Atelierele NARATIV au ajuns la Pecica și Sânnicolau Mare

Printre troiene, copaci albi ca de poveste și drumuri acoperite de zăpadă, am reușit să ajungem pe 2 martie în județul Arad, alături de Shop Construct – Rodspectra și Azomureș cu o serie de ateliere NARATIV care îmbină tehnici de educație nonformală cu lectura interactivă.

Am revenit cu drag în localitățile Sânnicolau Mare și Pecica unde am mers acum un an și am donat 2000 de cărți. Am descoperit copii entuziasmați, dornici să citească, să afle mai multe despre lume.

Ne-am dorit tare mult să îi ajutăm pe copii să își îmbunătățească relația cu cititul, să îl redescopere prin exerciții distractive, dar ne-am gândit și la părinți & cadre didactice – așa că am adus un specialist în psihologie, Nora Neghină, cu care au putut discuta despre parenting prin lectură.

28660314_1073442586131947_82850698787799805_n

Elevii Liceului Teoretic „Gheorghe Lazăr” și Școlii Gimnaziale „Theodor Bucurescu” au participat la atelierul “Jurnalistul de poveste” condus de Barna Nemethi și atelierul “Alice în Țara Minunilor – Storytelling” condus de Andreea Lupescu.

Dintre momentele memorabile, amintim câteva întrebări de la atelierul lui Barna:

De ce există mai multe limbi straine și nu una singură în care să ne înțelegem cu toții pe Pământ?

Ce este iubirea?

Ce este gravitația?

De ce există teoria că oamenii se trag din maimuțe?

Care este diferența dintre studii științifice și literatură?

Ce este literatura science-fiction?

La atelierul Andreei, copiii au schimbat povestea și au creat o ploaie magică în Țara Minunilor. Fiecare a putut contribui cu sugestii legate de ceea ce urma să cadă din cer: sarmale, ciocolată, cărți – au fost cele mai întâlnite răspunsuri. La final, elevii și-au pus câte o dorință și au suflat cu praf magic în aer. După ce au primit cărțile cadou, un băiat a țipat: Nu pot săăă cred!! A funcționat! Mi-am pus dorința să primesc o carte și chiar s-a îndeplinit!!

Ulterior, discutând cu profesorii, am aflat că există copii care nu au nicio carte acasă în afară de cele primite de la noi.

28576674_1073443316131874_2993593592926767005_n

În timp ce micuții participau la activități, părinții și cadrele didactice au asistat la o conferință dedicată lor. Nora Neghină, specialist în psihologie și expert în abordarea Mindsight le-a propus celor prezenți tehnici și strategii de promovare a lecturii de plăcere în rândul celor mici.

Câteva întrebări ale cadrelor didactice la conferința Norei:

Este bine să îi lăsăm pe copii la calculator? Cum putem face legatura între carte și digital?

De ce nu mai citesc copiii ca pe vremuri?

Cum pot ajuta repovestirile din colectia „Cartile Copilariei” apărute la Curtea Veche Publishing în crearea obiceiului de a citi?

Ce activități de lectură interactivă putem realiza acasă și la școală, cum putem face clubul de lectura mai distractiv pentru copii?

Atât elevii, cât și cadrele didactice au primit răspunsuri la întrebările și neclaritățile avute, au dezbătut despre cum pot să amelioreze relația cu lectura și să o transforme într-un plăcere zilnică. Noi ne bucurăm tare mult că am ajuns cu atelierele NARATIV la copiii din județul Arad. Ne-ar plăcea ca aceste activități să devină un obicei și să călătorim prin toată țara vorbind despre lectura de plăcere în rândul elevilor, cadrelor didactice și părinților.

28783657_1073443146131891_7401952263685567340_n

Mai multe despre ateliere

  • Atelier “Jurnalistul de poveste” 

Călătorind în aventuri alături de personajele favorite din „Gulliver”, „Robinson Crusoe” și „O călătorie spre Centrul Pământului”, elevii au avut posibilitatea să descopere de la Barna Nemethi, regizor și fotograf, care sunt întrebările potrivite pentru a dezvolta un articol despre peripețiile protagoniștilor. Răspunzând la întrebări cheie adresate de pedagog și de ceilalți participanți la ateliere, copiii au învațat să se raporteze mai liber la propria lor creativitate și au descoperit o serie de resorturi narative accesibile prin care să se poată apropia atât de propriile povești, cât și de cele deja scrise de mari autori din istoria literaturii.

  • Atelier “Alice în Țara Minunilor – Storytelling”

Activitatea se bazează pe exerciții de improvizație, pe tehnici teatrale și pe arta de a născoci povești prin metodele lui Keith Johnstone, Viola Spolin și Gianni Rodari. Sub îndrumarea Andreei Lupescu, artist și jurnalist, elevii au reușit să empatizeze cu personajele din carte și, pornind de la propria experiență de viață, și-au construit propriile povești. Atelierul le-a sporit copiiilor motivația de a citi și le-a demonstrat prin joculețe că lectura poate fi prilej de conversație și socializare.

  • Conferință pentru cadre didactice și părinți „Avem nevoie de povești pentru a crește oameni mari”

Oare câți dintre părinți și profesori conştientizează faptul că noi, adulţii, suntem resposabili de formarea obiceiului de a citi? Care sunt efectele reale ale cititului în familie sau, mai bine zis, ce înseamnă conceptul de parenting pentru lectură? Nora Neghină, specialist în psihologie și expert în abordarea Mindsight le-a propus celor prezenți tehnici și strategii de promovare a lecturii de plăcere în rândul celor mici.

Acțiunea face parte dintr-un proiect amplu inițiat de Asociația Curtea Veche în cadrul programului național de lectură “Cărțile copilăriei” și desfășurat în comunitățile agricole în parteneriat cu Azomureș, cel mai important producător de îngrășăminte minerale din România.

Mai multe fotografii –> aici.

Sponsori și parteneri:

28537295_10215985846984089_1487064843_n

Donație de carte în județul Suceava alături de Fundația EGGER România

„Cărțile Copilăriei” au sosit în județul Suceava alături de Luca Ciubotaru și Fundația EGGER România. Elevii din 11 școli au primit peste 2000 de cărți  în perioada 22-23 februarie 2018, iar profesorii au fost încurajați și îndrumați să înființeze cluburi de lectură pentru copii.

Să vă povestim, mai pe larg, cum a fost această experiență memorabilă pentru noi.

Când călătorim prin alte țără, avem ocazia să discutăm cu directorii de școli, cu profesorii, învățătorii și elevii, identificăm problemele cu care se confruntă și încercăm să contribuim la găsirea unor soluții. De data aceasta am avut alături de noi persoane precum Luca Ciubotariu – cetățean de onoare al Municipiului Rădăuți și delegat de tineret al României la ONU (2014/2015), Iren Arsene – președintele Asociației Curtea Veche și Andreea Lupescu – jurnalist și artist care a susținut momente interactive de lectură dedicate celor mici. Auzind poveștile lor, copiii au mai multe șanse să își schimbe perspectiva din care își văd viitorul, să îndrăznească mai mult, să lupte pentru visul pe care îl au.

28277106_1068529636623242_996343911179534144_n

Zonele pe care le-am vizitat au ceva de poveste – de la peisajul rupt din tablouri cu zăpada de un alb imaculat și până la entuziasmul profesorilor și bucuria de pe fețele copiilor care primesc o carte potrivită pentru vârsta lor, alături de care să călătorească de plăcere.

Pe lângă încurajarea de a citi de plăcere, ne place să le vorbim copiilor și despre evadarea spre alte lumi. Luca, de exemplu, a avut un punct-cheie în viață: momentul în care a descoperit biblioteca surorii lui și a rămas o zi întreagă închis în acea cameră citind „1001 de nopți”. Atunci a descoperit magia lecturii. Copiii fac ochii mari când aud câte realizări a avut Luca până acum, unde a călătorit, beneficiile pe care i le-a adus lectura, concursurile pe care le-a câștigat. Cel mai important: îi sfătuiește pe copii să facă în fiecare zi un pas pentru împlinirea visului. „Niciun vis nu e prea mare pentru voi!”

Iren Arsene, președintele Asociației Curtea Veche, îi întreabă mai multe pe copii despre modul în care trăiesc, obiceiurile pe care le au, activitățile lor preferate. În funcție de răspunsurile lor, le explică despre modificările care au loc în creier atunci când citești constant, modul în care lectura îți îmbunătățeste calitatea vieții și de ajută să urci tot mai sus, ca un alpinist antrenat. „Lectura trebuie să devină un obicei zilnic, ca spălatul pe dinți.” Copiii promit cu mâna pe inimă că vor citi 10 minute în fiecare zi.

Andreea Lupescu vine să le demonstreze în câte moduri putem citi o poveste astfel încât să devină o activitate distractivă. „Toată lumea închide ochii”. Iar apoi, călătoresc împreună în Țara de Nicăieri alături de Peter Pan sau pe tărâmul Minunilor alături de Alice. Încep joculețele: fundal sonor pentru poveste, cum arată personajele în imaginația noastră, cum putem schimba povestea. La final, compun împreună un cântec care se încheie cu aplauze.

IMG_8229

Unii profesori sunt nerăbdători să încerce exercițiile de lectură interactivă, să transforme poveștile în ceva distractiv, poate chiar să adauge un opțional de teatru. Alții rămân reticenți și nu par dispuși să renunțe la rigoarea (auto)impusă, probabil de teamă să nu își piardă autoritatea în fața elevilor. Sunt ani buni de când se tot propaga seriozitatea la școală. Rigoarea. Disciplina. Și atunci, să aduci jocuri distractive la oră, ar putea schimba totul. Cât de dispuși sunt profesorii să își schimbe modul în care văd lectura? Rămâne o întrebare deschisă.

Referitor la acest proiect, Ioan Banciu, președintele Fundației EGGER a declarat: “Lectura, pe lângă faptul că este relaxantă, contribuie la extinderea orizonturilor de cunoaștere și are un rol important în dezvoltarea imaginației și a formării tinerilor. Tinerii reprezintă viitorul societății și de aceea consider că este necesar să investim în educația acestora. Suntem bucuroși că am reușit să aducem acest proiect de amploare în zona Rădăuțiului. Planificăm să continuăm cu donațiile de carte și la alte școli, urmând să stabilim întâlniri cu elevi pentru luna decembrie.”

În doar 2 zile, am ajuns la 11 școli: Școala Gimnazială „Ion Vicoveanu” Vicovu de Jos, Școala Gimnazială nr. 2 Vicovu de Jos-Remezău, Școala Gimnazială Bădeuți, Școala Gimnazială Volovăț, Școala Gimnazială Milișăuți, Școala Gimnazială Frătăuții Vechi, Școala Gimnazială „Petru Mușat” Siret, Școala Gimnazială „Lațcu Vodă” Siret, Școala Gimnazială „Ion Pintilie” Măneuți, Școala Gimnazială Satu Mare și Școala Gimnazială Țibeni. Am completat astfel proiectul început anul trecut prin care am vizitat alte 11 școli din zona Rădăuți și despre care puteți citi aici.

28336212_1068529099956629_2334674002946825027_o

Proiectul va continua prin înființarea cluburilor de lectură „Cărțile copilăriei” cu activități interactive susținute de profesori și voluntari locali și cu nouă serie de donații în luna decembrie.

Până atunci, spune sincer, tu cât ai citit azi?

Mai multe poze aici.

Parteneri și sponsori:

28449551_10215919013273288_943228497_n

Despre cititul în familie: Alex Ciocan

Suntem dornici să vă oferim cât mai multe resurse utile, idei și modele care să vă inspire pentru lectura în familie, alături de cei mici. Vrem să promovăm conceptul de parenting prin lectură și strângem în jurul nostru oameni cel puțin la fel de entuziasmați ca noi.

De aceea, am stat de vorbă cu mai multe personalități din diverse domenii, pentru care cititul a fost un element-cheie. Sportivul Alex Ciocan, campion la ciclism,  ne-a povestit mai multe despre modul în care cărțile i-au influențat viața: „În viața unui sportiv lectura contează foarte mult. O carte îți aduce liniște. În plus, o minte mai destoinică te ajută foarte mult – se zice că unde nu este cap, vai de picioare, se potrivește perfect în sport.”

Cum ai început să citești?

Povestea e puțin mai complicată pentru că aveam o mamaie care îmi citea în permanență tot felul de povești, dar prima carte pe care am citit-o singur a fost „Legendele Olimpului”. Bineînțeles că m-au atras pozele: era Heracle care se bătea cu tot felul de șerpi și balauri și ca orice băiat, îți dai seama, voiai să vezi ce se întâmplă mai departe și curiozitatea asta m-a făcut să încep să citesc. Cred că pe la șase – șapte ani am început să citesc, șontâc-șontâc bineînțeles, dar e o amintire foarte plăcută. Mamaie clar m-a făcut să îmi placă aceste cărți și m-a ajutat să aflu ce se ascunde în spatele copertelor.

Pe lângă faptul că avea un talent deosebit de narator, avea răbdare să-mi citească. Îmi citea și la prânz când trebuia să-mi fac somnul de copil, îmi citea și seara înainte de culcare. Avea un talent ieșit din comun să povestească – m-a trecut prin toată istoria României, a Europei, am avut un noroc foarte mare cu ea.

De ce e importantă lectura?

Lectura e importantă pentru că îți îmbogățește vocabularul și imaginația. Eu cred că acele vorbe de demult cu cei șapte ani de acasă contează mai mult decât ne putem da seama pentru că în acea perioadă se formează multe principii de viață, ajunge să-ți placă sau nu cartea, ți se formează anumite direcții în vocabular și poți pe urmă să croșetezi pe aceste căi. Dacă pleci de la zero, te trezești undeva în liceu fără prea multe cărți citite, fără cultură generală.

Despre lectura în lumea tehnologiei

Personal, urăsc să citesc pe tabletă. Știu că există cărți pe care ți le poți descărca, nu mă atrag cu nimic, dacă nu simți hârtia în mână, dacă nu rupi din greșeală o pagină, știi, că nu ești atent, parcă nu există farmecul cititului. Ok, sunt foarte bune pentru că găsești niște informații extrem de rapid. Trebuie să fim conștienți că a trecut vremea Larousse-ului, a Dicționarului Enciclopedic sau a cărții lui George Călinescu. Acum cauți pe tabletă sau pe telefon. Dar dacă vrei să citești niște povești cu Făt-Frumos, Frații Grimm, „Legendele Olimpului” – este cu totul altă senzație când răsfoiești cărțile.

Cum ar putea părinții să-i motiveze pe copii să citească?

În primul rând, părinții trebuie să aibă foarte mare răbdare pentru că societatea actuală te face să sari peste etape, să le arzi, te enervezi. Eu cred că o jumătate de oră de citit copilului sau împreună cu copilul tău pot face minuni. Până la urmă este o chestie de obișnuință: astăzi îți calci pe inimă și citești jumătate de oră, mâine la fel, la un moment dat, după o lună, ți se pare deja un lucru normal, copilul va trage de tine pentru că și el se va obișnui. Eu cred că, în timp, acest obicei va crea o relație mult mai solidă părinte-copil și, în plus, va ajuta extrem de mult copilul în viitor.

Cum se îmbină lectura cu sportul de performanță?

Eram unul dintre puținii sportivi care își luau prin cantonamente sau deplasări o carte cu el și citeam. Câteodată râdeau de mine și mă întrebau: „E Biblia? De ce o citești?”. Citeam tot felul de romane. Eu cred că în viața unui sportiv lectura contează foarte mult. O carte îți aduce liniște, ca să nu mai zic că o minte mai destoinică te ajută foarte mult și în sport. Se zice că unde nu este cap, vai de picioare, se potrivește perfect în sport.

Citește și alte interviuri cu sfaturi primite de la persoane publice din România despre lectura în familie -> aici.

Citește articolul de pe blogul lui Alex despre Cărțile Copilăriei -> aici.

Sursa foto: alexciocan.com

Despre cititul în familie: Răzvan Petrescu

Suntem dornici să vă oferim cât mai multe resurse utile, idei și modele care să vă inspire pentru lectura în familie, alături de cei mici. Vrem să promovăm conceptul de parenting prin lectură și strângem în jurul nostru oameni cel puțin la fel de entuziasmați ca noi.

De aceea, am stat de vorbă cu mai multe personalități din diverse domenii, pentru care cititul a fost un element-cheie. Scriitorul Răzvan Petrescu ne-a povestit mai multe despre importanța lecturii, cum a făcut lectura distractivă pentru fiul său și ne-a oferit sfaturi practice prețioase pentru dezvoltarea imaginației.

Îi puteți citi cărțile publicate aici.

Îmi este foarte greu să-mi aduc aminte chiar de prima carte pe care am citit-o pentru că au trecut 50 de ani, deci în jumătate de secol s-au schimbat societăți, au murit oameni, s-au născut alții. Pot să zic doar că au fost trei cărți, cu mai multe volume: „Povești nemuritoare”, de asta îmi aduc aminte, mi-au plăcut foarte mult, dar nu mai pot distinge care anume mi-a plăcut, pe urmă „Miturile și legendele Greciei Antice”, o carte splendidă, îmi plăcea Ajax că era mai tâmpit așa și se lupta cu toată lumea și din „Marile legende ale lumii” a lui Alexandru Mitru. Asta e o ediție din `65, cum atunci chiar se cumpărau cărțile exact în anul în care apăreau, aveam așadar nouă ani, deci cred că e printre primele cărți și de acolo mi-a plăcut enorm „Cidul”, „Guillaume d`Orange”, „Roland”. „Tristan și Isolda” nu mi-a plăcut pentru că era o poveste de dragoste, iar astea sunt foarte plictisitoare.

Părinții ar trebui să le explice copiilor de azi că imaginea se aseamănă foarte mult cu ideile primite de-a gata ale lui Flaubert. Generațiile mai tinere sunt acaparate de imagine – de obicei pe computer sau pe televizor. Ele vin de-a gata, tu nu intervii. La polul opus se află literatura care pornește de la cuvinte, de la descriere. Să zicem că citești undeva „o grădină foarte frumoasă în fața casei”- automat te lasă pe tine să-ți imaginezi într-o secundă, genul de grădină care ți-ar plăcea foarte mult. Asta e diferența, asta i-am spus fiului meu pe care l-am făcut foarte târziu, la 43 de ani, și i-am explicat că lectura dezvoltă imaginația foarte mult. Cei care au ca reper doar imaginea, au o imaginație limitată – este chiar imaginația dată de imagine, e ca un cadru, ca monitorul unui computer.

Cum ți-ai motivat copilul să citească?

A fost o inspirație de moment și am văzut că ține. Știu că există această modalitate de a le citi copiilor înainte de culcare și o încurajez. Eu am făcut altceva: i-am inventat povești fiului meu.

Câteva sfaturi pentru părinți

Să zicem ești un tată oarecare – nu foarte citit. Ai putea să îi spui povești legate de ceea ce ți s-a întâmplat ție în timpul zilei. Copilul poate interveni, ceea ce e foarte interesant. Pe când basmul citit e deja stabilit. Dacă inventezi povești cu ce ți s-a întâmplat ție în timpul zilei e foarte interesant, poți intra în discuție cu cel mic și dacă îi repovestești basmele pe care le știi tu, poți să le repovestești în așa fel încât să-l lași să intervină, să participe la basm. Cam așa am făcut și rezultatul a fost spectaculos. Fiul meu citea „Spuma zilelor” de Boris Vian când avea 15 ani.

Citește și alte interviuri cu sfaturi primite de la persoane publice din România despre lectura în familie -> aici.

Despre cititul în familie: Monica Davidescu

Suntem dornici să vă oferim cât mai multe resurse utile, idei și modele care să vă inspire pentru lectura în familie, alături de cei mici. Vrem să promovăm conceptul de parenting prin lectură și strângem în jurul nostru oameni cel puțin la fel de entuziasmați ca noi.

De aceea, am stat de vorbă cu mai multe personalități din diverse domenii, pentru care cititul a fost un element-cheie. Puțini sunt cei care știu că Monica Davidescu a fost învățătoare, dansatoare și model, înainte de a fi actriță. Am stat de vorbă cu ea despre importanța lecturii, cărți de suflet și modul în care cititul i-a influențat viața.

Iată ce ne-a povestit:

Prima carte pe care am citit-o în copilărie se numește „Tata” de Tudora Petcuț-Bondoc. Este o carte care îmi provoacă și acum nostalgii și care îmi este extrem dragă. Nu am mai găsit-o, am căutat-o la toate librăriile. Iar când m-am făcut mare, am primit permisiunea de a o copia, de a o xeroxa, așa că o am în xerocopie pentru că, din păcate, nu se mai găsește. Este o carte despre o fetiță mică de la sat, iar acțiunea se petrece în vremea războiului. De ce mi-a plăcut foarte mult această carte? Pentru că eu am crescut la sat, pentru că am trecut prin aceleași ritualuri de nuntă, de botez, de înmormântări, de mers la biserică și așa mai departe, mai puțin partea aceea cu războiul care era destul de urâtă. Însă a fost o carte care mi-a deschis apetitul de a citi. De ce spun asta? Pentru că în momentul în care descoperi o lume, care poate fi și lumea ta, ai tendința de a descoperi zi de zi o altă lume în care să te descoperi sau să crezi că tu ești de acolo.

E imortant ca cei mici să citească pentru a se întâlni cu o lume în care poți evada. E adevărat că în zilele noastre copiii sunt mai atrași de imaginile oferite de tabletă, de imaginile scurte informaționale din desenele animate sau de toate imaginile pe care le văd prin televiziune, dar cred că este extrem de important să citești pentru că în acel moment imaginația ți se dezvoltă, gândirea începe să prindă ramuri, gândurile tale nu mai sunt simple, directe și despre un singur lucru, astfel îți dezvolți complexitatea. Cred că este extrem de important să citești singur, să descoperi anumite lucruri și apoi să le împărtășești cu ceilalți.

În copilărie aveam o singură carte și citeam împreună cu sora mea mai mare. Minunat a fost acel timp! M-am bucurat de descoperirea aventurilor împreună cu sora mea. Mai târziu cu sora cea mică am făcut același lucru, după care s-au înmulțit cărțile, s-au înmulțit problemele. Probabil din cauza prea multor probleme oamenii mari citesc prea puțin în zilele noastre sau cel puțin așa cred eu. Copiii trebuie încurajați să stea mai mult cu cartea în mână decât cu tableta.

Sunt importante cărțile, coloritul, formatul, cât de mari sunt caracterele, cât de frumoase sunt, cât de atractive sunt pentru copiii foarte mici, cei care încă învață literele.

Cum îi citești fetiței tale?

De obicei, ne uităm împreună la cuprinsul unei cărți. Apoi îi citesc toate titlurile de acolo și ea alege seara povestea pe care o dorește. O bifează cu un creionaș ca să știm ce am citit și dacă vrem să ne reîntoarcem sau nu. De foarte multe ori, ține minte imaginile, ea dă paginile, eu citesc. Se întâmplă să fie povești mai lungi, care durează mai mult de douăzeci de minute și atunci fie o apucă somnul pe mama, fie pe fetiță și continuăm povestea a doua zi. Important este că îi plac cărțile la fel de mult cum îi plac și tabletele sau jocurile.

Citește și alte interviuri cu sfaturi primite de la persoane publice din România despre lectura în familie -> aici.

FEPRA International – Donație la Curcani, județul Călărași

Chiar înainte de Sărbători, pe 15 decembrie 2017, am mers la Curcani în județul Călărași împreună cu cei de la FEPRA International și am dăruit Cărțile Copilăriei celor peste 700 de elevi din localitatea Curcani, județul Călărași.

Copiii au aflat lucruri interesante despre beneficiile și importanța lecturii de la Iren Arsene – președintele Asociației Curtea Veche și de la reprezentanții companiei FEPRA International. Andreea Lupescu a fost alături de noi pentru a le arăta copiilor ce jocuri pot realiza pornind de la lecturile de iarnă.

Cei mici au primit peste 2000 de volume “Cărțile copilăriei”, iar mecanismul a fost unul care sperăm să se propage și în anii următori: clienții și colaboratorii companiei au renunțat la cadourile lor de Crăciun, donându-le către acești copii sub forma unor cărți menite să le dezvolte vocabularul, imaginația și să îi poarte prin tot felul de povești, scrise într-un limbaj accesibil vârstei lor.

25487347_1028336377309235_1129177728892513285_o

Elevii din Curcani au fost extrem de deschiși și comunicativi, au interacționat cu noi. Un moment emoționant a fost cel în care am ținut împreună un moment de reculegere pentru Majestatea Sa Regele Mihai I al României. Ziua donației a coincis cu doliul național,  iar copiii au putut să descoperi prin lectură cum era regele la 4 ani, pasiunea sa pentru mașini și avioane, cum a ajuns să piloteze după doar 3 săptămâni de antrenament. Cei mici au închis ochii și ghidați de vorbele Andreei au călătorit în trecut în Elveția, Luxembourg și Londra – prin episoade-cheie din carte.

Didona și Cristina de la FEPRA International i-au încurajat pe copii să recicleze selectiv, le-au povestit despre natură și cum o putem proteja prin gesturi mărunte care schimbă lumea.

“Ne-am bucurat să primim o invitație de acest gen, din partea Asociației Curtea Veche. Considerăm că educația este esențială în a schimba sau îmbunătăți comportamentul și gândirea rigidă a societății, atunci când vine vorba de protejarea mediului înconjurător și de necesitatea de a-l păstra curat. Iar educația începe încă din clasele primare, doar că, din păcate, în România există extrem de multe grupuri vulnerabile și defavorizate, pentru care accesul la o bibliotecă sau la un simplu raft cu cărți rămâne o necunoscută. Doar prin lectură copiii de astăzi vor ajunge să înțeleagă cursul firesc al mediul înconjurător și vor reuși să devină mesageri pentru frați, părinți, bunici și prieteni de joacă’” a declarat Doru Manea, Director General FEPRA Internațional.

25399006_1028336040642602_2653438302938673395_n

Ne-am bucura ca un număr cât mai mare de companii să încurajeze donațiile în rândul angajaților. Dincolo de gestul frumos, este o modalitate de a propaga și încuraja generozitatea – iar mecanismul este foarte simplu: oamenii renunță la cadourile corporate de sărbători pentru a face o bucurie unui copil.

Mai multe poze aici.

Sponsor:

screen-shot-2017-12-18-at-13-38-50

Cum să faci atelier de Povești pe muzică la tine acasă

Dintre atelierele #NARATIV, cel de Povești pe muzică rămâne mereu în topul preferințelor copiilor, mai ales că la final fredonează melodia inventată de ei, de la zero.

Ca să venim în ajutorul vostru, am discutat cu Andreea Lupescu, pedagogul nostru, despre cum puteți organiza un atelier similar la voi acasă. Partea bună este că mecanismul funcționează atât pentru un singur copil, cât și pentru grupuri.

Așadar, începem în 3, 2, 1…

Pasul 1

Alegeți o carte. Noi lucrăm de obicei pe Peter Pan sau Pinocchio, dar punctul de pornire poate fi constituit de orice poveste. Copilul închide ochii, iar cineva citește un pasaj relevant. Se fac mici pauze pentru a-l întreba cum își imaginează că arată universul prezentat, cum sunt personajele, ce dimensiuni au lucrurile, ce culori apar – orice întrebare e binevenită, dezvoltă imaginația.

Pasul 2

Copilul deschide ochii. Discutăm despre ceea ce și-a imaginat. Dacă sunt mai mulți copii, comparăm modul în care fiecare își imaginează lucruri diferite prin aceleași cuvinte.

Exemple: Cât de mari sunt piticuții din Țara de Nicăieri? Ce culoare are soarele de acolo? Cum e îmbrăcat Peter Pan? Dar Zâna Clopoțica? De ce era trist Gepetto? Cât de înalt era Pinocchio?

Pasul 3

Stabilim universul pe care vrem să îl evocăm în melodie și ce personaje vrem să apară. Le scriem pe o foaie de hârtie. Dacă sunt mai mulți copii, fiecare scrie cel puțin un cuvânt-cheie.

Pasul 4

Primul vers e cel mai greu, de aceea are nevoie de un ghid care să pună întrebările corecte.

Exemple de la atelier:

– Cine vrem să apară primul? 
– Peter Pan.
– Și ce face el? Zboară? Înoată? Aleargă?
– Înoată.
– Bun. Avem Peter Pan înoată… ce rimează cu înoată?
– Fermecată.
– Atunci cum continuăm? Peter Pan înoată…în (…) fermecată.
– Marea fermecată.

Așa ajungem la primele 2 versuri: Peter Pan înoată / În marea fermecată.

Pasul 5

După ce am compus primele 4 versuri, le căutăm o linie melodică simplă. Căutăm ritmul, putem face și câteva exerciții de coloană sonoră – cum se aud valurile? Cum foșnesc frunzele?

De asemenea, vă puteți folosi creativitatea la partea de percuție, ținând ritmul cu ajutorul creioanelor, paharelor, sticlelor, diverselor texturi sau jucării. Fiecare element solid din universul înconjurător are o rezonanță anume care poate fi integrată sau analizată.

De regulă, e bine să înregistrați cu reportofonul de la telefon, ca să o puteți asculta sau modifica ulterior.

Pasul 6

După ce ați compus după structura obișnuită Strofă-Refren-Strofă – Refren dublu se reia cântecul cap-coadă. Dacă vă simțiti inspirați, puteți crea un bridge (o structură care își schimbă forma, ritmul și linia melodică). Nu uitați să scrieți versurile, nu vă bazați doar pe memorie.

Astfel dezvoltăm imaginația, creativitatea, înțelegem mai bine povestea, facem parte din ea, ba chiar avem ocazia să inventăm personaje și situații inedite.

Acest atelier se poate organiza acasă, în aer liber pe vreme călduroasă, la școală, în tabere sau excursii.

Baftă la compus!

Autor: Andreea Lupescu

Donație de carte la Mărișel, județul Cluj

Pe 4 decembrie, chiar înainte de Moș Nicolae, am dăruit Cărțile Copilăriei elevilor din localitatea Mărișel din județul Cluj.

În cadrul evenimentului organizat cu sprijinul Azomureș și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj Napoca. Virgil Ianțu, unul dintre cei mai versatili și cunoscuți prezentatori TV din România, le-a oferit copiilor prezenți la eveniment sfaturi și idei din experiența proprie pentru dezvoltarea imaginației și a unei cariere de succes. Artista Andreea Lupescu le-a arătat că cititul poate fi distractiv prin câteva jocurile interactive.

Intrăm în poveste in 3,2,1

Dacă pornești cu mașina de la Cluj spre Mărișel, ai mari șanse să crezi că visezi și că ai ajuns într-un ținut fermecat care arată ca în povești: copaci acoperiți de zăpada, abur ieșind din case, lacul Tarnița cu priveliștea lui impresionantă. Dar gropile de pe șosea te trezesc repede la realitate.

Drumul prin munți te pregătește pentru întâlnirea cu un sat aflat în munții Gilău, unde majoritatea copiilor vor să devina polițiști sau fotbaliști – după acum aveau să ne povestească.

In sală copiii sunt entuziasmați și ridică mâna cu toții atunci când sunt întrebați Cui îi place să citească? Virgil Ianțu încălzește atmosfera de cum intră pe ușă, lasă microfonul într-un colț și pornește o discuție informală. Acum, că s-a instaurat o atmosferă prietenească, putem trece la invitați.

Primarul ne-a mulțumit pentru prezență și cărți apoi i-a dat cuvântul lui Ovidiu Maior de la Azomureș, care le-a prezentat copiilor plăcerea de a călători prin lectură. Cum poți să ajungi la Paris alături de Cocoșatul de la Notre Dame, printre zei în Grecia Antică, în munții din Elveția cu Heidi. Secretul este să citești de plăcere.

24296329_1020822641393942_6151372130912802718_n

Virgil Ianțu a pornit printr-o întrebare: De ce citim?

Răspunsurile au venit rapid de la copii: ca să ne îmbogățim vocabularul, ca să putem ajunge în povești, ca să ne dezvoltăm imaginația. Virgil le-a povestit mai multe despre beneficiile lecturii în viața noastră. În încheiere, le-a vorbit despre oamenii care au ca scop binele altora și i-a încurajat să facă în fiecare zi un bine unei persoane, cât de mic. Contează.

Colega noastră, Valentina Roman, s-a așezat lângă copii și i-a determinat să promită cu mâna pe inimă că vor citi cel puțin 10 minute în fiecare zi. Le-a mărturisit că atunci când era mică, se plictisea adesea să citească, iar copiii au fost sinceri și au recunoscut că nici lor nu li se pare o activitate prea distractivă. La final, o să vă demonstrăm prin niște joculețe cum puteți să citiți altfel, astfel încât să devină o aventură, a încheiat Valentina.

Doamna decan Roxana Vidican de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj Napoca a avut parte de o experiență rară – aceea de a sta de vorbă cu niște copii având vârste ce porneau de la 4 ani. De obicei este înconjurată de studenți, așa că aceasta întâlnire a adus-o mai aproape de comunitatea unde i-ar plăcea să dezvolte colaborări în viitor, ca să ajute la dezvoltarea comunei.

Artista Andreea Lupescu a început cu un joculeț – Hai să închidem cu toții ochii și să ne imaginăm că suntem alături de Peter Pan în Țara de Nicăieri. Putem zbura printre noi și vom ajunge acolo în 3, 2, 1…

Într-o liniște deplină a început să le citească. Adulții și copiii din sală au închis ochii și au intrat în poveste, puteai citi pe fețele lor cum își imaginează tărâmul de Nicăieri cu piticuți, păsări flamingo și soare în orice culoare.

Copiii au povestit apoi cum își imagineaza că arată această lume fermecată și au remarcat cât de diferit vedem aceleași cuvinte în imaginația noastră. Apoi, au făcut împreună coloană sonoră pentru Peter Pan și totul s-a încheiat cu un cântecel care pornește din nori, coboară pe pământ și ajunge în laguna sirenelor.

24774996_1020823424727197_5599297674518046774_n

După eveniment, Virgil Ianțu a scris un text care rezumă frumos experiența de aici:

Am aterizat la Cluj, la ora 9:00, apoi am plecat spre Mărișel. Aici ne-am întâlnit cu copiii din localitate pentru a le aduce mai aproape “Cartile Copilariei”, printr-o donație de carte organizată de Asociația Curtea Veche. Am răspuns prezent acestei solicitări pentru că avem nevoie de cărți și de povești care să ne îmbogățească mintea și sufletul. Lectura ne ajută să cunoaștem, să explorăm și să vrem mai mult. Și cred că într-o țară în care librăriile sunt pe cale de dispariție, în care sunt prea multe sate în care nu există nici măcar o librărie sau o bibliotecă, avem obligația de a dona cărți. Este o mare plăcere pentru mine să fiu aici, să sprijin programul de lectură Cărțile Copilăriei și să îi întâlnesc pe copiii de la Mărișel. 

Transportul cărților a fost asigurat de Sameday, cărora le mulțumim!

Sponsori și parteneri:

24740141_10215167322481488_91841678_o

Sfatul experților: Alan Cornish despre programul britanic de lectură

În cadrul NARATIV – Festivalul de lectură pentru copii, ediția a III-a, pe lângă atelierele dedicate celor mici, au avut loc și trei conferințe adresate părinților și profesorilor. Una dintre acestea a fost susținută de Alan Cornish, profesor și director de școală primară la International School of Bucharest. Conferința a discutat tema programelor de lectură și școlarizare din întreaga lume. Iată câteva dintre gândurile prezentate în cadrul evenimentului:

„Ce cauzează pierderi în viitorul copiilor noștri? Este important să încurajăm copiii să fie neînfricați, echilibrați, să aibă cunoștințe. Cu cât citim mai mult, cu cât avem mai multă experiență, cu cât suntem mai conștienți de ceea ce ne înconjoară, cu cât ne gândim mai mult la idei noi, cu atât mai flexibile și variate ne vor veni în minte. Deci, trebuie să învățați să citiți pentru a citi să învățați.

În cazul în care copiii nu deprind obiceiul lecturii până la vârsta de 10 sau 11 ani, este probabil ca aceștia să aibă succes în viața, nu doar la școală. Sunt susceptibili de a avea locuri de muncă bine plătite sau sunt susceptibili să meargă la închisoare ori să aibă o sănătate precară. În ultimii 20 de ani, Finlanda a avut o performanță ridicată. Ce putem învăța de la ei? Ei bine, unul dintre lucrurile foarte bune pe care îl aplică este reprezentat de accentul mare acordat cititului.

Citesc ziare și sunt mereu informați, iar poveștile de noapte bună sunt foarte importante. De asemenea, mass-media finlandeză organizează periodic săptămâni de carte în școală pentru a crea un obicei constant al lecturii. Chiar și după doi ani de când au trecut în fruntea clasamentului PISA, au creat „Reading Finland” și au început să se gândească la un program național care ar putea face din citit o bucurie. Chiar dacă acum statisticile s-au îmbunătățit, nu se opresc din a investi în educație și propun constant proiecte noi.

La International British School of Bucharest abordăm lectura în toate aspectele ei cel puțin o dată pe săptămână: privim mai întâi recunoașterea literelor, sunetele și modul în care se realizează pronunția, discutăm textele în grupuri mici de câte 5 copii pentru ca fiecare dintre aceștia să aibă timpul necesar în își exprima opiniile, dezvoltăm abilitățile de înțelegere a textului și critica prin decodificarea mesajelor ascunse în diferite expresii oferite de autor, ne uităm la cărți din întreaga lume și analizăm copertele lor, asemănările sau diferențele în funcție de culturile din întreaga lume.”

„Povești pe muzică” la standul Dacia România – Gaudeamus 2017

Duminică, pe 27 noiembrie, standul Dacia România din cadrul târgului Gaudeamus a răsunat de versuri care l-au avut în prim-plan pe Peter Pan, jocuri alături de copii, dans, exerciții care dezvoltă imaginația și lectură distractivă alături de artista Andreea Lupescu.

Copiii au avut parte de un atelier marca NARATIV de „Povești pe muzică” și au pornit într-o călătorie alături de Peter Pan. Dar, mai bine, să o lăsăm pe Andreea să ne povestească mai multe de la fața locului:

Stăm cu toții pe perne și vorbim despre Peter Pan. Copiii au o imaginație fantastică, cel mai mult le place să le citesc, în timp ce ei închid ochii și își imaginează că se află în poveste și pot zbura către Țara de Nicăieri. Discutăm despre cum arată personajele fiecăruia:

– Piticuțul meu are un costum verde!
– Al meu are o căciulă roșie, cămașă portocalie și pantaloni albaștri.

Dar dacă soarele din Țara de Nicăieri ar avea orice culoare?

În mijloc e verde pastel, iar razele sunt argintii – îmi zice unul din băieți.

Copiii au un vocabular dezvoltat și intră imediat în poveste, abia așteaptă să construim cântecele împreună, sunt foarte comunicativi și entuziaști. Pun întrebări. Inventează noi scenarii. Suntem printre nori și le facem coloană sonoră, coborâm și mergem spre laguna sirenelor pășind pe frunze care foșnesc.

12

Facem exerciții de ritm, cântăm, schimbăm cuvintele, căutăm rime și linii melodice, până când ajungem la forma care ne place tuturor:

Peter Pan înoată
C-o sirenă minunată
Are lumea toată
În scoica fermecată

La refren, copiii vor să apară piratul așa că…

Vine Hook cu sabia,
Pam-param-pam
Peter Pan câștigă
Pam-param-pam
Zâna se distrează
Pam-param-pam
Iar Wendy dansează
Param-param-pam

Se încheie cu aplauze și dans.

– s f â r ș i t –

Încurajăm părinții să le citească celor mici, să le pună întrebări legate de personaje și acțiunile lor, transformând lectura într-un element distractiv. Veți fi uimiți ce imaginație bogată au copiii și cât de dornici sunt să intre în povești.

Credit Foto: Dacia România