Fără categorie - Asociația Curtea Veche

iunie 8, 2018 By AsociatiaCV

Donație de carte în Costeștii din Vale, județul Dâmbovița

„A fost o dată ca niciodată un om de afaceri care în fiecare an, de ziua lui, se gândea la educația copiilor din România și le dăruia Cărțile Copilăriei.”

Așa începe povestea noastră care s-a transformat în realitate și în acest an, pe 8 iunie, când am ajuns la Costeștii din Vale alături de cele 700 de cărți donate de binefăcătorul care dorește să rămână anonim.

Ne-am urcat în mașină dis-de-dimineață, am trecut peste câmpii și păduri și am ajuns la Școala Gimnazială din Costeștii din Vale unde ne așteptau elevii și profesorii cu zâmbetele pe buze.

Ce a urmat, ne-a depășit așteptările și pe cuvânt că au fost momente când ne întrebam dacă-i vis sau realitate: copii entuziasmați dornici de lectură, răsfoind cărțile, citind pe iarbă, profesori comunicativi și fericiți că ne aflăm acolo. De altfel, și modul prin care am ajuns aici a fost la fel de neașteptat: ne-a scris pe Facebook doamna profesoară Claudia Mărășescu, povestindu-ne că elevii și-ar dori să citească mai mult, dar nu au cărți.

Întâlnirea noastră cu copiii a avut loc în aer liber. Iren Arsene, președintele Asociației Curtea Veche, le-a povestit elevilor despre magia lecturii, modul în care putem evada în propria noastră imaginație prin intermediul cărților. Cât de minunat ca de ziua lui, o persoană să aleagă să dăruiască drept cadou – cărți unor copii? Cadoul lui este bucuria copiilor și sentimentul că poate contribui la o schimbare în educația acestora.

I-am cântat cu toții „La mulți ani”, iar elevii au promis cu mâna pe inimă 10 minute de lectură zilnic.

A urmat momentul interactiv de lectură, alături de colega noastră – Andreea Lupescu – artist și jurnalist, care i-a învățat pe cei mici cum pot face parte din poveste, cum să construiască un fundal sonor și cum să compună un refren pentru Alice în Țara Minunilor. Au cântat, au dansat și au construit propriul lor univers al minunilor.

Nu o să uităm prea curând bucuria din ochii lor când au primit cărțile, îmbrățișările calde și pe băiețelul cu șapcă cu Batman care la final ne-a spus: „Este cea mai fericită zi din viața mea!”

Mai multe fotografii de la eveniment aici.

Partener: Sameday

Activităţi pentru copii, Activităţi pentru părinţi şi profesori, Blog, Fără categorie

octombrie 26, 2017 By AsociatiaCV

Pe scurt despre a treia ediție NARATIV – Festivalul de lectură pentru copii

Pe 7-8 și 14-15 octombrie 2017 sălile de clasă de la Colegiul „Cantemir Vodă” din București au devenit terenul de joacă al copiilor pasionați de citit la a treia ediție NARATIV – festivalul de lectură. Ca și în anii trecuți, ne-am propus să le arătăm celor mici că fiecare carte este o aventură care merită trăită și adulților să le atragem atenția asupra faptului că cititorii se educă pas-cu-pas. Nu te naști cititor, ci devii, în urma unui proces care începe, de cele mai multe ori, acasă.

În timpul celor patru zile, le-am propus participanților să picteze, să cânte, să facă teatru, să se joace cu undițe pentru a pescui litere, să pună întrebări și să inventeze, toate pornind de la cărți. Căci doar la NARATIV lectura și distracția merg mână-n mână! În total, au avut loc peste 100 de activități gratuite: ateliere pentru copii, conferințe pentru părinți și profesori, spectacole de teatru-lectură.

Alături de voluntari am transformat sălile de clasă în spații pentru atelierele susținute de artiști în educație și pedagogi cu ajutorul volumelor “Cărțile copilăriei” și al rechizitelor primite de Herlitz. Cei de la Canon România au amenajat o sală specială de așteptare, în care poveștile au prins viață și amintirile au fost puse pe hârtie sub formă de fotografii. Într-un spațiu special amenajat de prietenii noștri SLooP, copiii au putut face schimb de cărți și au primit sucuri naturale care le-au dat energia necesară pentru participarea la ateliere. De mare ajutor au fost în zilele ploioase ceaiurile calde și aromate oferite de partenerii de la Himalaya.

La câteva zile de la încheierea festivalului, împreună cu personajele noastre preferate, Nara și Tiv, vă invităm la un scurt tur al acestuia:

Începem cu Ora de povești, unde copiii de 3-6 ani alături de pedagogul Ioana Brătilă se joacă împreună până alunecă în lumea din cărți și învață cum cititul poate fi relaxant și creativ. Cântă, își imaginează personajele și transformă povestea în funcție de imaginația fiecăruia.

Mergem pe culoar și deschidem următoarea ușă: Lectură pentru copii nevăzători la care participă elevi de la Școala Gimnazială Specială pentru Deficienți de Vedere din București. Pedagogii Lavinia Filat și Andreea Lupescu îi poartă printre nori din vată de zahăr, frunze din acadele, ocean de ciocolată și spuma mării de vanilie alături de Peter Pan, Wendy, sirenele și zânele în frunte cu Clopoțica. Copiii învață să compună un cântec, în timp ce universul lor olfactiv este stimulat cu arome de ocean sau grădini fructate. Cu un ventilator manual, Andreea se plimbă printre ei, imaginându-și că zboară. La final, cântă împreună și aruncă praful magic în aer, rostind cu voce tare cea mai puternică dorință pe care o au acum.

Iată o parte din cântecul compus de copii:

Peter Pan zboară peste nori
Wendy adună niște flori.
Zânele cântă pană-n zori
Michael le spune ghicitori.
În oceanul fermecat
Sirenele s-au jucat
Împreună au cântat
Peste tot au colindat.

Ajungem la Rime și ghicitori unde Diana Vasilescu le rostește, dar le și compune alături de copii cu vârste cuprinse între 3-6 ani. Se lucrează pe echipe, se fac joculețe, ce pofta de ghicitori ne face! Am sta mai mult, dar ne continuăm aventura la atelierul de Arhitectură. Aici am fost vrăjiți de copiii care lucrau alături de Daniela Pălimariu și construiau Catedrala de la Notre Dame în miniatură. Am aflat mai multe despre contextul istoric, proporții și geometrii.

In premieră în România, am organizat atelierul de BookTubing ținut de Barna Nemethi – regizor, scriitor și fotograf. Copiii care au deja un vlog, au învățat cum să facă o recenzie de carte, care sunt pașii pentru a avea un conținut video relevant și modalități prin care îți poți crește numărul vizualizări. La discuție a luat parte și Andra Gogan – vloggărița cu peste 400.000 de abonați care le-a oferit inspirație și o mulțime de sfaturi celor prezenți în sală.

Mai mergem puțin pe culoar, luam un SLoop cu căpșune, trecem de perdeaua multicoloră confecționată de voluntarii noștri care-s mereu în mișcare și ajungem la Litere pentru prichindei. Aici copiii între 5 și 7 ani învață să citească jucându-se cu literele, alături de ghidul nostru simpatic – Diana Vasilescu.

La Povești pe muzică e mare zarvă. Copiii au primit praf magic (nu vrem să stricăm magia, dar dacă vreți să faceți și voi acasă – o pungă de tărâțe de ovăz ajunge pentru împlinirea mai multor dorințe.) și se pregătesc să îl arunce în aer rostindu-și cu voce tare dorința pe care zâna din povestea lui Pinocchio să le-o îndeplinească. La acest atelier copiii învață alături de Sore sau Andreea Lupescu cum să construiască un cântec, cum se naște ritmul, cum alegi primele cuvinte, cum faci rime, cum găsești linia melodică potrivită. La final, se lasă cu piruete de la fetele care studiază balet și cu ritm susținut de palmele și tălpile băieților.

În ritm de TICTAC intrăm în sala în care Nae Șovăială își desfășoară atelierul Tribunalul Personajelor. Ce vrei să fii – avocat, procuror sau judecător? Mai întâi ne amuzăm cu Nae și modul lui de a povesti și se a interpreta, facem niște joculețe, deconstruim povești, apoi se împart rolurile și începe partea argumentativă pentru apărarea sau acuzarea personajului. Pornim de la o poveste din 1001 de nopți și ajungem ușor, ușor la verdictul final. Hohotele de râs sunt incluse în program.

Anul acesta am avut grupuri de școlari venite la București din 12 localități special pentru NARATIV, o experiență unică pentru cei mici oferită de Kaufland România despre care am povesti în articolul de aici.

Continuăm călătoria cu altă Călătorie spre Centrul Pământului alături de Jules Verne și Barna Nemethi în cadrul atelierului Jurnalistul de poveste. Aici ne transformăm toți în detectivi și punem la îndoiala informațiile din carte. Oare câți kilometri sunt până în centrul pământului? Cine e mai aproape de noi din punct de vedere temporal: Cleopatra sau piramidele din Egipt?

Cum descoperim o poveste, ce întrebări punem, cum găsim răspunsurile? Copiii au intrat imediat în joc, iar noi am intrat în sălile următoare.

În program mai avem Storrytelling în spaniolă cu Frida, în maghiară cu Cipi, în germană cu Heidi, în engleză cu The Gruffalo – cu sprijinul Institutelor Balassi – Maghiar din București, British Council, Institutul Cervantes din București, Goethe-Institut București. Cât despre storytelling în limba română, cei mici au avut parte de exerciții de improvizație, pe tehnici teatrale și au dezvoltat arta de a născoci povești prin metodele lui Keith Johnstone, Viola Spolin și Gianni Rodari, alături de pedagogul Răzvan Ropotan. Am avut grijă și de copiii cu deficiențe de auz cărora le-am pregătit un atelier dedicat împreună cu reprezentanții Asociației Sonia Maria.

Alan Cornish, director de Școală primară la International School of Bucharest, a povestit despre programele de lectură din întreaga lume și influența lor asupra dezvoltării copiilor. Părinții au fost impresionați și au primit recomandări despre cum ar putea încuraja lectura.

Virgil Ianțu ne-a vorbit despre lectura în familie – de la emoție la impact: rolul decisiv al cititului în dezvoltarea celui mic, modalitatea prin care acesta își construiește inteligența emoțională. Cu sfaturi, întrebări și răspunsuri din experiența personală.

Iar Gaspar Gyorgy ne-a fascinat, ca de fiecare dată, prin poveștile sincere și directe despre parenting și cum să creștem oameni mari. Am avut parte de o doză de umor combinată inteligent cu informații folositoare despre cum putem ajuta la dezvoltarea copiilor și ce rol au poveștile în viața noastră.

Smaranda Nicolau ne-a condus in Atelierul de lectură pentru boardgameri unde am petrecut 2 ore cu 10 echipe formate din părinte și copil care au lucrat cot-la-cot, s-au distrat și au învățat cum pot introduce lectura în activitățile zilnice de familie. Nu mică ne-a fost mirarea să aflăm că pentru mulți dintre copii aceste 2 ore au fost primele pe care le-au petrecut citind împreună cu părinții lor!

Ne-am încheiat serile de sâmbătă cu zâmbetul pe buze într-un mod inedit pentru copii, prin spectacole de teatru lectură. Am învățat cu fără decor sau costume fastuoase, poți deveni propriul regizor al poveștilor pe care le citești. Alice în Țara Minunilor și Pinocchio au fost inspirația noastră!

Am recreat împreună cu pedagogii de la Artcrowd – Artiști în educație povești din 1001 de nopți, și am dat viață personajelor prin jocul luminii și al întunericului, prin decor, măști și costume la atelierele de Teatru de umbre și Bandă desenată. Și, dacă tot suntem la capitolul vizual, am trecut și pe la Ilustrația de povești cu Alexandra Mihailciuc pornind de la întrebarea Cine este Robinson Crusoe? Am transformat împreună cuvintele în imagini, iar personajele în costume și măști. Le-am pictat și le-am purtat devenind parte din poveste.

A fost atât de frumos și de intens la NARATIV, încât ne e tare greu să redăm ce am simțit prin cuvinte. Așa că, în loc de final, vă lăsăm cu un album plin de fotografii pe care îl puteți vizualiza aici niște replici memorabile culese de la copii în timpul atelierelor:

Dacă am putea să trăim într-o lume fermecată, am avea un ocean de ciocolată, nori din vată de zahăr, frunze din acadele, spuma mării de vanilie, un pod auriu și papagali care zboară pe deasupra lui.

De ce avem nevoie ca să scriem mesaje?
De limba română.
Și din ce e formată limba română?
Este formată de la Dumnezeu.

– Cum și-a dat seama Scufița Roșie că în pat era Lupul și nu Bunica?
– Bunica nu era păroasă!!!

Patul era al bunicii, dar asta nu înseamnă că bunica era în pat.

Oare cine bate în ușă la meșterul Antonio, copii?
Un băiat: Iohannis?

De ce era supărat Gepetto?
Păi poate avea pensia mică…

NARATIV este un proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Sponsor official: Kaufland

Parteneri: Curtea Veche Publishing, Herlitz România, Lugera – The People Republic, Mount Himalaya Tea, Sameday Courier

Parteneri instituționali: Colegiul Național „Cantemir Vodă”, Inspectoratul Școlar al Municipiului București, Institutul Balassi – Maghiar din București, British Council, Institutul Cervantes din București, Goethe-Institut București, Artcrowd, Asociația Sonia Maria, Mindstage, Școala pentru deficienți de vedere București

Parteneri de joacă: Canon – Creative Park și SLooP

Parteneri media: Agerpres, Avantaje, Revista Biz, BlitzTV, Brrlog, Elevate, Minimax, Paginadepsihologie.ro, Psychologies, Radio România Cultural, SuntPărinte.ro, Șapte Seri, Totuldespremame.ro

Susținut de: Itsy Bitsy

Partener monitorizare presă: Klarmedia

Blog, Donaţii de carte, Fără categorie, Întâlniri în şcoli

septembrie 27, 2017 By AsociatiaCV

Donație de carte în județul Suceava

„Cărțile Copilăriei” au sosit în județul Suceava alături de Luca Ciubotaru și Fundația EGGER România.

În călătoria noastră pe meleaguri bucovinene, am descoperit o lumea aproape ireală, în care totul era la locul său: profesorii dedicați, copiii ascultători și curioși, părinți care susțin școlile, case curate, peisaje de basm, directori de școală preocupați de educația comunității.

Pe drum, am aflat câte ceva despre Luca. S-a născut într-un sat de lângă Rădăuți pe nume Bilca, a absolvit Colegiul „Eudoxiu Hurmuzachi” ca șef de promoție și apoi s-a petrecut magia: a devenit un model prin realizările lui: delegat de tineret al României la Organizația Națiunilor Unite în mandatul 2014/2015, fiind numit cetățean de onoare al Municipiului Rădăuți.

Iar acum s-a întors să aducă ceva înapoi comunității: dragul de a citi, de a evada în lumi îndepărtate prin lectură, de a cunoaște lumea.

Jurnal de bord

Mergem din școală în școală pentru a dona Cărțile Copilăriei și a le povesti elevilor despre beneficiile lecturii.

În două zile donăm aproape 3000 de cărți celor mici și ne întâlnim cu elevii de la: Școala Gimnazială „Regina Elisabeta”, Școala Gimnazială „Dimitrie Cantemir”, Școala Gimnazială „Bogdan Vodă”, Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”, Școala Gimnazială „Gheorghe Popadiuc”, Școala Gimnazială Dornești, Școala Gimnazială „George Tofan” Bilca, Școala Gimnazială „Samson Bodnărescu” Gălănești, Școala Gimnazială „Iraclie Porumbescu” Frătăuții Noi, Școala Gimnazială nr. 2 Frătăuții Noi și Școala Gimnazială „Samuil Ispoescul” Costișa Frătăuții Noi.

Luca le spune despre cum a descoperit magia cititului, doamna Iren Arsene, președintele Asociației Curtea Veche, le stârnește curiozitatea în legătură cu modul în care se naște o carte, iar Andreea Lupescu le face o demonstrație despre cum poate deveni lectura ceva distractiv.

Copiii sunt energici și curioși. Întreabă de 2 ori dacă pot să păstreze cartea, parcă nu le vine să creadă. Îl privesc cu admirație pe Luca și îi cer autografe la final. Nu știu încă ce vor să devină când vor fi mari, dar printre meseriile vehiculate auzim: cântăreți, actori, fotbaliști, polițiști, astronauți, stewardeze.

Mulți sunt emoționați și, de teamă să nu greșească, se feresc să dea un răspuns întrebărilor simple precum: Ce este o editură? Când nu știu ce să răspundă, se înroșesc la față și coboară privirea. Și-atunci îi mai asigurăm încă o dată că nu există răspuns greșit și nu-i nicio rușine să spui „nu știu”. Ușor-ușor prind încredere și încep să interacționeze.

Luca și povestea bibliotecii în care s-a pierdut

Luca are o poveste tare interesantă despre cum a intrat, la propriu, în lumea cărților. Era în școala generală, sora lui plecase de acasă la facultate, dar lăsase biblioteca. Într-o zi, Luca a deschis ușa camerei în care nu intrase niciodată până atunci și a găsit zeci de cărți acolo.

A luat „1001 de nopți” și a început să citească pierzând noțiunea timpului. Orele au trecut, iar părinții au început să îl caute prin curte, pe afară, pe la vecini. L-au tot strigat, fără succes. Până când au intrat în camera surorii și l-au găsit acolo, cufundat în povești. Ce sunt cărțile pentru Luca? O fereastră către altă lume.

De aceea, am propus în cadrul acestor întâlniri, să se organizeze Cluburi de Lectură în școli:

„Mi-am dorit să văd această idee transformată în realitate la Rădăuți pentru că educația de calitate stă la baza oricărei societăți puternice. În secolul actual unde tehnologia se dezvoltă de la o zi la alta și este prezentă tot mai mult în viețile noastre, lectura din plăcere a devenit o preocupare rară. Școala are misiunea nobilă ca pe lângă elevi foarte bine pregătiți la anumite materii, să modeleze și să caractere. În acest proces, cultura generală este un element deloc de neglijat, iar lectura și dezbaterile din cadrul cluburilor înființate pot contribui la acest lucru.” spune Luca Ciubotaru.

Referitor la acest proiect, Ioan Banciu, președintele Fundației EGGER a declarat: “Lectura, pe lângă faptul că este relaxantă, contribuie la extinderea orizonturilor de cunoaștere și are un rol important în dezvoltarea imaginației și a formării tinerilor. Tinerii reprezintă viitorul societății și de aceea consider că este necesar să investim în educația acestora. Suntem bucuroși că am reușit să aducem acest proiect de amploare în zona Rădăuțiului. Planificăm să continuăm cu donațiile de carte și la alte școli, urmând să stabilim întâlniri cu elevi pentru luna decembrie.”

Dragul de a citi

Dacă o asculți pe doamna Iren Arsene cu cât drag vorbește despre cărți și modul în care îți poți depăși condiția prin ele, începi să te îndrăgostești de lectură. Niciun discurs nu seamănă cu cel de dinainte, pentru că se pliază pe nevoile și curiozitățile elevilor.

Celor mai mari le vorbește despre don Juan, ați auzit de el?
– Nu, spun copiii.
– Cum credeți că era?
– Un gentleman? Un om generos? întreabă elevii.

Altora le povestește despre cum ajunge o operă de la manuscris la tipografie sau despre antrenarea minții prin lectură.

Copiii fac ochii mari și promit cu mâna pe inimă 10 minute de lectură zilnic.

Dacă închidem ochii putem să vedem mai multe decât dacă îi ținem deschiși

Andreea Lupescu face cu ei un atelier de final pornind de la povestea lui Peter Pan, pentru a le arăta că lectura poate fi distractivă și există mai multe moduri prin care poți citi o carte.

Din program fac parte: călătoria spre Țara de Nicăieri – cum simțim universul dacă închidem ochii, fundalul sonor al întâmplărilor – cum se aud furtunile, foșnetul frunzelor, valurile mării și încheie cu un cântecel special creat pentru ei pe care îl cântă împreună.

– De ce citim din Peter Pan? îi întreabă Andreea.
– Pentru că e o carte fermecată! spune o fetiță din Rădăuți.

Copiii râd la pasajul din Peter Pan care face referire la băbuțe cocoșate sau extemporalul la gramatică.

Aplaudă din tot sufletul când încearcă să creeze sunetul ploii. Dau din picioare pentru grindină.
Și-atunci îți dai seama ce mare nevoie au de asta. De cineva care să se joace cu ei, care să le consume energia, care să îi facă să iubească lumea poveștilor, ca să nu ajungă să citească de frică sau să fie amenințați cu note mici ori pedepse. Lectura ar trebui să fie un premiu, ca o prăjitură – cum le spunea doamna Arsene. O modalitate de a cuceri, a seduce, a ști, a nu te lăsa păcălit sau manipulat.

Sperăm să ne bucurăm de sprijinul local și să organizam în școli Cluburi de lectură.
Mintea se antrenează zi de zi.
Tu cât ai citit azi?

Mai multe poze aici.

Parteneri și sponsori:

ianuarie 17, 2017 By AsociatiaCV

Despre cititul în familie: Virgil Ianțu

Suntem dornici să vă oferim cât mai multe resurse utile, idei și modele care să vă inspire pentru lectura în familie, alături de cei mici. Vrem să promovăm conceptul de parenting prin lectură și strângem în jurul nostru oameni cel puțin la fel de entuziasmați ca noi. De curând am stat de vorbă cu Virgil Ianțu care ne-a povestit despre cum i-a insuflat fetiței lui atenția către lectură și ne-a oferit câteva sfaturi pe care să vi le împărtășim:

„Am mai vorbit despre lectura de seară și despre importanța sa pentru orice copil, încă din prima noapte pe care o petrece în noua lui casă, alături de părinți. Un copil, chiar și la acea vârstă, se bucură atunci când îi aude glasul mamei sau al tatălui, povestind. Urechea lui este atentă la intonație, la căldura vocii, ba chiar și la frecvența ei. Așa își dă seama că de fapt sunt doi în jurului lui, dar care nu prea seamănă unul cu celălalt la glas.

În cazul lecturii întâlnim stiluri diferite, de la mamă la tată, de la părinți la bunici, etc. Mie îmi place cititul artistic, caricaturizat și creativ.

Păi, gândiți-vă cât de monotonă și de previzibilă ar fi fost povestea, dacă Cenușăreasa nu avea 44 la picior și 103 kg sau dacă lupul nu era un personaj pozitiv, care de fapt era bătut periodic de bunica cea rea? Noroc cu vânătorul care rezolvă situația, spre fericirea și liniștea bietului lup.

E drept, aceste variante au fost prezentate la vârsta potrivită. A copilului, nu a lupului.

Referitor la intonație, îmi place mult să transform o poveste într-o piesă de teatru și atunci joc fiecare personaj cu vocea pe care mi-o imaginez în acel moment. Să vezi râs, atunci când mai încurc vocile între ele 😀

Cititul sau povestea de seară este un obicei frumos și bun pentru copil, dar și pentru noi, iar acest obicei trebuie păstrat cât se poate de mult pentru că ne va fi dor de aceste momente care trec mult prea repede.”

În final, un scurt mesaj video transmis de Virgil Ianțu celor care ne citesc și caută sfaturi de apropiere a copiilor de lectură:

Citește și alte interviuri cu sfaturi primite de la persoane publice din România despre lectura în familie -> aici.

Blog, Fără categorie

ianuarie 5, 2017 By AsociatiaCV

Sfaturile experților: Gaspar Gyorgy despre cum consolidăm relația cu cei mici prin lectură

Una dintre conferințele cele mai așteptate la ediția a doua a NARATIV – Festivalul de lectură pentru copii a fost cea susținută de Gaspar Gyorgy, psiholog, expert în parenting și autor al cărții „Copilul Invizibil” (Curtea Veche Publishing, 2016). Dacă nu ați reușit să participați, am pus cap la cap o serie de informații redate de Gaspar în timpul conferinței, care sperăm să vă ajute să aflați mai multe din culisele psihologiei infantile, despre cum citim copilului în funcție de vârsta lui și cum ne ajută lectura să consolidăm relația cu cei mici:

„Copiii cu vârsta între 3 și 7 ani reacționează foarte bine la poveștile inventate, îi amuză și îi face curioși. Tot acum, în fiecare seară, înainte de a începe următorul capitol este bine să-l întrebăm pe cel mic despre ceea ce am citit cu o seară în urmă, despre acțiune, despre personaje. În felul acesta devine tot mai atent la cele auzite/citite și, într-o formă interactivă, se crează o conectare între părinte și copil.

Cu cât crește și ajunge să aibă 7-12 ani, începe să petreacă o perioadă tot mai mare de timp în afara familiei, vrea să descopere lucruri noi, iar încurajarea relațiilor între copil și prietenii lui sunt foarte importante. Cu cât are relații mai sănătoase, cu atât va fi un copil mai bine integrat în societate. Tot acum este momentul în care copilul vrea să citească ceea ce își alege el. Nu se mai bucură la fel de mult de poveștile alese de părinți, ci vrea să-și impună punctul de vedere atunci cand vine vorba de a achiziționa o carte. O atitudine sănătoasă este aceea care ii permitem copilului să facă o serie de alegeri personale atunci când vine vorba de lectură pentru că a citi din plăcere înseamnă două lucruri: alegere și intenție. De asemenea, este foarte important și exemplul nostru, copilul ne vede plecând de acasa cu o carte sau discutând despre ceea ce am citit și devine din ce în ce mai curios.

Iată câteva sfaturi concrete:
• Pentru a crea o relație mai personală între copil și autor și, totodată, între copil și cartea citită, putem să căutăm imagini cu autorul și să le vorbim despre viețile acestora. Iar acestă perioadă este momentul indicat să integrăm copilul într-un club de lectură, fiindcă îi permite să relaționeze cu persoane exterioare familiei și să aibă un interes comun – cărțile.

• Nu întotdeauna școala este o experiență plăcută, de multe ori copiii se confruntă cu anxietate dimineața înainte de școală, dar, dacă ne trezim cu 10-15 minute mai devreme și îi citim celui mic o poveste de bună-dimineața îl poate ajuta atât să se relaxeze și să devină un pic mai curajos, dar și să relaționeze mai bine cu noi și cu cei din jurul lui.
Până la vârsta de 12 ani, copiii aleg să citească din plăcere, după vârsta de 12 ani, apar și alte motive: plăcerea, relaxarea, cultura generală, buna relație cu profesorul meu, dorința de a cunoaște oameni și culturi diferite. Este foarte importan să nu forțăm copilul să citească, distrugem orice plăcere pe care acesta o poate dezvolta față de carte. Plăcerea vine din faptul că vreau să citesc pentru că îmi place, nu pentru că trebuie.”

Dacă vreți să aflați mai multe despre parenting prin lectură, vă invităm să ne urmăriți în continuare pentru că împreună cu Gaspar pregătim o broșură gratuită plină de idei ajutătoare oricărui părinte care vrea să crească un cititor!

Blog, Fără categorie

noiembrie 15, 2016 By AsociatiaCV

De ce sunt importante repovestirile?

Copiii sunt întrebați des despre cea mai recentă carte citită, dar oare câți dintre adulți îi întreabă și ce au înțeles de fapt, dacă pot reda mesajul poveștii. Ne mândrim când mai adaugăm un titlu citit, dar lectura cu adevărat importantă este cea care ne ajută să creștem și acest lucru se întâmplă doar în momentul în care înțelegem, conștientizăm și internalizăm cele parcurse.

Pentru ca un copil să se bucure de o carte trebuie, în primul rând, să o înțeleagă și să treacă peste preconcepția că lectura este o activitate plictisitoare. Repovestirile vin să echilibreze lumea literaturii în viziunea copiilor, ele sunt create special pentru nivelul lor de înțelegere. Psihologii, experții în educație, dar și criticii literari încurajează repovestirile pentru cei mici pentru că acestea le dezvoltă apetitul pentru lectură de la vârste fragede și îi ajută pe cei mici să dețină informații minime de cultură generală, despre acțiune sau personaje, chiar dacă nu vor ajunge niciodată să parcurgă romanul original.

Studiile realizate de CELL (Center for Early Literacy Learning) arată că repovestirile au trei mari beneficii:
1. Înțelegerea și internalizarea celor citite.
2. Cultivarea imaginației și îmbogățirea vocabularului.
3. Crearea unei conexiuni între părinte și copil.

Dacă îl întrebi ce a înțeles din cele citite și poți purta un dialog pe această temă, cel mic se va simți mai sigur pe el pentru că are toate datele necesare, a înțeles acțiunea, își amintește personajele și poate răspunde la întrebări tale.

Repovestirile pot fi unelte bune și pentru profesori. Potrivit CELL, repovestirile pot fi folosite de cadrele didactice cu scopuri multiple deoarece acestea îi pot ajuta să descopere: scopul pe care elevii îl găsesc în lectură, dar și problemele pe care aceștia le pot întâmpina în organizarea elementelor diferite ale unei povești într-un tot coerent. În țări precum Marea Britanie și Italia, acest tip de repovestiri, pe înțelesul copiilor, sunt incluse, de câteva decenii, în studiul limbilor străine sau chiar în înțelegerea unui text mai greoi pentru școlari.

Câți dintre noi au citit ”Iliada” sau ”Odiseea” în varianta originală, cap coadă, fără să se piardă la un moment dat în cuvintele lui Homer? Imaginați-vă ce ar înțelege un copil de 12 ani din epopeile homerice în versuri. Nu foarte multe, iar citirea lor ar însemna doar bifarea celor două cărți din lista de lecturi obligatorii pentru oricine și nimic mai mult.

Acum vă propunem un alt exercițiu de imaginație, cum ar fi dacă același copil ar fi citit înainte variantele repovestite și adaptate vârstei lui, iar abia apoi, după ce a dobândit uneltele necesare descifrării textului homeric, ar începe să citească originalul? Acum nu mai vorbim doar de alte cărți citite și atât, ci de cărți înțelese, care rămân cu noi mereu.

Pentru a combate toate aceste dificultăți de înțelegere a textelor și pentru a veni în sprijinul copiilor, propunem titlurile din colecția ”Cărțile copilăriei”, o serie de repovestiri ale marilor opere literare prezentate într-o formă atractivă și adaptate nivelului de înțelegere al copiilor cu vârste între 8 și 14 ani, apărută la Curtea Veche Publishing.

Autor: Sabrina Florescu

Blog, Fără categorie

noiembrie 14, 2016 By AsociatiaCV

Feţe ale analfabetismului

“…educaţia îl transformă pe om şi, transformându-l, îi dă o a doua natură”
(Democrit, filosof antic grec)

Conducătorii grupurilor sociale, mai târziu cei ai naţiunilor, au început să fie preocupaţi de educarea populaţiilor pe măsură ce doreau să-şi extindă polii de putere. S-a întâmplat până la un punct. Alfabetizarea oamenilor, creşterea nivelului lor de cunoştere şi educaţie a condus, adesea, la reforme radicale care au schimbat viziuni, dezvoltări, orânduiri. Secolul XXI a adus cu sine alte perspective asupra nevoii oamenilor de a (se) educa, nevoi fireşti determinate de intruziunea accelerată a noilor tehnologii în viaţa tuturor.

Clasamente anuale şi statistici naţionale, regionale, mondiale vorbesc despre educaţia oamenilor. Suntem tot mai încântaţi de progresul umanitaţii în această privinţă. Oare aşa să fie?

In anul 1993 o cunoşteam pe dna Florentina Anghel, o distinsă cercetătoare de la Institutul de Știinţe ale Educaţiei din Bucureşti. Aceasta mi-a propus un subiect de emisiune: “Analfabetism şi analfabetism funcţional”. Incă studentă pe băncile facultăţii de ştiinte economice şi, deşi familiarizată cu noţiunile pedagogice (prin lecturi, prelegeri, cursuri), am fost nedumerită de subiect. In România acelor vremuri nu se vorbea despre analfabetism. Era, practic, inexistent în statisticile oficiale. Il găseai în şcolile neîncălzite sau prost luminate situate pe lângă drumurile uitate de prin Vaslui, Botoşani, Alba sau Dolj. Și eu, şi ascultătorii RRC de la acea vreme am aflat după întâlnirea cu dna Anghel că există analfabetism de bază sau tradiţional şi analfabetism funcţional.

Ulterior, doamna cercetător dr. Florentina Anghel şi-a publicat ideile şi studiile într-un volum intitulat “Strategii şi modele în alfabetizarea funcţională” (ed. Universităţii din Piteşti, 2005). In el defineşte cele două noţiuni cărora le mai adaugă una: pe aceea a analfabetismului în limba oficială a unei ţări.

Astfel, analfabetismul de bază este caracteristic persoanelor care nu au urmat niciodată cursurile unei şcoli oricare ar fi aceasta şi nu pot scrie, citi, socoti elementar.
Analfabetismul funcţional (definit prima oară în 1965, la Congresul de la Teheran –Iran) este un fenomen caracteristic tinerilor sau adulţilor care au urmat şi absolvit cursurile unei şcoli dar care nu înţeleg şi/sau nu ştiu să folosească competenţele de calcul sau de lectură pentru integrarea lor în comunitate.

Analfabetismul în limba oficială a unei ţări se referă la imigranţii care nu cunosc o altă limbă în afara celei materne.
In toate cazurile, oamenii nu ştiu să se descurce în găsirea unui loc de muncă, în întemeierea unei familii armonioase sau în adaptarea lor socială.
Pe la jumătatea anilor 2000 apare şi conceptul de analfabetism digital care se ocupă de necunoşterea utilizării unui mijloc tehnologic modern (telefon mobil, iphone, calculator, tabletă sau orice tip de aparat electrocasnic).

In anii 2007-2008, regretatul academician Solomon Marcus scrie şi vorbeşte despre “înţelegere” cu sensul de clarificare a noţiunilor învăţate în cele trei sisteme de educaţie: formal, nonformal şi informal. In 2011, tot profesorul Solomon Marcus semnalzează în mai multe articole de presă, “urgenţele şcolii” printre care şi creşterile accelerate ale abandonului şcolar şi ale semianalfabetismului. Citez:

“De la Comisia Europeană aflăm că 40% din tinerii de 15 ani sunt semianalfabeţi(…). Inseamnă că 40% nu sunt în stare să înţeleagă un text mai cuprinzător decât indicaţiile care apar în traficul rutier, nu ştiu să redacteze o cerere către o instituţie, sunt lipsiţi de cunoştinte elementare privind natura şi societatea, nu pot dezvolta un raţionament.”

Discursul de combatere a analfabetismului de orice tip continuă cu luările de poziţie ale multor pedagogi, prof.dr. Marian Staş fiind unul dintre ei. In martie 2014, la invitaţia Colegiului Naţional de Apărare susţine o prelegere intitulată “Educaţie şi securitate naţională. Raport de stare” în care vorbeşte despre “analfabetismul matematic structural din gimnaziu”, “analfabetismul geografic” şi “analfabetismul lingvistic”.

Ȋmpreună cu studenţii de la Asociaţia Naţională a Studenţilor din România (ANOSR), prof. Staş cercetează cauzele pentru care, la nivelul anului 2013, patru din zece studenţi abandonează universitatea. Una din principalele explicaţii este analfabetismul funcţional.

Și în recentul volum de articole educaţionale, jurnalistul Florin Antonescu abordează tema analfabetismului pornind de la aproximările şi superficialitatea cu care este tratat actul educaţional: “Dintr-o asemenea şcoală, un absolvent nu are cum să iasă învăţat, informat (pentru nivelul absolvit), înţelegător, transmiţător la rândul lui, creator în cele câteva direcţii de bază ale vieţii, ale afirmării, ale cunoaşterii”.

Iniţiativa organismelor şi organizaţiilor statale şi mondiale de a educa populaţiile, în sensul alfabetizării lor, porneşte azi de la premise false şi contradictorii, acelea că învăţământul sau şcoala trebuie să arate ca acum 100 sau 200 de ani concomitent cu învăţărea exclusivă de pe calculator. Eşecul este răsunător şi vizibil, analfabetismul de orice tip fiind în creştere nu doar în ţări de lumea a treia sau în ţări emergente, ci şi în ţări dezvoltate. Sunt oameni care cred că Pâmântul este plat, că Budapesta este capitala României sau că 9×8 fac 98. Și nu sunt puţini. Alegeţi un eşantion de zece persoane şi înmânaţi-i fiecăreia un manual de instrucţiuni a unei maşini inteligente de spălat. Vă garantez că maxim trei dintre ele vor decripta instrucţiunile, respectiv vor şti cum să folosească obiectul. Daţi-le şcolarilor sau studenţilor să scrie un eseu de 15-20 de rânduri în format tip “document”. Majoritatea nu vor înţelege cerinţa şi toţi vor scrie fără diacritice. Toate aceste exemple pot fi încadrate la oricare din categoriile sau subcategoriile de analfabetism.

De fapt, la nivelul anului 2016, absolvirea unei şcoli în plus nu-ţi oferă siguranța învăţării corecte. Azi, multor persoane cu diplomă le este greu să comunice verbal, să înţeleagă noţiunile de bază ale unei materii, să facă legături transdisciplinare. Care ar fi soluția pentru aceste probleme? Educația, accesul la cărți și lectura copiilor împreună cu adulți care care să îi ajute când greșesc, cărora să le pună întrebări, cu care să interacționeze și care să îî ajute să își activeze creativitatea și curiozitatea.

Autor: Mirela Nicolae, realizator emisiuni educaționale Radio România Cultural

noiembrie 10, 2016 By AsociatiaCV

O fetiță din India și-a înființat propria bibliotecă

Contează foarte mult rolul pe care oamenii dintr-o comunitate și-l asumă pe termen lung. Sigur că sunt importante legăturile și infrastructura creată de autorități sau diverse organizații, însă dincolo de asta contează extrem de mult implicarea celor din comunitate care nu așteaptă ajutor extern și se implică direct pe termen lung. Ne-am gândit că ar fi important de împărtășit cu voi în viitor diverse inițiative frumoase și cu rezultat pornite de oameni din diverse colțuri ale lumii pentru a promova lectura în comunitățile lor. Sperăm ca acest tip de articole să fie exemple cu multă inspirație pentru noi toți!

În România doar 2% din copiii de la sat ajung să învețe în facultățile de la orașe, în condițiile în care niciun sat din țara noastră nu are o librărie și bibliotecile școlare sunt mai degrabă dotate cu manuale învechite.

Musakan Ahirwar este o fetiță de 9 ani din India care a se confruntă cu o problemă asemănătoare și care a decis să ia inițiativă. Așa că a înființat singură o bibliotecă pornind de la o cele 25 de cărți pe care le avea acasă. I s-au alăturat sute de oameni din întreaga lume care i-au trimis cărți pentru copii și acum biblioteca pe care o pune la dispoziția tuturor copiilor din comunitate numără peste 700 de volume. Până la 25 de copii frecventează această bibliotecă zilnic declarând că le-au ajuns în mâini cărți la care nu ar fi avut acces altfel. Mai mult, ei fac lectura foarte interactivă, citesc împreună sau organizează jocuri distractive.

Suntem siguri că această fetită ar trebui să ne inspire pe fiecare dintre noi să facem mai mult bine măcar în proximitatea noastră. Voi ce părere aveți?

Activităţi pentru copii, Activităţi pentru părinţi şi profesori, Blog, Fără categorie

octombrie 10, 2016 By AsociatiaCV

Pe scurt despre a doua ediție NARATIV – Festivalul de lectură pentru copii

În weekendurile 24-25 septembrie și 1-2 octombrie am invitat toți cititorii, mici și mari, la început de drum sau deja profesioniști, la cea de a doua ediție a NARATIV – Festivalul de lectură pentru copii. Aproape 2.000 de participanți au răspuns invitației noastre și au trecut pragul Școlii Centrale din București în cele patru zile ale festivalului, dornici să afle în câte moduri se poate spune o poveste. Ne-am bucurat să vedem multe fețe cunoscute, cu care ne-am împrietenit și la prima ediție a festivalului, dar și mulți oameni noi, care abia aflaseră de evenimentul nostru și ne-au felicitat pentru inițiativă. Cu cât interacționăm mai mult cu părinții sau cu cei mici, cu atât ne dăm seama că există o nevoie reală pentru astfel de evenimente care vin să completeze educația primită în școală sau activitățile în familie.

În pregătirea festivalului, ne-am adunat o mână de oameni și am plecat vineri noapte la Școala Centrală unde am dus rechizitele oferite de Herlitz, volumele din colecția “Cărțile copilăriei”, punctul de hidratare La Fântâna și am transformat sălile de clasă în spații pentru atelierele susținute de artiști în educație și pedagogi. În timpul celor patru zile, le-am propus participanților să picteze, să cânte, să facă teatru, să se joace cu undițe pentru a pescui litere, să pună întrebări și să inventeze, toate pornind de la cărți. Nu v-am spun noi că lectura și distracția merg mână-n mână?

La câteva zile de la încheierea festivalului, împreună cu personajele noastre preferate, Nara și Tiv, vă invităm la un scurt tur al acestuia:

Începem cu sala unde i-am invitat pe școlari să spună povestea lui Pinocchio în rime și să compună propria coloană sonoră: Atelierul Povești pe muzică. Entuziasmul lor a fost de neoprit atunci când Alex Ștefănescu i-a lăsat să cânte câte un acord la chitară. Mulți au plecat hotărâți să înceapă cursuri de chitară, așa că Alex va avea concurență serioasă în viitor!

Mai departe, ajungem tocmai în sala 2, în care am acoperit geamurile pentru întunericul necesar atelierului de Teatru de umbre Ne-am cocoțat pe scări pentru a crea ambianța necesară, dar nu ne-a deranjat pentru că așa au putut cei mici să ne demonstreze că lumina și umbra pot spune și ele o poveste, iar miturile grecești au devenit surse de inspirație pentru micii cititorii. Au avut nevoie doar de un retroproiector, de multă imaginație și eroii din Grecia Antică au prins viață alături de Liliana Basarab.

În sala 4, i-am provocat pe cei mici să pună în scenă propria lor viziune a poveștii lui Peter Pan la atelierul Actorie pentru cititori. Actrița Smaranda Nicolau le-a arătat cât de distractivă este lectura atunci când treci mai departe de rândurile cărții și începi să îți imaginezi cum ar fi dacă ar exista cu adevărat Țara de Nicăieri sau dacă Wendy ar fi prietena ta. Cel mai mult și mai mult ne-a plăcut cum se distrau cei mici și cât de în serios își luau rolul în fața camerei de filmat!

Nu știm dacă lui Robinson Crusoe îi plăcea să picteze, dar cititorilor de la atelierul Ilustratie creativă coordonat de Alexandra Mihailciuc, sigur le-a plăcut să-l deseneze. După ce participanții de anul trecut au ilustrat insula, a venit randul celor de anul acesta realizeze personajele principale pentru a întregi tabloul.

Am ajuns și la atelierul Bandă desenată și ne-am întrebat „Oare poate concura Ulise cu eroii din benzile desenate cu super eroi?” Coordonați de Delia Popa, copiii talentați ne-au arătat că se poate, avem chiar și câteva desene preferate cu Ulise în prim plan!

La atelierul Jurnalistul de poveste care a avut loc în sala 3 sub îndrumarea lui Barna Nemethi, micuții cititori s-au transformat în jurnaliști care au vrut să știe tot ce se întâmplă în poveste, cum punem întrebările corecte pentru a afla răspunsul care ne interesează, unde cercetăm informațiile de care avem nevoie și ce scheme logice putem urmări pentru a desluși un mister.

Tuturor ne place să spunem povești, așa s-au născut marile cărți ale literaturii, așa începe orice articol, Răzvan Ropotan i-a antrenat pe cei mici să spună propria poveste în cadrul atelierului Colac peste pupăză – Storytelling. Așa au luat naștere povești cu prințele, dragoni și prinți, care mai de care mai ingenioase.

Am ajuns și în sala unde auzim pe cineva vorbind limba engleză: este David Hughes de la British Council Romania, cel care le-a arătat copiilor că o poveste nu este niciodată la fel, că în imaginația noastră stă puterea de a schimba firul evenimentelor.

Înainte să descoperim toate poveștile, trebuie să fim prieteni buni cu literele și aproape toate lumea ne-a întrebat ce se întâmplă la atelierele dedicate copiilor atât de mici, cu vârsta între 3 și 5 ani, ce actvitiăți le propunem la un festival de lectură dacă ei încă nu știu să citească. Ei bine… Diana Vasilescu și Ioana Brătilă i-au inițiat pe cei mai mici participanți la festival în tainele alfabetului și ale fluenței verbale, la atelierele Litere pentru prichindei, Rime și ghicitori și Ora de povești. Literele au fost mai greu de găsit, au fost pescuite și căutate în grăunțe, dar efortul a meritat!

Ajunși în amfiteatru, ne-am bucurat să descoperim interesul celor mai mari pentru a-i ghida pe copii în drumul lor de cititori. Gaspar Gyorgy, prieten al asociației, a revenit și anul acesta la NARATIV și a discutat cu părinții despre conceptul de parenting pentru lectură, despre cum lectura poate fi mijlocul prin care se construiește o relație armonioasă între părinte și copil.

Profesorii și nu numai au fost prezenți în număr mare și la conferința Oanei Muraru, care a demonstrat că practica bate teoria în construirea unui elev cititor și a povestit de ce încurajarea lecturii nu este doar rolul profului de romană, ci al tuturor. Urania Cremene ne-a invitat la o discuție relaxată despre motivul pentru care tinerii par să fugă de lectură și despre cum putem să evităm acest lucru. Ne-am bucurat să vedem implicarea participanților și cu siguranță vom continua să oferim resurse gratuite adulților și acces la informații care să îi ajute în relația cu cei mici privind lectura.

Am auzit că sala 7 este un loc special pentru părinții care se chinuie seară de seară să inventeze o nouă poveste pentru că celui mic nu îi place să i se citească înainte de culcare, ci îi provoacă pe părinți să creeze propria poveste. Scriitoarea Adina Rosetti a venit în ajutorul lor și, timp de două ore, părinții au dat frâu liber imaginației și au pornit în cautarea poveștii perfecte de adormit copiii.

Cluburile de lectură crează cititorii de mâine, credem în acest lucru încă de la înființarea asociației noastre și tocmai de aceea oferim sfaturile necesare pedagogilor și părinților pentru a realiza activități interactive, care să le stimuleze atât lor cât și copiilor. În cadrul atelierului „Cum ne distrăm citind cu copiii”, Smaranda Nicolau le-a arătat celor dornici să organizeze un club de lectură cum pot ajunge la activități variate, jocuri, exerciții și strategii educaționale, care să asigure implicarea celor mici.

Vă conducem spre ieșire, dar nu înainte de a face o ultimă oprire în amfiteatru unde trupa de teatru NARATIV, pe care ați văzut-o și anul trecut, ne-a demonstrat cât de distractiv este un spectacol lectură, fără multă recuzită, doar cu text și talent. Râsetele și aplauzele celor mici în sala mare a Școlii Centrale au marcat sfârșitul festivalului și atunci ne-am dat seama cu adevărat de toată atmosfera minunată pe care am trăit-o în aceste weekend-uri alături de voi și de faptul că mesajul nostru a fost recepționat: cititul este distractiv!

Aceste două weekend-uri cu peste 100 de ateliere și cu 2.000 de participanți nu ar fi fost posibile fără implicarea sponsorilor și partenerilor, a echipei de pedagogi și a voluntarilor. Le mulțumim cu tot dragul și sperăm să ne reîntâlnim anul viitor pentru ediția a III-a cu și mai multe surprize!

Proiect cultural co-finanțat de AFCN
Powered by Kaufland Romania
Parteneri: Curtea Veche Publishing, Tinmar, Școala Centrală București, Inspectoratul Școlar al Municipiului București, United Media România, Printcenter.ro, Scorseze Medical Group, Herlitz Romania, Sameday Courier, Artcrowd, British Council

Eveniment hidratat de La Fantana Romania
Parteneri media: AGERPRES, Avantaje, Blitz TV, GOKID.ro, Hyperliteratura, Kooperativa 2.0, nONGuvernamental.org, Psychologies, Radio România Actualități, Radio România Cultural, știriONG.ro, SuntParinte.ro, Pagina de psihologie, Totul despre mame, UrbanKid.ro.

Susținut de: Minimax și Itsy Bitsy
Partener monitorizare presă: Klarmedia

Blog, Fără categorie

mai 5, 2015 By AsociatiaCV

Turul ciclist caritabil “CĂRȚILE COPILĂRIEI pe bicicletă” a TRAVERSAT 13 JUDEȚE PENTRU PROMOVAREA LECTURII DE PLĂCERE

Pregătirea pentru viaţă se bazează pe importanța lecturii şi antrenamentul creierului pentru absorbirea de cunoştinţe, oferind copiilor resurse pentru un viitor de succes, şi, alături de ele, mersul pe bicicletă antrenează trupul pentru o viaţă sănătoasă şi armonioasă. Organismul are nevoie ca mintea şi trupul să se dezvolte şi să funcţioneze împreună. Cu toate acestea, cunoaşterea şi sănătatea sunt două mari probleme în societatea românească.

Alături de Alteţa Sa Regala Principele Nicolae al României, campionul naţional Alex Ciocan şi ciclişti pasionaţi din mediul de afaceri, am străbătut România, din Sighetu Marmaţiei până în Constanţa, pentru a promova cititul şi sportul, dar şi pentru a strânge fondurile necesare unor donaţii de carte şi înfiinţări de cluburi de lectură în mediile defavorizate.

Am traversat 13 judeţe în care am organizat evenimente speciale cu ajutorul comunităţii locale în oraşele: Sighetu Marmaţiei, Dej, Cluj Napoca, Alba Iulia, Sibiu, Braşov, Sinaia, Bucureşti, Călăraşi, Constanţa.

„Ideea de a traversa România pe bicicletă mi-a apărut în vis de 4 ori. După cea de-a treia oară am crezut că este un semn şi am privit această idee că fiind una realizabilă. La o săptămâna după aceasta, visul s-a repetat pentru a patra oară, ceea ce m-a făcut să iau în serios acest lucru. În ziua următoare m-am întâlnit cu unul dintre donatori, care şi-a oferit sprijnul său financiar, ceea ce mi-a dat motivaţia şi inspiraţia de a demara acest proiect pe care până atunci îl consideram unul nebunesc. Prin urmare, din acea zi, eu şi Asociaţia Curtea Veche, am decis să ne asumăm această misiune. Atât proiectul, cât şi cauza în sine, îmi sunt foarte dragi. Este foarte important ca cei din jur să conştientizeze importanța lecturii, mai ales pentru că fiecare părinte se va confrunta cu el pe măsură ce tehnologia se dezvoltă şi apetitul celor mici pentru citit poate să scadă. Nu numai că ducem o luptă împotriva tehnologizării, dar în România există comunităţi unde copiii nu au avut niciodată ocazia să îşi poată achiziţiona o carte. 53,3% dintre români au probleme de alfabetizare şi, prin urmare, scopul „Cărţile copilăriei pe bicicletă” este să obţinem susţinerea necesară pentru a putea implementa proiectul la nivel naţional. Educaţia este o investiţie în viitor, iar prin intermediul donaţiilor şi a cluburilor de lectură dorim să creştem procentul copiilor cu probleme de alfabetizare din România, oferindu-le şansa pe care fiecare dintre ei o merită.” declara Alteţa Sa Regală Principele Nicolae al României despre implicarea în proiectul „Cărţile copilăriei pe bicicletă”.

A DOUA ZI: 22 APRILIE

Cu ocazia vizitei în Sighetu Marmaţiei, Asociaţia Curtea Veche alături de ASR Principele Nicolae al României a continuat campania de donaţie „Cărţile copilăriei în fiecare casă” şi a oferit 675 de volume elevilor de la Şcoala Gimnazială nr. 10 şi Şcoala Gimnazială G. Coşbuc.

Evenimentul a avut loc cu sprijinul Rotary Club Sighetu Marmaţiei Voievodal şi Asigurări Allianz-Ţiriac, miercuri, 22 aprilie, începând cu ora 11.00, la Sala Polivalentă. În cadrul donaţiei de carte au luat cuvântul: Alteţa Sa Regală Principele Nicolae al României, Iren Arsene (preşedinte, Asociaţia Curtea Veche), Ciprian Cuceu (preşedinte, Rotary Club Sighetu Marmaţiei Voievodal), Mariana Scubli (Asigurări Allianz-Ţiriac).

A TREIA ZI: 23 APRILIE

S-a încheiat cu bine cea dintâi şi cea mai dificilă etapă a turului ciclist caritabil “Cărţile Copilăriei pe bicicletă.” Plutonul de ciclişti din care au făcut parte şi ASR Principele Nicolae al României, Alex Ciocan, campion naţional la ciclism, Iren Arsene, Preşedinte al Asociaţiei Curtea Veche, a pornit la ora 9 dimineaţă din Sighetu Marmaţiei, având de parcurs cea mai lungă distanţă din întregul traseu –154 km până la Dej.

A PATRA ZI: 26 APRILIE

La intrarea în Sibiu, plutonul a fost întâmpinat cu mult entuziasm de o mare de ciclişti sibieni, care ne-au însoţit până la punctul de întâlnire din Piaţa Mare. În faţa Primăriei din Sibiu, plutonul a fost primit cu braţele deschise de către primarul interimar al oraşului, Astrid Fodor, şi de alţi membri ai administraţiei oraşului, precum şi de părinţi şi copii dornici să-şi arate dragostea pentru citit şi sprijinul pentru cauza noastră. Doamna Iren Arsene, preşedinte al Asociaţiei Curtea Veche, s-a adresat celor prezenţi la întâlnire:

“Copilul care citeşte devine adultul care gândeşte. Legătura dintre lectură şi dezvoltarea intelectuală a oricărui copil este demonstrată. Am iniţiat această strângere de fonduri pentru că, dacă o editura sau o asociaţie nu poate singură să schimbe ceva la nivel naţional, este important să se ştie că oricine poate schimba ceva la nivel individual sau la nivelul comunităţii locale. Această acţiune a noastră este doar un punct de plecare şi un mod de a sensibiliza comunităţile faţă de educaţia copiilor.”

A CINCEA ZI: 27 APRILIE

Cicliştii noştri fundraiseri au avut parte de un mic respiro pe care l-au folosit, fireşte, pentru a face o fapta bună – cu ocazia vizitei în Sibiu, Asociaţia Curtea Veche a continuat campania de donaţie „Cărţile copilăriei în fiecare casă” şi a oferit 300 de volume elevilor de la Şcoala Gimnazială Nr. 4 Sibiu.
Evenimentul a avut loc cu sprijinul Bizza (Metropolis) şi Curtea Veche Publishing începând cu ora 11.30, la Sala de Sport a Şcolii Gimnaziale nr.4 Sibiu.

În cadrul donaţiei de carte au luat cuvântul: Alteţa Sa Regală Principele Nicolae al României, Iren Arsene (preşedinte, Asociaţia Curtea Veche), Smaranda Bălan (managing partner Bizza – Metropolis), Manuela Vrancea (învăţătoare şi coordonatoarea clubului de lectură al Şcolii nr 4), Gabriela Maniu (director, Şcoala Gimnazială nr. 4 Sibiu).

S-a vorbit despre importanța lecturii, despre plăcerea lecturii, copiii au fost cu toţii de acord că cititul şi sportul sunt foarte importante în vieţile lor, ba chiar au mărturisit că le plac ambele! Avem o bănuiala că generaţia asta ştie mai multe decât lasă să se înţeleagă.

A ŞASEA ZI, 28 aprilie:

Fie ploaie fie vânt, plutonul pedalează înainte. Dimineaţă la ora 9, în ciuda vremii mai puţin prietenoase, plutonul a plecat din Sibiu. 145km şi aproape 10 ore mai târziu, „Cărţile Copilăriei pe bicicletă” a ajuns la Braşov. Ne-a bătut vântul, norii ne-au urmărit pretutindeni şi pe alocuri ne-a şi plouat, dar plutonul nu s-a lăsat desurajat, dimpotrivă, cicliştii au fost cu atât mai motivaţi să răzbească printr-una din cele mai dificile etape ale traseului.

Norii şi ploaia nu le-au stat în cale nici Braşovenilor pasionaţi de pedalat şi o mare comunitate de ciclişti din partea Asociaţiei Braşovul Pedalează a decis să ni se alăture de la intrarea în oraş până la punctul de întâlnire, din Piaţa Sfatului.

A ŞAPTEA ZI: 29 aprilie

În ciuda ploii care ne-a însoţit pe tot drumul, ne-am bucurat de o primire extrem de călduroasă la adăpostul Centrului Cultural din Sinaia, unde a avut loc o discuţie şi un moment de lectură.

De astă dată, cititorul desemnat a fost Alex Ciocan, care i-a delectat pe copii cu un fragment din Peter Pan.La un moment dat, spre plăcerea noastră dar mai ales a copiilor prezenţi la eveniment, Primarul Sinaiei, domnul Vlad Gheorghe Oprea, i s-a alăturat lui Alex şi împreună, cei doi au citit povestea pe roluri, interpretând cu mare fler personaje precum Peter Pan şi Căpitanul Hook. Îi mulţumim domnului Primar că ne-a distrat şi pe noi şi pe cei mici, dar mai ales îi mulţumim că ne-a amintit că o poveste bună citită cu voce tare e prilej de amuzament şi pentru adulţi, nu numai pentru cei mici.

Momentul de lectură improvizată nu a fost singura surpriză din Sinaia – dintre premiile oferite de sponsorii noştri DHS şi Herlitz, de astă dată toate cele 5 ghiozdane pline cu rechizite Herlitz au fost câştigate de 5 fetiţe pe nume Maria. Asta cu siguranţă pentru că dragostea de poveşti împărtăşită de Regina României al cărei nume îl poartă câştigătoarele noastre este molipsitoare, mai ales la umbra Pelişorului.

A OPTA ZI: 30 APRILIE
Şi aici, la intrarea în oraş dinspre Otopeni, ne-am întâlnit cu o numeroasă comunitate de ciclişti care au pedalat alături de noi până la punctul de întâlnire din Parcul Herăstrău pentru a promova importanța lecturii şi a sportului în viaţa copiilor, dar şi a Bucureştenilor adulţi.

Fundraiserii Bucureşteni care au călătorit alături de noi din Sighetu Marmaţiei şi până înapoi în Capitală au fost întâmpinaţi de familii cu felicitări, cu câte un buchet de flori pe ici pe colo, dar mai mult decât orice, cu mândrie nemăsurată! Şi în fond, cine n-ar fi mândru? Bucureştiul a marcat, pentru unii dintre membri plutonului de ciclişti, aproape 800km pedalaţi deja prin întreaga ţară!

La eveniment ni s-au alăturat şi membri ai Familiei Regale a României, cărora le mulţumim pentru sprijinul oferit ASR Principelui Nicolae al României şi Asociaţiei pe parcursul aventurii noastre: ASR Principesa Moştenitoare Margareta, ASR Principele Radu şi ASR Principesa Maria ai României ne-au întâmpinat pe toţi la întoarcerea în Bucureşti, au făcut cunoştinţă cu cicliştii şi au stat de vorba cu copiii prezenţi la eveniment.

În cadrul evenimentului de primire au luat cuvântul domnul Nicolae Petrovan, Prefectul Capitalei, care i-a lăudat pe ciclişti pentru curajul lor, doamna Iren Arsene, preşedinte al Asociaţiei Curtea Veche şi ASR Principele Nicolae al României.

Bicicletele şi ghiozdanele pline cu rechizite oferite în cadrul turului ciclist caritabil de către sponsorii noştri DHS şi Herlitz au ajuns, în Bucureşti, la copiii de la Fundaţia Viaţa şi Lumina.

A NOUA ZI: 2 mai

După o zi bine-meritată de pauză pentru cicliştii noştri muncitori, pe 2 mai, plutonul „Cărţile Copilăriei pe bicicletă” a pornit spre Călăraşi. Nici de astă dată vremea nu a ţinut cu noi, în schimb cicliştii din Călăraşi s-au dovedit a fi aliaţi de nădejde împotriva ploii. Am fost întâmpinaţi la intrarea în oraş de cea mai mare comunitate de ciclişti din toate cu câte ne-am întâlnit până acum pe traseul nostru din Sighetu Marmaţiei.

Nu numai cicliştii din Călăraşi au înfruntat alături de noi ploaia, ci şi Primarul oraşului şi toţi cei care ne-au aşteptat în dreptul statuii Regelui Carol I, în ploaie şi în vânt. Dincolo de emoţia acestei primiri neaşteptate, am avut parte de un alt eveniment cu totul special când, în cadrul ceremoniei de primire, Primarul Municipiului Călăraşi, domnul Daniel Ştefan Dragulin, i-a oferit ASR Principelui Nicolae al României cheia oraşului.

Mulțumim tuturor sponsorilor și partenerilor fără de care acest eveniment nu ar fi fost posibil!
Pentru a vizualiza fotografiile din cadrul evenimentului click aici.