei activități.

   Apoi, știm că adversarii cărților sunt azi televizorul, calculatorul sau smartphone-ul. De multe ori, fiind puse la îndemâna copilului vor fi sursă de distragere a atenției nu numai atunci când citește, dar și atunci când își face temele. Prin urmare, telefonul trebuie lăsat la distanță, calculatorul închis și cel mai bine ar fi ca televizorul să fie plasat în altă cameră. Dacă acest lucru nu este posibil, măcar sfătuiți-l să îl închidă.

2. Cartea mereu prezentă – pe parcursul unei zile sunt nenumărate momente în care putem citi, dar le consumăm preferând alte activități. Copiii, dar mai ales pre-adolescenții fac același lucru, ajungând apoi la concluzia că nu au timp de citit. Soluția este să demonstrăm că acel timp există din plin. De exemplu, sfătuiți-l să aibă mereu în ghiozdan cartea preferată și să o citească în metrou, autobuz sau chiar la coadă la cinema. Iar dacă nu este atras de cărțile în format fizic îl puteți încuraja să citească de pe un Kindle sau să opteze pentru audiobook. Cel mai bine ar fi să nu folosească telefonul ca suport pentru cărțile în format electronic deoarece va fi ușor distras de alte aplicații.

3. Cărțile neatractive trebuie puse de o parte – dacă cel mic a ales o carte pe care să o citească în timpul liber, dar aceasta nu îl atrage atunci cea mai bună soluție ar fi să renunțe… sau să opteze pentru varianta repovestită, dacă titlul dispune de una, așa cum sunt cele din colecția “Cărțile copilăriei”. Lectura de plăcere nu este o obligație, iar faptul că își poate corecta alegerile îi va demonstra acest lucru.

4. Mai multe titluri deodată – sunt copii care se plictisesc foarte repede de o singură poveste. Dacă recunoașteți tipologia, atunci îl puteți sfătui pe cel mic să citească două povești în același timp și să astfel să le alterneze. Atenție însă, numărul nu trebuie să fie prea mare, deoarece nu le va mai putea urmări pe toate. Dacă alege să acționeze astfel recomandați-i maxim 3 cărți.

5. Discuții, discuții, discuții – un titlu interesant devine cu atât mai atractiv cu cât îl împărtășim cu alții. Și cel mic poate trăi aceste sentimente, așadar discutați cu el despre cărți, despre personaje, dezbateți subiecte sau scene din carte și încurajați-l să procedeze astfel și în grupul de prieteni. Nu numai că va fi dornic să își împărtășească ideile, dar entuziasmul lui de cititor poate fi molipsitor și pentru alții.

6. Cititul ca obiectiv – dacă cel mic are o anumită perioadă a zilei destinată relaxării și în care poate citi, învățați-l să o facă eficient. Își poate stabili mici recorduri proprii pe care să le depășească. De exemplu, poate stabili să citească 20 de minute pe zi și atunci recomandați-i să se concentreze pe acest lucru, să se lase condus de firul poveștii și să pătrundă în lumea personajelor. Cu timpul va realiza că a citit deja mai mult decât și-a propus.

   Nu uitați că cititul nu este o cursă de viteză. Obiectivele despre care aminteam anterior nu trebuie să îl determine să se grăbească atunci când citește. Lectura de plăcere este cea care a fost înțeleasă în totalitate, cea în care cititorul a rezonat cu personajele și cu motivațiile acestora. Așadar, pasajele neclare pot fi întodeauna reparcurse.

   Sperăm că aceste sfaturi vor fi utile, vă invităm ca pentru mai multe idei să descărcați gratuit broșura noastră și… spor la citit!

Autor: Gabriela Ursu

 

Despre lectura în familie: Cristian China Birta (Chinezu)

Despre Chinezu – „mare maestru de isprăvi 2.0” așa cum singur recunoaște – ar fi atât de multe lucruri de spus încât ne-am putea lungi la ore întregi de discuții. Ceea ce s-a întâmplat și atunci când acesta a răspuns pozitiv invitației noastre de a se alătura dialogului despre lectura în familie, cititul de plăcere și primele sale amintiri marcante despre cărți.

Atunci când nu scrie pe cristianchinabirta.ro sau când nu lucrează la vreo idee nouă de proiect cu echipa Kooperativa 2.0 sau Blogal Initiative, Cristi își petrece majoritatea timpului cu familia. De la Alex, băiatul cel mare, ne-a mărturisit că primește des sugestii de cărți și învață de la el informații noi despre domeniile în care Alex e expert. Cu Mara face schimb de cărți și apoi discută în baza acestora, iar împreună cu mezina Patricia, citește și recită din cartea preferată a familiei: „Cartea cu Apolodor”.

În cele ce urmează, vă invităm să urmăriți câteva materiale în care Chinezu ne împărtășește de ce „copiii ăștia de doisprezece ani sunt geniali”.

În discuția pe care am avut-o, am aflat câte ceva și despre începuturile sale în ale lecturii:

Nu în ultimul rând, iată mesajul lui Cristi cu privire la importanța cititului de plăcere pentru cei mici:

 Citește și alte interviuri cu sfaturi primite de la persoane publice din România despre lectura în familie -> aici.

Care sunt efectele reale ale cititului în familie? Gaspar Gyorgy, psiholog

Poza_Articol_GasparVacanţa de vară e în toi, şcoala pare ceva îndepărtat pentru cei mici, lecţiile sunt aproape uitate şi copiii se relaxează. Uneori, în vacanţă cartea nu este protagonistă, ci, câteodată, chiar personajul negativ de care trebuie să se ferească. Noi propunem să schimbăm această percepţie vara aceasta şi vă invităm să fiţi voi exemplul pentru a le demonstra celor mici că nu trebuie să citească doar pentru temele sau testele de la şcoală, ci că lectura poate fi o activitate pe care să o faci din pură plăcere!

Am aflat împreuna despre importanța lecturii pentru copii și care sunt beneficiile ei, dar oare câți dintre părinți conştientizează faptul noi, adulţii, suntem resposabili de formarea obiceiului de a citi? Care sunt efectele reale ale cititului în familie sau, mai bine zis, ce înseamnă conceptul pe care îl promovăm în România: parenting pentru lectură? Psihologul şi psihoterapeutul Gáspár György, prezintă în volumul său „Copilul invizibil” apărut la Curtea Veche Publishing:

“Există deja studii de specialitate realizate de cercetătorii în neuroştiințele cognitive, care ne arată că în primele săptămâni de viaţă, atunci când adulţii îi citesc bebeluşului, acesta recunoaşte vocea părinţilor şi astfel i se transmite convingerea că lumea este un mediu sigur. Se consolidează astfel ataşamentul părinte-copil, despre care ştim că influenţează semnificativ procesul de dezvoltare şi funcţionare a creierului. (…) În plus, un studiu atent realizat de cercetători de la universităţile din Yale şi Texas, SUA, arată că există diferenţe neurofiziologie semnificate între copiii cărora li se citeşte periodic şi cei cărora nu li se citeşte. Partea cea mai bună este că aceste diferenţe nu sunt permanente. Aceiaşi cercetători au descoperit că, după o perioadă de numai opt săptămâni, în care zilnic li s-a citit copiilor ce iniţial au fost privați de lectură, activitatea cerebrală a acestora s-a schimbat până la a semăna cu cea a copiilor familiarizaţi din timp cu lectura poveştilor de noapte bună. Iată, deci, cum părintele poate influenţa în bine evoluţia unui copil printr-o activitate curentă de lectură împreună.(…) Lectura de seară este un mijloc natural pentru cultivarea unui ataşament solid în conexiunea părinte-copil, care funcţionează şi ca antidot natural pentru stres şi anxietate. Până şi cerinţa copilului de a i se citi în mod repetat aceeaşi poveste are un sens bine conturat – astfel, cel mic îşi dezvoltă logica şi înţelege mai clar predictibilitatea. (…) Majoritatea copiilor care au lectura ca parte integrată a rutinei zilnice deţin abilităţi de empatie şi ascultare. Aceştia sunt copiii care au deja exersată abilitatea de a îi face loc şi celuilalt să vorbească, deoarece sub o formă adaptată ce-i drept, fiecare carte citită de părinte este ca o discuţie între autor şi cititor. Nivelul de inteligenţă relaţională se poate măsura şi prin capacitatea personală de înţelegere a regulilor vieţii, prin ajustarea comportamentului la diverse situaţii. Viaţa de familie poate impune un set de valori şi reguli esenţiale, dar în anumite situaţii avem nevoie să dobândim cunoştinţe mai vaste, provenite şi din experienţele altora – iar cărţile ascund adevărate comori în acest sens.”

În final, după ce am aflat toate aceste informaţii, suntem curioşi: voi cât timp petreceţi citind împreună cu cel mic? Studiile recomandă minim 25 de minute pe zi.

Citește și alte interviuri cu sfaturi primite de la persoane publice din România despre lectura în familie -> aici.

Agroind Cauaceu – donație de carte în JUDEŢUL BIHOR

Marţi, 24 martie, începând cu ora 10.00, echipa noastră alături de Alteţa Sa Regală Principele Nicolae al României, reprezentanţii Azomureş şi Agroind Cauaceu am oferit cărţi către 2.000 de copii. Totodată, elevii au primit, din partea Herlitz România, şi câte un set de rechizite şcolare. Deplasarea s-a realizat cu autoturisme Ford puse la dispoziţie de partenerul BDT Ford.

Donaţia de carte a avut loc în cadrul a două evenimente consecutive organizate la Şcoala Gimnazială “Gaspar Andras” din localitatea Biharia (ora 10.00) şi la Căminul Cultural Diosig (ora 12.00). În cadrul evenimentelor au luat cuvântul: Alteţa Sa Regala Principele Nicolae, doamna Iren Arsene (preşedinte, Asociaţia Curtea Veche), Mihai Aniţei (director general, Azomureş), Dan Corbuț (director general, Agroind Cauaceu) şi actriţa Smaranda Nicolau care a susţinut un moment de lectură interactiv pentru copii.

“Prin îngrăşămintele minerale pe care le realizăm la Tîrgu Mureş avem o relaţie specială cu mediul rural. Suntem una dintre verigile esenţiale în dezvoltarea culturilor agricole şi implicit a fermelor şi a familiilor din aceste zone. Mediul rural nu trebuie privit ca o neşansă a unora care nu au reuşit să ajungă să lucreze şi să locuiască într-un mare oraş. România are în continuare nevoie de oameni care să muncească în agricultură. Copiii nu trebuie privaţi de o educaţie corespunzătoare pentru că nu învaţă într-o şcoală de renume, de oraş. Susţinem programul naţional “Cărţile copilăriei” pentru şansa pe care o oferă fiecărui copil de a descoperi lectura.” declara domnul Mihai Aniţei (director general, Azomureş) despre implicarea în proiect.

Pentru a vizualiza fotografiile din cadrul evenimentului click aici.

agroind-cauaceu

Sponsori și parteneri:

parteneri-14