Redirecționează 20% din impozitul pe profit către Asociația Curtea Veche

România este încă la început comparativ cu țările occidentale în domeniul voluntariatului și al activităților de fundraising, așadar an de an ONG-urile sunt în căutare de parteneri pentru noi proiecte. Codul Fiscal permite, încă din 2004, ca firmele să redirecţioneze 20% din impozitul pe profit (care altfel ar reveni statului) către un ONG, fără nici o cheltuială suplimentară, însă statisticile arată că încă foarte puţine companii cunosc și iau în calcul această faciliatate. Procedura în sine este una extrem de facilă și nu presupune niciun cost din partea societății comerciale, chiar facilitează pe termen lung dezvoltarea unor parteneriate utile între sectorul neguvernamental și cel privat, ajutând la dezvoltarea unor proiecte în folosul comunității.

Pentru aceia care cunosc importanța lecturii în viața de zi cu zi, a înțelegerii unui text, a descifrării unor informații, am inițiat programul naţional de lectură “Cărţile Copilăriei” prin care Asociația Curtea Veche ne-am propus să promovăm lectura de plăcere în rândul copiilor și să minimizăm procentele de anafalbetism funcțional din România. Există elevi care nu au acces la cărți cărora le oferim această șansă sau există elevi mai fericiți care au acasă biblioteci pline și acestora le propunem proiecte care să le trezească interesul pentru lectură.

Cu fondurile strânse până acum am oferit cărți copiilor din mediul rural și am organizat împreună cu aceștia cluburi de lectură unde micuții descoperă cititul de plăcere prin activități distractive. Există rezultate remarcabile de evoluție a unor copii care erau corigenți și după ce au participat la activitățile noastre au reușit să aibă note bune la școală.

Unii copii lipseau de la ore și acum au început să recupereze noțiunile pierdute. În puțin peste doi ani de la înființare am donat peste 40.000 de cărţi noi copiilor din Bucureşti şi din județe precum Călaraşi, Iaşi, Ilfov, Tulcea, Mureş, Teleorman, Dolj, Hunedoara, Braşov, Bihor, Vrancea, Ialomița etc. Anul viitor vom continua aceste proiecte și, dacă doriţi să ne susțineți prin redirecţionarea procentului de 20% din impozit, vă stăm la dispoziţie pentru a răspunde la orice întrebări legate de acest proces şi de felul în care vor fi folosiţi banii afacerii dvs.

Autor: Ramona Mihai

Ne-am distrat citind la NARATIV – Ateliere de lectură pentru copii (ediția noiembrie 2016)

Fiindcă tot mai mulți prieteni erau nerăbdători să-i reîntâlnească, Nara și Tiv nu au mai așteptat cea de-a treia ediție NARATIV – Festivalul de lectură pentru copii și au revenit în București, aducând cu ei și două dintre cele mai iubite ateliere în cadrul ediției pilot NARATIV – Ateliere de lectură pentru copii.

Și noi am fost nerăbdători să-i revedem, așa că, sâmbătă, 26 noiembrie, am înfruntat vremea cețoasă și frigul de afară și ne-am întâlnit la sediul nostru cu micii cititori, dornici să descopere cât de distractiv poate fi cititul prin intermediul unor activități originale și creative, la Mituri grecești – Bandă desenată și Peter Pan – Actorie pentru cititori. Ne-am bucurat să vedem fețe cunoscute dar ne-am făcut și prieteni noi, cu care am pornit la drum spre lumea cărților…

La atelierul de bandă desenată, am intrat ușor, ușor în povestea lui Tezeu, am selectat cele mai importante întâmplări și ne-am imaginat cum arată Ariadna sau cât de fioros era, de fapt, minotaurului. Cu ajutorul Delia Popa, artist vizual și artist în educație la ArtCrowd,  am reușit să realizăm desene expresive, ne-am exersat imaginația și, mai ales, am învățat să citim cu atenție textul din carte, pentru că acolo se găsesc indiciile pentru descifrarea poveștii. 15271799_810182639124611_3028794137390391785_o

Pentru cei mai expresivi dintre noi, Smaranda Nicolau actriță și artist în educație la Mindstage,, a arătat cât de bine se potrivesc lectura și distracția. La atelierul de actorie pentru cititori, am făcut exerciții de atenție, de mișcare, ne-am costumat…Ce mai, ne-am pregătit ca niște adevărați actori profesioniști pentru ca la sfârșit să dramatizăm o scenă din volumul studiat – „Peter Pan”.
15259429_810182852457923_5045061613157397182_o
Taxa la NARATIV – Ateliere de lectură pentru copii a fost de 50 lei și a inclus participarea la atelier, cartea din colecția „Cărțile copilăriei” pe baza căreia s-a lucrat în cadul  atelierului, un ceai cald și aromat oferit de Arta Ceaiului – binevenit pe așa vreme – și o gustare din partea TerraBisco care ne-a dat energie să continuăm desenele și jocurile actoricești. 15194531_810182572457951_5348805071960137748_o

Până la o nouă ediție, ne puteți contacta și aducem Atelierele de lectură pentru copii NARATIV în comunitatea sau școala voastră. Scrieți-ne un mesaj la adresa narativ@curteaveche.ro și vom stabili împreună detaliile astfel încât cei mici să (re)descopere bucuria cititului și să înțeleagă cu adevărat mesajele din cărți.

Pentru mai multe fotografii de la acest eveniment click aici.

SPECTACOLUL – LECTURĂ: 3 SECRETE ALE SUCCESULUI CU RESURSE MINIME

A trecut mai mult de o lună de când am încheiat NARATIV – Festivalul de lectură pentru copii și încă gândim la atmosfera acelor zile și la energia participanților. Și ne apar constant în minte imagini de la cele două spectacole lectură pe care trupa noastră de actori tineri le-a pus în scenă inspirându-se din „Pinocchio” și „Alice în Țara Minunilor”, volume din colecția de repovestiri „Cărțile copilăriei”.

Având rolul de a aduce în atenție mai degrabă textul, spectacolele-lectură stimulează spectatorii să își imagineze propria montare. Acesta este principalul avantaj care face din teatrul cititorilor o formulă excelentă de introducere a lecturii printre preferințele celor mici. Abordarea textelor literare prin joc teatral le dezvoltă acestora capacitatea de înțelegere a textului, îi pune în contact cu o abordare neconvențională a cărților și îi încurajează, în final, să le parcurgă integral. Asistând la spectacolele lectură din cadrul festivalului și lucrând cu pedagogii care aplică această metodă cu foarte mare succes, am identificat trei secrete care fac din această activitate un succes schimbarea percepției celor mici asupra cititului:

Un cititor talentat este tot ce îți trebuie. Păstrând în minte faptul că acest tip de reprezentație trebuie să fie distractiv pentru copii pentru a le atrage atenția, spectacolul-lectură are rolul important de a le activa celor mici imaginația și de a le arăta părinților cât de mult contează pentru cei mici cititul pe roluri. Utilizarea unor intonații diferite și gesturi potrivite sunt câteva dintre tehnicile simple pe care micuții le apreciază și care îi fac să devină mult mai receptivi la ceea ce citesc.

Decorurile și recuzita sunt deja la îndemână. Personalizarea spațiului prin mutarea scaunelor în sală sau folosirea unor elemente vestimentare pentru delimitare sunt primii pași prin intermediul căruia participanții pășesc pe tărâmul poveștii. Faptul că micuții au mână liberă în a construi peisajul în care se va desfășura acțiunea le stimulează imaginația și îi ajută nu doar să vizualizeze contextul, dar și să memoreze mai multe detalii din poveste. Prin folosirea unor elemente ajutătoare, nu doar că lectura devine efectiv un spectacol, ci și adultul reușește să acceseze mai multe laturi ale creativității celor mici și să le stimuleze învățarea prin simțuri. Spre exemplu, încurajându-i pe participanți să deseneze o anumită scenă deja lecturată, aceștia vor putea vizualiza mai bine respectivul context. De asemenea, utilizând sunete sau chiar melodii, se asigură memorarea pe termen lung a informației și procesul devine mai facil. În fond, nu sunt necesare decoruri și costume fastuase pentru un spectacol, putem fi singuri proprii noștri regizori și să ne imaginăm aceste elemente cum vrem noi.

65

Distracția este garantată. La fel și utilitatea. Toate aceste elemente adaugate la caracterul distractiv al activității, stimulează creativitatea și – prin creșterea graduală a complexității detaliilor – exersează capacitatea de memorare și procesare a copiilor. Dincolo de imitarea unor acțiuni, gesturi sau comportamente, lectura pe roluri și utilizarea de intonații diferite stimulează empatia cititorilor și capacitatea lor de a reacționa în funcție de context și de informația pe care au înmagazinat-o. Prin intermediul spectacolelor lectură, actorii care conduc activitatea vizează exersarea capacităților celor mici de a reacționa și imagina. Așa cum ne-au confirmat și părinții ai căror copii au participat la spectacolele lectură susținute de Trupa de teatru NARATIV în cadrul festivalului, avantajul cel mai mare al acestui tip de activitate este – pe lângă pofta sporită de lectură – și o capacitate mai mare de relaționare, la nivel interpersonal, a copiilor.

Iată ce ne spune Smaranda Nicolau, actriță și pedagog teatral:
„Mulți dintre copiii din ziua de astăzi se uită destul de mult la filme și la desene animate iar noi, adulții, trebuie să înțelegem că aceasta este ceva absolut firesc. În acest context, spectacolele-lectură precum cele de la NARATIV – Festival de lectură pentru copii sau de la atelierele de actorie pentru cititori încearcă să recupereze ceva ce numai cititul poate să ofere: plăcerea de a crea povestea în propria imaginație. După părerea mea, acesta este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poți oferi unui copil: prilejul să se surprindă pe el însuși, să descopere că e perfect capabil de lucruri pe care nu avea habar că le poate face. E ceea ce încerc mereu la atelierele mele este ceva ce și spectacolele-lectură ale Trupei NARATIV reușesc să facă cu mare succes. Copiii se simt împuterniciți de spectacole. Simt că și ei contribuie la poveste. Simt că povestea le aparține, iar puterea și responsablitatea de a crea propriile povești sunt sentimentele care îi încurajează să continue pe termen lung și de unii singuri.”

Până la o nouă ediție NARATIV – festivalul de lectură pentru copii, ne puteți contacta și aducem Trupa NARATIV în comunitatea sau școala voastră. Scrieți-ne un mesaj la adresa narativ@curteaveche.ro și stabilim împreună detaliile astfel încât cei mici să (re)descopere bucuria și beneficiile unui spectacol-lectură!

Am dat startul atelierelor NARATIV de weekend

Îi cunoașteți deja destul de bine pe Nara și pe Tiv ca să știți despre ei că nu stau locului o clipă. Imediat după terminarea NARATIV – Festivalul de lectură pentru copii, ei și-au dat seama că mai au o mulțime de povești de spus și o mulțime de copii de cunoscut. Deoarece am primit foarte multe solicitări din partea părinților, ne-am hotărât să aducem atelierele NARATIV mai aproape de micii cititori.

Așadar, lansăm o ediție pilot NARATIV – Ateliere de lectură pentru copii, o inițiativă care își propune să îi ajute pe cei mici să descopere cât de distractiv este cititul prin intermediul unor activități originale și creative. Vom desena, inventa propriile povești sau face teatru de umbre ghidați de artiști în educație și pedagogi teatrali. Fiecare dintre atelierele propuse explorează cititul într-un mod diferit și stârnesc interesul copiilor pentru lectură pornind de la pasiunile și interesele lor.

Prima întâlnire a micilor cititori cu atelierele de weekend va avea loc sâmbătă, 26 noiembrie, ora 11.00, la sediul Asociației Curtea Veche. Îi invităm pe cei mici să petreacă alături de noi două ore în cadrul a două ateliere care se vor desfășura în paralel: MITURI GRECEȘTI – BANDĂ DESENATĂ și PETER PAN – ACTORIE PENTRU CITITORI. Toate activitățile din cadrul NARATIV – Ateliere de lectură pentru copii vor avea o taxă de participare în valoare de 50 lei care include participarea la atelier, cartea din colecția „Cărțile copilăriei” pe care se lucrează și o gustare.

Nara și cu Tiv abia așteaptă să își facă noi prieteni! Vă așteptăm înscrierile până pe 24 noiembrie pe adresa narativ@curteaveche.ro într-un e-mail care sa conțină: atelierul ales, numele și prenumele celui mic, vârsta sa și datele de contact ale părintelui.

MITURI GRECEȘTI – BANDĂ DESENATĂ

PETER PAN – TEATRUL CITITORILOR

Ești fan super-eroi și benzi desenate? Ai nimerit la fix! La acest atelier vom crea împreună o bandă desenată originală despre unii dintre primii super-eroi ai tuturor timpurilor. Eroii antici merită și ei benzi desenate, nu credeți? Ți-ar plăcea ca tu să fii personajul principal al poveștii pe care o citești? La actorie pentru cititori se poate! Copiii devin Peter Pan sau Căpitanul Hook, Wendy sau orice alt personaj magic din Tărâmul de Nicăieri, în scena realizată împreună pornind de la povestea băiețelului zburător.

Pedagog: Delia Popa

Pedagog: Smaranda Nicolau

Delia este artist vizual și artist în educație. Este, de asemenea, parte din ArtCrowd, o organizație culturală ce dezvoltă, prin intermediul artei, abilități esențiale pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor și adolescenților de astăzi. „Cred în capacitatea tuturor copiilor din România de a-și atinge potențialul maxim prin intermediul unei educații de calitate și credîn capacitatea artei de a transforma viețile copiilor. smarandaSmaranda este actriță și artist în educație, fondatoarea școlii de actorie Mindstage si consultant în materie de curriculum în cadrul Programului național de lectură „Cărțile copilăriei” demarat de Asociația Curtea Veche. A absolvit Masterul de Pedagogie Teatrală al UNATC și de atunci predă Teatrul Cititorilor (sau Actorie pentru cititori) la Enisala Summer Academy și la Avenor College din București – îi învață pe copii cum să transforme textul scris într-o poveste trăită, pentru că toate poveștile sunt mai distractive așa.

 

De ce sunt importante repovestirile?

Copiii sunt întrebați des despre cea mai recentă carte citită, dar oare câți dintre adulți îi întreabă și ce au înțeles de fapt, dacă pot reda mesajul poveștii. Ne mândrim când mai adaugăm un titlu citit, dar lectura cu adevărat importantă este cea care ne ajută să creștem și acest lucru se întâmplă doar în momentul în care înțelegem, conștientizăm și internalizăm cele parcurse.

Pentru ca un copil să se bucure de o carte trebuie, în primul rând, să o înțeleagă și să treacă peste preconcepția că lectura este o activitate plictisitoare. Repovestirile vin să echilibreze lumea literaturii în viziunea copiilor, ele sunt create special pentru nivelul lor de înțelegere. Psihologii, experții în educație, dar și criticii literari încurajează repovestirile pentru cei mici pentru că acestea le dezvoltă apetitul pentru lectură de la vârste fragede și îi ajută pe cei mici să dețină informații minime de cultură generală, despre acțiune sau personaje, chiar dacă nu vor ajunge niciodată să parcurgă romanul original.

Studiile realizate de CELL (Center for Early Literacy Learning) arată că repovestirile au trei mari beneficii:
1. Înțelegerea și internalizarea celor citite.
2. Cultivarea imaginației și îmbogățirea vocabularului.
3. Crearea unei conexiuni între părinte și copil.

Dacă îl întrebi ce a înțeles din cele citite și poți purta un dialog pe această temă, cel mic se va simți mai sigur pe el pentru că are toate datele necesare, a înțeles acțiunea, își amintește personajele și poate răspunde la întrebări tale.

Repovestirile pot fi unelte bune și pentru profesori. Potrivit CELL, repovestirile pot fi folosite de cadrele didactice cu scopuri multiple deoarece acestea îi pot ajuta să descopere: scopul pe care elevii îl găsesc în lectură, dar și problemele pe care aceștia le pot întâmpina în organizarea elementelor diferite ale unei povești într-un tot coerent. În țări precum Marea Britanie și Italia, acest tip de repovestiri, pe înțelesul copiilor, sunt incluse, de câteva decenii, în studiul limbilor străine sau chiar în înțelegerea unui text mai greoi pentru școlari.

Câți dintre noi au citit ”Iliada” sau ”Odiseea” în varianta originală, cap coadă, fără să se piardă la un moment dat în cuvintele lui Homer? Imaginați-vă ce ar înțelege un copil de 12 ani din epopeile homerice în versuri. Nu foarte multe, iar citirea lor ar însemna doar bifarea celor două cărți din lista de lecturi obligatorii pentru oricine și nimic mai mult.

Acum vă propunem un alt exercițiu de imaginație, cum ar fi dacă același copil ar fi citit înainte variantele repovestite și adaptate vârstei lui, iar abia apoi, după ce a dobândit uneltele necesare descifrării textului homeric, ar începe să citească originalul? Acum nu mai vorbim doar de alte cărți citite și atât, ci de cărți înțelese, care rămân cu noi mereu.

Pentru a combate toate aceste dificultăți de înțelegere a textelor și pentru a veni în sprijinul copiilor, propunem titlurile din colecția ”Cărțile copilăriei”, o serie de repovestiri ale marilor opere literare prezentate într-o formă atractivă și adaptate nivelului de înțelegere al copiilor cu vârste între 8 și 14 ani, apărută la Curtea Veche Publishing.

Autor: Sabrina Florescu

Feţe ale analfabetismului

“…educaţia îl transformă pe om şi, transformându-l, îi dă o a doua natură”
(Democrit, filosof antic grec)

Conducătorii grupurilor sociale, mai târziu cei ai naţiunilor, au început să fie preocupaţi de educarea populaţiilor pe măsură ce doreau să-şi extindă polii de putere. S-a întâmplat până la un punct. Alfabetizarea oamenilor, creşterea nivelului lor de cunoştere şi educaţie a condus, adesea, la reforme radicale care au schimbat viziuni, dezvoltări, orânduiri. Secolul XXI a adus cu sine alte perspective asupra nevoii oamenilor de a (se) educa, nevoi fireşti determinate de intruziunea accelerată a noilor tehnologii în viaţa tuturor.

Clasamente anuale şi statistici naţionale, regionale, mondiale vorbesc despre educaţia oamenilor. Suntem tot mai încântaţi de progresul umanitaţii în această privinţă. Oare aşa să fie?

In anul 1993 o cunoşteam pe dna Florentina Anghel, o distinsă cercetătoare de la Institutul de Știinţe ale Educaţiei din Bucureşti. Aceasta mi-a propus un subiect de emisiune: “Analfabetism şi analfabetism funcţional”. Incă studentă pe băncile facultăţii de ştiinte economice şi, deşi familiarizată cu noţiunile pedagogice (prin lecturi, prelegeri, cursuri), am fost nedumerită de subiect. In România acelor vremuri nu se vorbea despre analfabetism. Era, practic, inexistent în statisticile oficiale. Il găseai în şcolile neîncălzite sau prost luminate situate pe lângă drumurile uitate de prin Vaslui, Botoşani, Alba sau Dolj. Și eu, şi ascultătorii RRC de la acea vreme am aflat după întâlnirea cu dna Anghel că există analfabetism de bază sau tradiţional şi analfabetism funcţional.

Ulterior, doamna cercetător dr. Florentina Anghel şi-a publicat ideile şi studiile într-un volum intitulat “Strategii şi modele în alfabetizarea funcţională” (ed. Universităţii din Piteşti, 2005). In el defineşte cele două noţiuni cărora le mai adaugă una: pe aceea a analfabetismului în limba oficială a unei ţări.

Astfel, analfabetismul de bază este caracteristic persoanelor care nu au urmat niciodată cursurile unei şcoli oricare ar fi aceasta şi nu pot scrie, citi, socoti elementar.
Analfabetismul funcţional (definit prima oară în 1965, la Congresul de la Teheran –Iran) este un fenomen caracteristic tinerilor sau adulţilor care au urmat şi absolvit cursurile unei şcoli dar care nu înţeleg şi/sau nu ştiu să folosească competenţele de calcul sau de lectură pentru integrarea lor în comunitate.

Analfabetismul în limba oficială a unei ţări se referă la imigranţii care nu cunosc o altă limbă în afara celei materne.
In toate cazurile, oamenii nu ştiu să se descurce în găsirea unui loc de muncă, în întemeierea unei familii armonioase sau în adaptarea lor socială.
Pe la jumătatea anilor 2000 apare şi conceptul de analfabetism digital care se ocupă de necunoşterea utilizării unui mijloc tehnologic modern (telefon mobil, iphone, calculator, tabletă sau orice tip de aparat electrocasnic).

In anii 2007-2008, regretatul academician Solomon Marcus scrie şi vorbeşte despre “înţelegere” cu sensul de clarificare a noţiunilor învăţate în cele trei sisteme de educaţie: formal, nonformal şi informal. In 2011, tot profesorul Solomon Marcus semnalzează în mai multe articole de presă, “urgenţele şcolii” printre care şi creşterile accelerate ale abandonului şcolar şi ale semianalfabetismului. Citez:

“De la Comisia Europeană aflăm că 40% din tinerii de 15 ani sunt semianalfabeţi(…). Inseamnă că 40% nu sunt în stare să înţeleagă un text mai cuprinzător decât indicaţiile care apar în traficul rutier, nu ştiu să redacteze o cerere către o instituţie, sunt lipsiţi de cunoştinte elementare privind natura şi societatea, nu pot dezvolta un raţionament.”

Discursul de combatere a analfabetismului de orice tip continuă cu luările de poziţie ale multor pedagogi, prof.dr. Marian Staş fiind unul dintre ei. In martie 2014, la invitaţia Colegiului Naţional de Apărare susţine o prelegere intitulată “Educaţie şi securitate naţională. Raport de stare” în care vorbeşte despre “analfabetismul matematic structural din gimnaziu”, “analfabetismul geografic” şi “analfabetismul lingvistic”.

Ȋmpreună cu studenţii de la Asociaţia Naţională a Studenţilor din România (ANOSR), prof. Staş cercetează cauzele pentru care, la nivelul anului 2013, patru din zece studenţi abandonează universitatea. Una din principalele explicaţii este analfabetismul funcţional.

Și în recentul volum de articole educaţionale, jurnalistul Florin Antonescu abordează tema analfabetismului pornind de la aproximările şi superficialitatea cu care este tratat actul educaţional: “Dintr-o asemenea şcoală, un absolvent nu are cum să iasă învăţat, informat (pentru nivelul absolvit), înţelegător, transmiţător la rândul lui, creator în cele câteva direcţii de bază ale vieţii, ale afirmării, ale cunoaşterii”.

Iniţiativa organismelor şi organizaţiilor statale şi mondiale de a educa populaţiile, în sensul alfabetizării lor, porneşte azi de la premise false şi contradictorii, acelea că învăţământul sau şcoala trebuie să arate ca acum 100 sau 200 de ani concomitent cu învăţărea exclusivă de pe calculator. Eşecul este răsunător şi vizibil, analfabetismul de orice tip fiind în creştere nu doar în ţări de lumea a treia sau în ţări emergente, ci şi în ţări dezvoltate. Sunt oameni care cred că Pâmântul este plat, că Budapesta este capitala României sau că 9×8 fac 98. Și nu sunt puţini. Alegeţi un eşantion de zece persoane şi înmânaţi-i fiecăreia un manual de instrucţiuni a unei maşini inteligente de spălat. Vă garantez că maxim trei dintre ele vor decripta instrucţiunile, respectiv vor şti cum să folosească obiectul. Daţi-le şcolarilor sau studenţilor să scrie un eseu de 15-20 de rânduri în format tip “document”. Majoritatea nu vor înţelege cerinţa şi toţi vor scrie fără diacritice. Toate aceste exemple pot fi încadrate la oricare din categoriile sau subcategoriile de analfabetism.

De fapt, la nivelul anului 2016, absolvirea unei şcoli în plus nu-ţi oferă siguranța învăţării corecte. Azi, multor persoane cu diplomă le este greu să comunice verbal, să înţeleagă noţiunile de bază ale unei materii, să facă legături transdisciplinare. Care ar fi soluția pentru aceste probleme? Educația, accesul la cărți și lectura copiilor împreună cu adulți care care să îi ajute când greșesc, cărora să le pună întrebări, cu care să interacționeze și care să îî ajute să își activeze creativitatea și curiozitatea.

Autor: Mirela Nicolae, realizator emisiuni educaționale Radio România Cultural

Mac Barnett – cum activăm imaginația copiilor prin lectură

Pentru fiecare dintre noi, și mai ales pentru copii, cartea este o călătorie, o incursiune în altă lume. O lume a posibilităților și imposibilităților. Și dacă pentru adulți este mai ușor de delimitat granița dintre realitate și ficțiune, pentru copii cele două se întrepătrund.

Ce și cine definește realitatea și ficțiunea? Unde tragem linie? Cum le delimităm?

Mac Barnett, autor american de cărți pentru copii, povestește într-un discurs Ted Talk despre prima lui carte, ”Billy Twitters and his Blue Whale Problem”, povestea unui copil care primește o balenă albastră ca animal de companie. La finalul volumului, autorul le promite micuților cititori, printr-o reclamă, că vor primi și ei o balenă albastră. Evident, balena nu ajunge niciodată la destinație, dar copiilor li se permite să păstreze legătura telefonic cu aceasta. Ceea ce dorește să demonstreze este faptul că cei mici sunt mai ușor de atrași într-o poveste inimaginară decât de una liniară și conectată în permanență la detaliile realității. Inedit este faptul că mulți copii chiar au sunat, ani la rând, la un număr de telefon creat special pentru a vorbi cu balena lor albastră.

Un discurs motivațional extrem de interesant despre cum poți crea un mediul creativ în care copii să perceapă cărțile ca pe un prieten de care trebuie să se apropie fără reguli și preconcepții:

Autor: Ramona-Cătălina Mihai

Maria Simona Spanache and Norbert Nolte – Book donation in Grivița, Galați

We started our week far from Bucharest, on what might have been the last sunny day this year. The landscapes were stunning and we traveled with Dacia Sandero, a car provided by our partners. This day with coppery leaves made our November unforgettable and gave us sweet memories. Ms. Maria Simona Spanache and Mr. Norbert Nolte shared with us the fact that they really wish the kids from Grivița, Galați were a part of the national reading program ‘Childhood Classics’. With their support we went there to give the kids books and also give them tips and tricks on how they can read in a way that activates their imagination.

Unfortunately, the village doesn’t have a heated cultural center where we could all have met or where the kids can enjoy cultural events dedicated to them. So the little ones were only able to fit in a warm classroom, nicely personalized with their drawings.

Valentina Popa, actress with ‘Teatrul Mic’ in Bucharest, joined us there. She told the kids about Ulysses’ adventures, read and recreated with them part of his trips in ‘The Odyssey’. Some kids even bragged about how they can read all 200 pages of ‘The Three Musketeers’ in only one day, others told us that they can only read capital letters and that at home they mostly have colouring books. From the school teachers we found out that many of the parents don’t necessary encourage reading, they don’t even read together with their kids. We figured this aspect ourselves when a girl – not a very young one – was very enthusiastic and wanted to read us a fragment. With accuracy and confidence she read carefully all the words on the page, but in a very segmented way, without connecting the sentences. We asked her to tell us the main idea of what she read but she dodged the answer, sign that she read the text mechanically. These are the first signs that lead to functional illiteracy, when kids read a text but don’t actually understand what they’ve read, because grown-ups around weren’t there to show them how to read and how to ask questions. These are signs that show the fact that a kid perceives reading as an obligation from those around him who ask if he has finished the book and not what he understood after reading it.

Some parts of the event were recorded by our friends from Digi24, who are now working on a broader material on the topic of access to books in our country, especially in undepriviliged areas. Here you can find the first part of this material, in which Ms. Iren Arsene Mate, president and founder of The Curtea Veche Association, tells about the situation in the Romanian villages.

We left Grivița with autumn flowers in our hands, the kids smiles in our hearts and we are glad that now, the kids who only had colouring books at home, now have new and illustrated books that they can read in silence. This event was possible thanks to Ms. Simona Spanche and Mr. Norbert Nolte, to which the Principal, Ms. Constandache Loredana sent a message: “We wish to thank you for your generosity and we are glad to have been selected for this donation, especially because we are a school with poor kids who have a lot of love for books. It was an amazing event for them, and it made them very happy.”

You can find more images of the event here.

O fetiță din India și-a înființat propria bibliotecă

Contează foarte mult rolul pe care oamenii dintr-o comunitate și-l asumă pe termen lung. Sigur că sunt importante legăturile și infrastructura creată de autorități sau diverse organizații, însă dincolo de asta contează extrem de mult implicarea celor din comunitate care nu așteaptă ajutor extern și se implică direct pe termen lung. Ne-am gândit că ar fi important de împărtășit cu voi în viitor diverse inițiative frumoase și cu rezultat pornite de oameni din diverse colțuri ale lumii pentru a promova lectura în comunitățile lor. Sperăm ca acest tip de articole să fie exemple cu multă inspirație pentru noi toți!

În România doar 2% din copiii de la sat ajung să învețe în facultățile de la orașe, în condițiile în care niciun sat din țara noastră nu are o librărie și bibliotecile școlare sunt mai degrabă dotate cu manuale învechite.

Musakan Ahirwar este o fetiță de 9 ani din India care a se confruntă cu o problemă asemănătoare și care a decis să ia inițiativă. Așa că a înființat singură o bibliotecă pornind de la o cele 25 de cărți pe care le avea acasă. I s-au alăturat sute de oameni din întreaga lume care i-au trimis cărți pentru copii și acum biblioteca pe care o pune la dispoziția tuturor copiilor din comunitate numără peste 700 de volume. Până la 25 de copii frecventează această bibliotecă zilnic declarând că le-au ajuns în mâini cărți la care nu ar fi avut acces altfel. Mai mult, ei fac lectura foarte interactivă, citesc împreună sau organizează jocuri distractive.

Suntem siguri că această fetită ar trebui să ne inspire pe fiecare dintre noi să facem mai mult bine măcar în proximitatea noastră. Voi ce părere aveți?

Raluca Gold – Fuchs – Book donation in Murighiol, Tulcea

On Thursday, the 15th of September, we left at the beginning of morning to Murighiol, in Tulcea County, when we gave books to the children from the village thanks to Raluca Gold – Fuchs’ generous gesture made in honour of her grandfather.

After classes, the children from the village, from the youngest to the oldest, came to the community hole where we all met, read and told stories together with Mrs. Iren Arsene, the founder and president of our association. We learnt about the meaning of the word: “odyssey” about Ulysses’ adventures, about how books are made, and how we can activate our imagination by reading.

Our long journey was rewarded by the beauty of the place; it felt like we had discovered a piece of Heaven in Murighiol! We met with beautiful, serene and innocent children, who were eager to speak, but they lacked books at home, they didn’t know to read yet and were threatened to be enrolled into simultaneous system of education.

Some told us that they read at home, others, on the contrary, that they didn’t have books at all. Some were dreaming of becoming fashion designers, while other wanted to continue the tradition of the place and became fishermen. We cherish their dreams and encourage them how we know best, even thought we don’t know how many of them will fulfill their dreams, as the statistics say that only 2% of student from the rural area have the chance to study at an university in the city. Certainly, the books they have received and the fact that now they have one of their own at home mean very much for their education and this is truly moving for us.

murighiol-poza
We recorded the little ones talking, here are some quotes:
“I like to read but I don’t really have books at home” said a shy little girl as she was dipping into the book

“The majority of our children come from underprivileged families, and there are few moments when they receive a book. Thank you from the heart, Mrs. Raluca Gold – Fuchs, for thinking about us, I express my hope that some day perhaps we are going to meet and I assure you that the books they have received are welcome with open arms and that their outcome is going to be seen soon.” Adina Leonte, teacher of Romanian Language and Literature

“I don’t have books at home that I enjoy reading, we only have Spanish dictionaries because my parents are working in Spain” Daniel, Ist grade

“I only have coloring books at home…this is the first one that I can read!” Bogdan, Ist grade

This donation is part of our national reading program “Childhood Classics”, the project “Adopt a school” whereby wonderful and concerned people from all around the world offer the necessary resources for learning by reading education for the students that need their help or for the institutions that are close to their hearts.

raluca-murighiolMr. Timofte Ivan is the grandfather of Mrs. Raluca Gold – Fuchs and he was born and lived in Murighiol. Because the income didn’t allow him to get the education he needed, he was forced to work from the young age of 12, together with his father, also a fisherman. Nevertheless, he had always wanted for all his children to go to school and to receive the education he didn’t have the chance to get, and so he did all that was in his power to make this happen. Now, his grand-daughter took his desire even further and she offered a chance to a better future to all the student from Murighiol.

“We make this donation in his memory, and, hopefully, all the children from Murighiol and the villages around it are going to learn how to read.” Mrs. Raluca Gold – Fuchs told us, and we thank her for her trust and for the interest with which she approached our initiative of promoting reading. ”

We wish for all the children from the beautiful Murighiol an amazing school year, during which to learn new things, to read for and with pleasure, and to grow nicely. We are looking forward to hear news from the reading club that Mrs. Adina Leonte is going to organize!

For more photos from this event click here.