Blog – Pagina 17 – Asociația Curtea Veche

decembrie 19, 2016 By AsociatiaCV

DONAȚIE DE CARTE – HORIA TECĂU ÎN JUDEȚUL MUREȘ

Deși mai este o săptămână până la Sărbători, noi am avut ocazia să fim spiridușii lui Moș Crăciun mai devreme și să le facem o bucurie copiilor din județul Mureș.

Cu sprijinul Azomureș și Azotrans, am pornit la drum împreună cu și tenismanul Horia Tecău pentru două evenimente dedicate celor mici:

Întâlnirea cu juniorii clubului de tenis a UMF Târgu Mureș – joi, 15.12, sala de tenis a UMF:

Am pornit la drum destul de devreme din București am traversat cei aproape 400 de kilometri la timp pentru a ne pregăti de întâlnirea cu unii dintre cei mai mici tenismeni din Târgu Mureș. La ora 19.00, aproximativ 50 de copii așteptau nerăbdători, în echipament de antrenament.

Horia Tecău le-a povestit cum a luat naștere cartea sa și cât de important a fost pentru el ca, pe lângă antrenamentele fizice, să aiba mereu în cantonamente, o carte. Horia le-a mărturisit celor mici că a început să scrie „Viața în ritm de tenis”, volum apărut anul acesta la Curtea Veche Publishing, încă de pe vremea când abia își începuse antrenamentele, sub forma unui jurnal care l-a ajutat de-a lungul timpului să își îmbunătățească tehnica și că, pe lângă faptul că lectura a fost pentru el un companion în perioadele cand era departe de casă, el consideră că cititul l-a ajutat să ajungă un sportiv mai informat și, deci, mai bun. Seara s-a încheiat cu un schimb de mingi între cunoscutul tenisman și fiecare dintre micuții prezenți, urmat de o sesiune de autografe. Extrem de emoționați, copiii au recunoscut la final cât de important a fost pentru ei să își întâlnească idolul.

Donație pentru copiii din Comuna Băla – vineri, 16.12, Căminul Cultural Băla:

Vineri, dis-de-dimineață, am pornit înspre Comuna Băla, aflată la aproximativ 30 de kilometri de Târgu Mureș. La Căminul Cultural din centrul comunei ne așteptau cuminți, dar foarte entuziasmați aproape 200 de copii care l-au întâmpinat pe Horia Tecău dornici să îi pună întrebări și să îi ceară sfaturi.

Deși la întrebarea pe care a adresat-o Ovidiu Maior, PR Manager Azomureș, elevilor din sală la începutul întâlnirii – daca știu ce este o editură – copii nu au știut răspunsul, cu ocazia acestei donații au aflat care este parcursul de la idee până la cartea pe care au ținut-o în mână. Doamna Iren Arsene, președintele Asociației Curtea Veche, i-a intrebat pe cei mici ce își doresc să devină când vor fi mari și o bună parte dintre aceștia se visează sportivi și au recunoscut că pentru ei întâlnirea cu Horia Tecău este un vis devenit realitate. Acest lucru a fost perfect valabil și pentru adulții care au fost prezenți la eveniment, așa cum ne-a mărturisit doamna Floricica Blaga, învățătoare în comună: „Nu în fiecare zi ne întâlnim cu așa ceva. Mai ales la noi în comună nu se întâmplă astfel de evenimente. A fost o experiență inedită și pentru noi, nu doar pentru copii. A fost interesant să aflăm despre informații despre o editură și să îl avem în mijlocul nostru pe Horia Tecău care este un sportiv atât de mare. Cu siguranță copiii vor povesti mult timp de acum înainte ce au trăit astăzi.”

Copiii au fost curioși să afle cum se antrenează tenisman-ul, cum a fost experiența sa in cadrul competiției de Rio dar și cum a reușit să treacă peste momentele grele.Horia le-a împărtășit cât este de important să apeleze la ajutorul și îndrumarea antrenorilor și profesorilor, dar și să încerce mereu să strângă cât mai multe informații din cât mai multe domenii, prin lectură. „Chiar dacă au fost zile când am jucat mai slab și am pierdut, am luptat mereu până la capăt și nu m-am dat bătut și asta e o atitudine care, de-a lungul timpului, mi-a adus multe victorii. De multe ori nu jocul în sine mi-a adus victoria, ci atitudinea și acea încredere pe care o am în mine. Și chiar dacă au fost momente grele, dificile prin care am trecut și nu eram foarte fericit am avut norocul să am în jurul meu oameni care m-au susținut și m-au încurajat și asta m-a ajutat să merg mai departe.”

La final, fiecare dintre copiii prezenți a avut posibilitatea să petreacă câteva minute cu Horia, să îi ceară un autograf și să se fotografieze împreună . Copiii s-au grăbit apoi spre casele lor, spunând că „de-abia așteaptă să le dea voie părinții să meargă acasă împreună cu colegii și să citească împreună din cărțile abia primite.”

Doamna Simona Militaru, profesor de limba română la școala din Băla ne-a declarat, înainte de a ne lua Rămas bun: „Evenimentul a fost perfect. Chiar nu am visat niciodată la așa ceva. Mulțumim încă o dată tare mult pentru cărți și pentru bucuria pe care ați făcut-o copiilor prin a le dona câte o carte pe care ei au primit-o cu atâta drag. Sunt sigură că se vor bucura de ea și sper că așa cum domnul Horia Tecău și-a găsit inspirația în biografiile marilor sportivi, și el la rândul său să îi inspire pe acești copii.”

Ambele donații fac parte din programul „CĂRȚILE COPILĂRIEI pentru comunitățile agricole” și ne-am bucurat cu ocazia lor de implicarea încă unui partener local al Azomureș care înțelege importanța educației în zonele în care agricultura este principala preocupare. Horațiu Suciu (director, Azotrans) care susține această inițiativă ne-a declarat: “înțeleg nevoia unui nivel de educație cel puțin decent în comunitățile rurale astfel încât elevii să nu abandoneze cursurile în favoarea muncilor în gospodărie. Este important ca în aceste comunități să existe proiecte care îi pot ajuta pe copii și pe părinți să descopere cât de importantă este lectura”.

Drumul înapoi spre casă a fost lung, dar ne-au ținut de urât amintirea copiilor care ne-au colindat înainte de plecare și podoabele de Crăciun lucrate de ei. A părut însă, mult mai ușor și pentru că am avut automobilul Dacia Duster drept companion de încredere pe drumurile înghețate și ninse.

Parteneri și sponsori:

Pentru mai multe fotografii de la eveniment click aici și aici.

decembrie 13, 2016 By AsociatiaCV

Studiul PISA 2015: 42% din elevii de 15 ani, analfabeţi funcţional

Aproximativ 42% din elevii români de 15 ani sunt analfabeţi funcţional, arată un studiu al Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale. Deşi unii dintre aceștia ştiu să citească, copiii nu reuşesc să înţeleagă textele, iar aceasta este o consecinţă a faptului că de cele mai multe ori elevii sunt obligaţi să memoreze informaţiile, nu să analizeze textele, dar și din cauza lipsei acccesului la cărți potrivite vârstei lor. Să nu uităm că în România peste 50% dintre elevii români locuiesc în mediul rural, în localități unde nu există librării sau biblioteci dotate corespunzător.

Conform studiului PISA* pentru anul 2015, rezultatele au dus țara noastră și mai jos în subsolul clasamentului față de 2012, mai exact pe locul 48 din 78 de țări. Sub România s-au plasat Cipru, Moldova, Albania, Turcia și cele mai bune rezultate au fost obţinute de elevii din Singapore, Japonia şi Estonia.

Studiul PISA 2015 a evaluat aproximativ 540.000 de elevi din 72 de ţări şi economii la Matematică, Lectură şi Ştiinţe. Testarea internaţională se desfăşoară o dată la 3 ani şi arată nivelul elevilor de 15-16 ani la matematică, citire şi ştiinţe. Scopul acestor teste este de a verifica modul în care copiii pot aplica informaţiile pe care le primesc la şcoală la lumea reală. Asftfel, de exemplu, PISA nu măsoară dacă un copil ştie tabla înmulţirii, ci ce ştie el să facă cu ea, dacă poate interpreta corect un text, explica și contextualiza. Concret, programul OECD-PISA nu testează „discipline”, pentru că nu urmăreşte eficienţa în performarea unui anumit curriculum, ci evaluează în ce măsură elevii aflaţi către finalul educaţiei obligatorii deţin unele dintre competenţele-cheie, cunoştinţele şi deprinderile de baza esenţiale atât pentru continuarea studiilor, cât şi pentru participarea deplină la viaţa socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii.

Cercetătorii PISA ne mai spun că: „Nu este suficient ca fiecare copil din clasă să aibă un calculator în față, ci acesta ar trebui conectat la Internet și utilizat în avantajul procesului de învățare, nu ca distragere”. Același studiu a demonstrat că în școlile private, unde există echipamente și se organizează cluburi sau competiții științifice, rezultatele în domeniu sunt mult mai bune. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică ne atrage însă atenția că sistemele de învățământ eficiente sunt cele care vin în sprijinul formării elevului, indiferent de statutul socio-economic. Prin urmare, societatea și individul pot beneficia pe termen lung numai dacă asigurăm fiecărui copil accesul la educație de calitate și la programe alternative.

*Întregul studiu poate fi descărcat de aici

Autor: Gabriela Ursu

Blog

decembrie 12, 2016 By AsociatiaCV

Redirecționează 20% din impozitul pe profit către Asociația Curtea Veche

România este încă la început comparativ cu țările occidentale în domeniul voluntariatului și al activităților de fundraising, așadar an de an ONG-urile sunt în căutare de parteneri pentru noi proiecte. Codul Fiscal permite, încă din 2004, ca firmele să redirecţioneze 20% din impozitul pe profit (care altfel ar reveni statului) către un ONG, fără nici o cheltuială suplimentară, însă statisticile arată că încă foarte puţine companii cunosc și iau în calcul această faciliatate. Procedura în sine este una extrem de facilă și nu presupune niciun cost din partea societății comerciale, chiar facilitează pe termen lung dezvoltarea unor parteneriate utile între sectorul neguvernamental și cel privat, ajutând la dezvoltarea unor proiecte în folosul comunității.

Pentru aceia care cunosc importanța lecturii în viața de zi cu zi, a înțelegerii unui text, a descifrării unor informații, am inițiat programul naţional de lectură “Cărţile Copilăriei” prin care Asociația Curtea Veche ne-am propus să promovăm lectura de plăcere în rândul copiilor și să minimizăm procentele de anafalbetism funcțional din România. Există elevi care nu au acces la cărți cărora le oferim această șansă sau există elevi mai fericiți care au acasă biblioteci pline și acestora le propunem proiecte care să le trezească interesul pentru lectură.

Cu fondurile strânse până acum am oferit cărți copiilor din mediul rural și am organizat împreună cu aceștia cluburi de lectură unde micuții descoperă cititul de plăcere prin activități distractive. Există rezultate remarcabile de evoluție a unor copii care erau corigenți și după ce au participat la activitățile noastre au reușit să aibă note bune la școală.

Unii copii lipseau de la ore și acum au început să recupereze noțiunile pierdute. În puțin peste doi ani de la înființare am donat peste 40.000 de cărţi noi copiilor din Bucureşti şi din județe precum Călaraşi, Iaşi, Ilfov, Tulcea, Mureş, Teleorman, Dolj, Hunedoara, Braşov, Bihor, Vrancea, Ialomița etc. Anul viitor vom continua aceste proiecte și, dacă doriţi să ne susțineți prin redirecţionarea procentului de 20% din impozit, vă stăm la dispoziţie pentru a răspunde la orice întrebări legate de acest proces şi de felul în care vor fi folosiţi banii afacerii dvs.

Autor: Ramona Mihai

decembrie 5, 2016 By AsociatiaCV

Ne-am distrat citind la NARATIV – Ateliere de lectură pentru copii (ediția noiembrie 2016)

Fiindcă tot mai mulți prieteni erau nerăbdători să-i reîntâlnească, Nara și Tiv nu au mai așteptat cea de-a treia ediție NARATIV – Festivalul de lectură pentru copii și au revenit în București, aducând cu ei și două dintre cele mai iubite ateliere în cadrul ediției pilot NARATIV – Ateliere de lectură pentru copii.

Și noi am fost nerăbdători să-i revedem, așa că, sâmbătă, 26 noiembrie, am înfruntat vremea cețoasă și frigul de afară și ne-am întâlnit la sediul nostru cu micii cititori, dornici să descopere cât de distractiv poate fi cititul prin intermediul unor activități originale și creative, la Mituri grecești – Bandă desenată și Peter Pan – Actorie pentru cititori. Ne-am bucurat să vedem fețe cunoscute dar ne-am făcut și prieteni noi, cu care am pornit la drum spre lumea cărților…

La atelierul de bandă desenată, am intrat ușor, ușor în povestea lui Tezeu, am selectat cele mai importante întâmplări și ne-am imaginat cum arată Ariadna sau cât de fioros era, de fapt, minotaurului. Cu ajutorul Delia Popa, artist vizual și artist în educație la ArtCrowd, am reușit să realizăm desene expresive, ne-am exersat imaginația și, mai ales, am învățat să citim cu atenție textul din carte, pentru că acolo se găsesc indiciile pentru descifrarea poveștii.

Pentru cei mai expresivi dintre noi, Smaranda Nicolau actriță și artist în educație la Mindstage,, a arătat cât de bine se potrivesc lectura și distracția. La atelierul de actorie pentru cititori, am făcut exerciții de atenție, de mișcare, ne-am costumat…Ce mai, ne-am pregătit ca niște adevărați actori profesioniști pentru ca la sfârșit să dramatizăm o scenă din volumul studiat – „Peter Pan”.

Taxa la NARATIV – Ateliere de lectură pentru copii a fost de 50 lei și a inclus participarea la atelier, cartea din colecția „Cărțile copilăriei” pe baza căreia s-a lucrat în cadul atelierului, un ceai cald și aromat oferit de Arta Ceaiului – binevenit pe așa vreme – și o gustare din partea TerraBisco care ne-a dat energie să continuăm desenele și jocurile actoricești.

Până la o nouă ediție, ne puteți contacta și aducem Atelierele de lectură pentru copii NARATIV în comunitatea sau școala voastră. Scrieți-ne un mesaj la adresa narativ@curteaveche.ro și vom stabili împreună detaliile astfel încât cei mici să (re)descopere bucuria cititului și să înțeleagă cu adevărat mesajele din cărți.

Pentru mai multe fotografii de la acest eveniment click aici.

noiembrie 29, 2016 By AsociatiaCV

SPECTACOLUL – LECTURĂ: 3 SECRETE ALE SUCCESULUI CU RESURSE MINIME

A trecut mai mult de o lună de când am încheiat NARATIV – Festivalul de lectură pentru copii și încă gândim la atmosfera acelor zile și la energia participanților. Și ne apar constant în minte imagini de la cele două spectacole lectură pe care trupa noastră de actori tineri le-a pus în scenă inspirându-se din „Pinocchio” și „Alice în Țara Minunilor”, volume din colecția de repovestiri „Cărțile copilăriei”.

Având rolul de a aduce în atenție mai degrabă textul, spectacolele-lectură stimulează spectatorii să își imagineze propria montare. Acesta este principalul avantaj care face din teatrul cititorilor o formulă excelentă de introducere a lecturii printre preferințele celor mici. Abordarea textelor literare prin joc teatral le dezvoltă acestora capacitatea de înțelegere a textului, îi pune în contact cu o abordare neconvențională a cărților și îi încurajează, în final, să le parcurgă integral. Asistând la spectacolele lectură din cadrul festivalului și lucrând cu pedagogii care aplică această metodă cu foarte mare succes, am identificat trei secrete care fac din această activitate un succes schimbarea percepției celor mici asupra cititului:

Un cititor talentat este tot ce îți trebuie. Păstrând în minte faptul că acest tip de reprezentație trebuie să fie distractiv pentru copii pentru a le atrage atenția, spectacolul-lectură are rolul important de a le activa celor mici imaginația și de a le arăta părinților cât de mult contează pentru cei mici cititul pe roluri. Utilizarea unor intonații diferite și gesturi potrivite sunt câteva dintre tehnicile simple pe care micuții le apreciază și care îi fac să devină mult mai receptivi la ceea ce citesc.

Decorurile și recuzita sunt deja la îndemână. Personalizarea spațiului prin mutarea scaunelor în sală sau folosirea unor elemente vestimentare pentru delimitare sunt primii pași prin intermediul căruia participanții pășesc pe tărâmul poveștii. Faptul că micuții au mână liberă în a construi peisajul în care se va desfășura acțiunea le stimulează imaginația și îi ajută nu doar să vizualizeze contextul, dar și să memoreze mai multe detalii din poveste. Prin folosirea unor elemente ajutătoare, nu doar că lectura devine efectiv un spectacol, ci și adultul reușește să acceseze mai multe laturi ale creativității celor mici și să le stimuleze învățarea prin simțuri. Spre exemplu, încurajându-i pe participanți să deseneze o anumită scenă deja lecturată, aceștia vor putea vizualiza mai bine respectivul context. De asemenea, utilizând sunete sau chiar melodii, se asigură memorarea pe termen lung a informației și procesul devine mai facil. În fond, nu sunt necesare decoruri și costume fastuase pentru un spectacol, putem fi singuri proprii noștri regizori și să ne imaginăm aceste elemente cum vrem noi.

Distracția este garantată. La fel și utilitatea. Toate aceste elemente adaugate la caracterul distractiv al activității, stimulează creativitatea și – prin creșterea graduală a complexității detaliilor – exersează capacitatea de memorare și procesare a copiilor. Dincolo de imitarea unor acțiuni, gesturi sau comportamente, lectura pe roluri și utilizarea de intonații diferite stimulează empatia cititorilor și capacitatea lor de a reacționa în funcție de context și de informația pe care au înmagazinat-o. Prin intermediul spectacolelor lectură, actorii care conduc activitatea vizează exersarea capacităților celor mici de a reacționa și imagina. Așa cum ne-au confirmat și părinții ai căror copii au participat la spectacolele lectură susținute de Trupa de teatru NARATIV în cadrul festivalului, avantajul cel mai mare al acestui tip de activitate este – pe lângă pofta sporită de lectură – și o capacitate mai mare de relaționare, la nivel interpersonal, a copiilor.

Iată ce ne spune Smaranda Nicolau, actriță și pedagog teatral:
„Mulți dintre copiii din ziua de astăzi se uită destul de mult la filme și la desene animate iar noi, adulții, trebuie să înțelegem că aceasta este ceva absolut firesc. În acest context, spectacolele-lectură precum cele de la NARATIV – Festival de lectură pentru copii sau de la atelierele de actorie pentru cititori încearcă să recupereze ceva ce numai cititul poate să ofere: plăcerea de a crea povestea în propria imaginație. După părerea mea, acesta este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poți oferi unui copil: prilejul să se surprindă pe el însuși, să descopere că e perfect capabil de lucruri pe care nu avea habar că le poate face. E ceea ce încerc mereu la atelierele mele este ceva ce și spectacolele-lectură ale Trupei NARATIV reușesc să facă cu mare succes. Copiii se simt împuterniciți de spectacole. Simt că și ei contribuie la poveste. Simt că povestea le aparține, iar puterea și responsablitatea de a crea propriile povești sunt sentimentele care îi încurajează să continue pe termen lung și de unii singuri.”

Până la o nouă ediție NARATIV – festivalul de lectură pentru copii, ne puteți contacta și aducem Trupa NARATIV în comunitatea sau școala voastră. Scrieți-ne un mesaj la adresa narativ@curteaveche.ro și stabilim împreună detaliile astfel încât cei mici să (re)descopere bucuria și beneficiile unui spectacol-lectură!

noiembrie 17, 2016 By AsociatiaCV

Am dat startul atelierelor NARATIV de weekend

Îi cunoașteți deja destul de bine pe Nara și pe Tiv ca să știți despre ei că nu stau locului o clipă. Imediat după terminarea NARATIV – Festivalul de lectură pentru copii, ei și-au dat seama că mai au o mulțime de povești de spus și o mulțime de copii de cunoscut. Deoarece am primit foarte multe solicitări din partea părinților, ne-am hotărât să aducem atelierele NARATIV mai aproape de micii cititori.

Așadar, lansăm o ediție pilot NARATIV – Ateliere de lectură pentru copii, o inițiativă care își propune să îi ajute pe cei mici să descopere cât de distractiv este cititul prin intermediul unor activități originale și creative. Vom desena, inventa propriile povești sau face teatru de umbre ghidați de artiști în educație și pedagogi teatrali. Fiecare dintre atelierele propuse explorează cititul într-un mod diferit și stârnesc interesul copiilor pentru lectură pornind de la pasiunile și interesele lor.

Prima întâlnire a micilor cititori cu atelierele de weekend va avea loc sâmbătă, 26 noiembrie, ora 11.00, la sediul Asociației Curtea Veche. Îi invităm pe cei mici să petreacă alături de noi două ore în cadrul a două ateliere care se vor desfășura în paralel: MITURI GRECEȘTI – BANDĂ DESENATĂ și PETER PAN – ACTORIE PENTRU CITITORI. Toate activitățile din cadrul NARATIV – Ateliere de lectură pentru copii vor avea o taxă de participare în valoare de 50 lei care include participarea la atelier, cartea din colecția „Cărțile copilăriei” pe care se lucrează și o gustare.

Nara și cu Tiv abia așteaptă să își facă noi prieteni! Vă așteptăm înscrierile până pe 24 noiembrie pe adresa narativ@curteaveche.ro într-un e-mail care sa conțină: atelierul ales, numele și prenumele celui mic, vârsta sa și datele de contact ale părintelui.

MITURI GRECEȘTI – BANDĂ DESENATĂ	PETER PAN – TEATRUL CITITORILOR
Ești fan super-eroi și benzi desenate? Ai nimerit la fix! La acest atelier vom crea împreună o bandă desenată originală despre unii dintre primii super-eroi ai tuturor timpurilor. Eroii antici merită și ei benzi desenate, nu credeți?	Ți-ar plăcea ca tu să fii personajul principal al poveștii pe care o citești? La actorie pentru cititori se poate! Copiii devin Peter Pan sau Căpitanul Hook, Wendy sau orice alt personaj magic din Tărâmul de Nicăieri, în scena realizată împreună pornind de la povestea băiețelului zburător.
Pedagog: Delia Popa	Pedagog: Smaranda Nicolau
Delia este artist vizual și artist în educație. Este, de asemenea, parte din ArtCrowd, o organizație culturală ce dezvoltă, prin intermediul artei, abilități esențiale pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor și adolescenților de astăzi. „Cred în capacitatea tuturor copiilor din România de a-și atinge potențialul maxim prin intermediul unei educații de calitate și credîn capacitatea artei de a transforma viețile copiilor.	Smaranda este actriță și artist în educație, fondatoarea școlii de actorie Mindstage si consultant în materie de curriculum în cadrul Programului național de lectură „Cărțile copilăriei” demarat de Asociația Curtea Veche. A absolvit Masterul de Pedagogie Teatrală al UNATC și de atunci predă Teatrul Cititorilor (sau Actorie pentru cititori) la Enisala Summer Academy și la Avenor College din București – îi învață pe copii cum să transforme textul scris într-o poveste trăită, pentru că toate poveștile sunt mai distractive așa.

Blog, Fără categorie

noiembrie 15, 2016 By AsociatiaCV

De ce sunt importante repovestirile?

Copiii sunt întrebați des despre cea mai recentă carte citită, dar oare câți dintre adulți îi întreabă și ce au înțeles de fapt, dacă pot reda mesajul poveștii. Ne mândrim când mai adaugăm un titlu citit, dar lectura cu adevărat importantă este cea care ne ajută să creștem și acest lucru se întâmplă doar în momentul în care înțelegem, conștientizăm și internalizăm cele parcurse.

Pentru ca un copil să se bucure de o carte trebuie, în primul rând, să o înțeleagă și să treacă peste preconcepția că lectura este o activitate plictisitoare. Repovestirile vin să echilibreze lumea literaturii în viziunea copiilor, ele sunt create special pentru nivelul lor de înțelegere. Psihologii, experții în educație, dar și criticii literari încurajează repovestirile pentru cei mici pentru că acestea le dezvoltă apetitul pentru lectură de la vârste fragede și îi ajută pe cei mici să dețină informații minime de cultură generală, despre acțiune sau personaje, chiar dacă nu vor ajunge niciodată să parcurgă romanul original.

Studiile realizate de CELL (Center for Early Literacy Learning) arată că repovestirile au trei mari beneficii:
1. Înțelegerea și internalizarea celor citite.
2. Cultivarea imaginației și îmbogățirea vocabularului.
3. Crearea unei conexiuni între părinte și copil.

Dacă îl întrebi ce a înțeles din cele citite și poți purta un dialog pe această temă, cel mic se va simți mai sigur pe el pentru că are toate datele necesare, a înțeles acțiunea, își amintește personajele și poate răspunde la întrebări tale.

Repovestirile pot fi unelte bune și pentru profesori. Potrivit CELL, repovestirile pot fi folosite de cadrele didactice cu scopuri multiple deoarece acestea îi pot ajuta să descopere: scopul pe care elevii îl găsesc în lectură, dar și problemele pe care aceștia le pot întâmpina în organizarea elementelor diferite ale unei povești într-un tot coerent. În țări precum Marea Britanie și Italia, acest tip de repovestiri, pe înțelesul copiilor, sunt incluse, de câteva decenii, în studiul limbilor străine sau chiar în înțelegerea unui text mai greoi pentru școlari.

Câți dintre noi au citit ”Iliada” sau ”Odiseea” în varianta originală, cap coadă, fără să se piardă la un moment dat în cuvintele lui Homer? Imaginați-vă ce ar înțelege un copil de 12 ani din epopeile homerice în versuri. Nu foarte multe, iar citirea lor ar însemna doar bifarea celor două cărți din lista de lecturi obligatorii pentru oricine și nimic mai mult.

Acum vă propunem un alt exercițiu de imaginație, cum ar fi dacă același copil ar fi citit înainte variantele repovestite și adaptate vârstei lui, iar abia apoi, după ce a dobândit uneltele necesare descifrării textului homeric, ar începe să citească originalul? Acum nu mai vorbim doar de alte cărți citite și atât, ci de cărți înțelese, care rămân cu noi mereu.

Pentru a combate toate aceste dificultăți de înțelegere a textelor și pentru a veni în sprijinul copiilor, propunem titlurile din colecția ”Cărțile copilăriei”, o serie de repovestiri ale marilor opere literare prezentate într-o formă atractivă și adaptate nivelului de înțelegere al copiilor cu vârste între 8 și 14 ani, apărută la Curtea Veche Publishing.

Autor: Sabrina Florescu

Blog, Fără categorie

noiembrie 14, 2016 By AsociatiaCV

Feţe ale analfabetismului

“…educaţia îl transformă pe om şi, transformându-l, îi dă o a doua natură”
(Democrit, filosof antic grec)

Conducătorii grupurilor sociale, mai târziu cei ai naţiunilor, au început să fie preocupaţi de educarea populaţiilor pe măsură ce doreau să-şi extindă polii de putere. S-a întâmplat până la un punct. Alfabetizarea oamenilor, creşterea nivelului lor de cunoştere şi educaţie a condus, adesea, la reforme radicale care au schimbat viziuni, dezvoltări, orânduiri. Secolul XXI a adus cu sine alte perspective asupra nevoii oamenilor de a (se) educa, nevoi fireşti determinate de intruziunea accelerată a noilor tehnologii în viaţa tuturor.

Clasamente anuale şi statistici naţionale, regionale, mondiale vorbesc despre educaţia oamenilor. Suntem tot mai încântaţi de progresul umanitaţii în această privinţă. Oare aşa să fie?

In anul 1993 o cunoşteam pe dna Florentina Anghel, o distinsă cercetătoare de la Institutul de Știinţe ale Educaţiei din Bucureşti. Aceasta mi-a propus un subiect de emisiune: “Analfabetism şi analfabetism funcţional”. Incă studentă pe băncile facultăţii de ştiinte economice şi, deşi familiarizată cu noţiunile pedagogice (prin lecturi, prelegeri, cursuri), am fost nedumerită de subiect. In România acelor vremuri nu se vorbea despre analfabetism. Era, practic, inexistent în statisticile oficiale. Il găseai în şcolile neîncălzite sau prost luminate situate pe lângă drumurile uitate de prin Vaslui, Botoşani, Alba sau Dolj. Și eu, şi ascultătorii RRC de la acea vreme am aflat după întâlnirea cu dna Anghel că există analfabetism de bază sau tradiţional şi analfabetism funcţional.

Ulterior, doamna cercetător dr. Florentina Anghel şi-a publicat ideile şi studiile într-un volum intitulat “Strategii şi modele în alfabetizarea funcţională” (ed. Universităţii din Piteşti, 2005). In el defineşte cele două noţiuni cărora le mai adaugă una: pe aceea a analfabetismului în limba oficială a unei ţări.

Astfel, analfabetismul de bază este caracteristic persoanelor care nu au urmat niciodată cursurile unei şcoli oricare ar fi aceasta şi nu pot scrie, citi, socoti elementar.
Analfabetismul funcţional (definit prima oară în 1965, la Congresul de la Teheran –Iran) este un fenomen caracteristic tinerilor sau adulţilor care au urmat şi absolvit cursurile unei şcoli dar care nu înţeleg şi/sau nu ştiu să folosească competenţele de calcul sau de lectură pentru integrarea lor în comunitate.

Analfabetismul în limba oficială a unei ţări se referă la imigranţii care nu cunosc o altă limbă în afara celei materne.
In toate cazurile, oamenii nu ştiu să se descurce în găsirea unui loc de muncă, în întemeierea unei familii armonioase sau în adaptarea lor socială.
Pe la jumătatea anilor 2000 apare şi conceptul de analfabetism digital care se ocupă de necunoşterea utilizării unui mijloc tehnologic modern (telefon mobil, iphone, calculator, tabletă sau orice tip de aparat electrocasnic).

In anii 2007-2008, regretatul academician Solomon Marcus scrie şi vorbeşte despre “înţelegere” cu sensul de clarificare a noţiunilor învăţate în cele trei sisteme de educaţie: formal, nonformal şi informal. In 2011, tot profesorul Solomon Marcus semnalzează în mai multe articole de presă, “urgenţele şcolii” printre care şi creşterile accelerate ale abandonului şcolar şi ale semianalfabetismului. Citez:

“De la Comisia Europeană aflăm că 40% din tinerii de 15 ani sunt semianalfabeţi(…). Inseamnă că 40% nu sunt în stare să înţeleagă un text mai cuprinzător decât indicaţiile care apar în traficul rutier, nu ştiu să redacteze o cerere către o instituţie, sunt lipsiţi de cunoştinte elementare privind natura şi societatea, nu pot dezvolta un raţionament.”

Discursul de combatere a analfabetismului de orice tip continuă cu luările de poziţie ale multor pedagogi, prof.dr. Marian Staş fiind unul dintre ei. In martie 2014, la invitaţia Colegiului Naţional de Apărare susţine o prelegere intitulată “Educaţie şi securitate naţională. Raport de stare” în care vorbeşte despre “analfabetismul matematic structural din gimnaziu”, “analfabetismul geografic” şi “analfabetismul lingvistic”.

Ȋmpreună cu studenţii de la Asociaţia Naţională a Studenţilor din România (ANOSR), prof. Staş cercetează cauzele pentru care, la nivelul anului 2013, patru din zece studenţi abandonează universitatea. Una din principalele explicaţii este analfabetismul funcţional.

Și în recentul volum de articole educaţionale, jurnalistul Florin Antonescu abordează tema analfabetismului pornind de la aproximările şi superficialitatea cu care este tratat actul educaţional: “Dintr-o asemenea şcoală, un absolvent nu are cum să iasă învăţat, informat (pentru nivelul absolvit), înţelegător, transmiţător la rândul lui, creator în cele câteva direcţii de bază ale vieţii, ale afirmării, ale cunoaşterii”.

Iniţiativa organismelor şi organizaţiilor statale şi mondiale de a educa populaţiile, în sensul alfabetizării lor, porneşte azi de la premise false şi contradictorii, acelea că învăţământul sau şcoala trebuie să arate ca acum 100 sau 200 de ani concomitent cu învăţărea exclusivă de pe calculator. Eşecul este răsunător şi vizibil, analfabetismul de orice tip fiind în creştere nu doar în ţări de lumea a treia sau în ţări emergente, ci şi în ţări dezvoltate. Sunt oameni care cred că Pâmântul este plat, că Budapesta este capitala României sau că 9×8 fac 98. Și nu sunt puţini. Alegeţi un eşantion de zece persoane şi înmânaţi-i fiecăreia un manual de instrucţiuni a unei maşini inteligente de spălat. Vă garantez că maxim trei dintre ele vor decripta instrucţiunile, respectiv vor şti cum să folosească obiectul. Daţi-le şcolarilor sau studenţilor să scrie un eseu de 15-20 de rânduri în format tip “document”. Majoritatea nu vor înţelege cerinţa şi toţi vor scrie fără diacritice. Toate aceste exemple pot fi încadrate la oricare din categoriile sau subcategoriile de analfabetism.

De fapt, la nivelul anului 2016, absolvirea unei şcoli în plus nu-ţi oferă siguranța învăţării corecte. Azi, multor persoane cu diplomă le este greu să comunice verbal, să înţeleagă noţiunile de bază ale unei materii, să facă legături transdisciplinare. Care ar fi soluția pentru aceste probleme? Educația, accesul la cărți și lectura copiilor împreună cu adulți care care să îi ajute când greșesc, cărora să le pună întrebări, cu care să interacționeze și care să îî ajute să își activeze creativitatea și curiozitatea.

Autor: Mirela Nicolae, realizator emisiuni educaționale Radio România Cultural

noiembrie 14, 2016 By AsociatiaCV

Mac Barnett – cum activăm imaginația copiilor prin lectură

Pentru fiecare dintre noi, și mai ales pentru copii, cartea este o călătorie, o incursiune în altă lume. O lume a posibilităților și imposibilităților. Și dacă pentru adulți este mai ușor de delimitat granița dintre realitate și ficțiune, pentru copii cele două se întrepătrund.

Ce și cine definește realitatea și ficțiunea? Unde tragem linie? Cum le delimităm?

Mac Barnett, autor american de cărți pentru copii, povestește într-un discurs Ted Talk despre prima lui carte, ”Billy Twitters and his Blue Whale Problem”, povestea unui copil care primește o balenă albastră ca animal de companie. La finalul volumului, autorul le promite micuților cititori, printr-o reclamă, că vor primi și ei o balenă albastră. Evident, balena nu ajunge niciodată la destinație, dar copiilor li se permite să păstreze legătura telefonic cu aceasta. Ceea ce dorește să demonstreze este faptul că cei mici sunt mai ușor de atrași într-o poveste inimaginară decât de una liniară și conectată în permanență la detaliile realității. Inedit este faptul că mulți copii chiar au sunat, ani la rând, la un număr de telefon creat special pentru a vorbi cu balena lor albastră.

Un discurs motivațional extrem de interesant despre cum poți crea un mediul creativ în care copii să perceapă cărțile ca pe un prieten de care trebuie să se apropie fără reguli și preconcepții:

Autor: Ramona-Cătălina Mihai

Blog EN, News

noiembrie 11, 2016 By AsociatiaCV

Maria Simona Spanache and Norbert Nolte – Book donation in Grivița, Galați

We started our week far from Bucharest, on what might have been the last sunny day this year. The landscapes were stunning and we traveled with Dacia Sandero, a car provided by our partners. This day with coppery leaves made our November unforgettable and gave us sweet memories. Ms. Maria Simona Spanache and Mr. Norbert Nolte shared with us the fact that they really wish the kids from Grivița, Galați were a part of the national reading program ‘Childhood Classics’. With their support we went there to give the kids books and also give them tips and tricks on how they can read in a way that activates their imagination.

Unfortunately, the village doesn’t have a heated cultural center where we could all have met or where the kids can enjoy cultural events dedicated to them. So the little ones were only able to fit in a warm classroom, nicely personalized with their drawings.

Valentina Popa, actress with ‘Teatrul Mic’ in Bucharest, joined us there. She told the kids about Ulysses’ adventures, read and recreated with them part of his trips in ‘The Odyssey’. Some kids even bragged about how they can read all 200 pages of ‘The Three Musketeers’ in only one day, others told us that they can only read capital letters and that at home they mostly have colouring books. From the school teachers we found out that many of the parents don’t necessary encourage reading, they don’t even read together with their kids. We figured this aspect ourselves when a girl – not a very young one – was very enthusiastic and wanted to read us a fragment. With accuracy and confidence she read carefully all the words on the page, but in a very segmented way, without connecting the sentences. We asked her to tell us the main idea of what she read but she dodged the answer, sign that she read the text mechanically. These are the first signs that lead to functional illiteracy, when kids read a text but don’t actually understand what they’ve read, because grown-ups around weren’t there to show them how to read and how to ask questions. These are signs that show the fact that a kid perceives reading as an obligation from those around him who ask if he has finished the book and not what he understood after reading it.

Some parts of the event were recorded by our friends from Digi24, who are now working on a broader material on the topic of access to books in our country, especially in undepriviliged areas. Here you can find the first part of this material, in which Ms. Iren Arsene Mate, president and founder of The Curtea Veche Association, tells about the situation in the Romanian villages.

We left Grivița with autumn flowers in our hands, the kids smiles in our hearts and we are glad that now, the kids who only had colouring books at home, now have new and illustrated books that they can read in silence. This event was possible thanks to Ms. Simona Spanche and Mr. Norbert Nolte, to which the Principal, Ms. Constandache Loredana sent a message: “We wish to thank you for your generosity and we are glad to have been selected for this donation, especially because we are a school with poor kids who have a lot of love for books. It was an amazing event for them, and it made them very happy.”

You can find more images of the event here.

Întâlnirea cu juniorii clubului de tenis a UMF Târgu Mureș – joi, 15.12, sala de tenis a UMF:

Donație pentru copiii din Comuna Băla – vineri, 16.12, Căminul Cultural Băla:

Autor: Gabriela Ursu

MITURI GRECEȘTI – BANDĂ DESENATĂ

PETER PAN – TEATRUL CITITORILOR

Pedagog: Delia Popa

Pedagog: Smaranda Nicolau