NARATIV – Ateliere de lectură pentru copii la Reghin și Cristești

În Săptămâna Mare de Paști, le-am făcut o surpriză copiilor din Cristești și Reghin: cu sprjinul Azomureș și Azotrans am adus Atelierele de lectură NARATIV la ei în școală. Am plecat din București înainte de răsărit, cu echipă extinsă de nouă persoane și două automobile, Dacia Logan și Dacia Logan MCV, puse la dispoziție de Renault Group Romania. Titlurile din colecția „Cărțile copilăriei” ne așteptau deja la destinație datorită Sameday Courier, care ne-a sprijinit și de această dată cu transportul lor.

După mai bine de șase ore pe drum, am ajuns la Școala Gimnazială Cristești, pregătiți să le oferim copiilor o experiență unică și am avut alături cinci pedagogi entuziaști și voluntari care au organizat cu zâmbetul pe buze activitățile dedicate celor mici:

* Atelier de scenografie pornind de la volumul „Mituri romane” sub coordonarea Alexandra Mihailciuc (copii, clasa a VII-a)
* Atelier de actorie pornind de la volumul „Odiseea” sub coordonarea Valentina Popa (copii, clasa a I-a)
* Atelier de povești muzicale „Odiseea” sub coordonarea Delia Popa din partea Artcrowd (copii, clasa III)
*Atelier de arhitectură „Cocoșatul de la Notre-Dame” sub coordonarea Daniela Pălimariu din partea Artcrowd (copii, clasa a V-a)
* Atelier teatru de umbre cu figurine „Mituri grecești” sub coordonarea Liliana Basarab din partea Artcrowd (copii, clasa a VI-a)

Ateliere NARATIV_Reghin_Azomures_deplasare Mures5

Ne-am bucurat să observăm copii complet fascinați de retroproiector, elevi care au aflat pentru prima dată cum este să lucrezi în echipă sau ce presupune o scenografie. Unii dintre ei s-au pus în pielea personajelor pentru a înțelege mai bine contextul poveștii, în timp ce alții au încercat să asambleze cât mai ingenios faimoasa Catedrală Notre-Dame solicitând informații legate de domeniul arhitecturii sau istoria artelor. Alături de doamnele Doina Deleanu, Ioana Gabor, Ramona Grama, Adela Hădărean, Carmen Marc, Laura Mátyás, Cristina Moldovan, Monica Pop, Ionela Răcean, Mihaela Roșca și Beatrix Szoke, cadrele didactice din Cristești și din Reghin care au participat la eveniment, avem încredere că tehnicile de predare pe care le-am prezentat vor fi continuate:

„Acest tip de proiect a fost primul de la noi din școală, copiii au fost nerăbdători și pe parcurs am observat că s-au implicat foarte concentrați. Aceste activități mi-au atras atenția și cred că sunt utile atunci când vine vorba de a găsi jocuri noi prin care să îi aducem pe cei mici mai aproape de cărți.” ne-a spus doamna Ionela Răcean.

În următoarea zi am observat că participanții la ateliere au transformat această experiență într-una mult mai personală decât ne-am fi imaginat. Dovadă stau personajele din cartea „Mituri Romane” pe care ei le-au redat, inconștient sau nu, asemănător cu fizicul lor. Atelierul de actorie a fost, pentru majoritatea dintre ei, prima ocazie de a se exprime singuri în fața unui grup și de a își accepta emoțiile. Mai mult, și-au oferit ei singuri și învățături de viață pe care colegii le-au înțeles imediat: întrebați dacă lucrările pe care urmează să le realizeze vor semăna între ele, au răspuns în cor: „Nu! Pentru că nu este frumos să copiem unii de la alții!”.

Cele două ore au trecut mai repede decât ne așteptam… copiii ne-au îmbrățișat strâns la final Ateliere NARATIV_Cristesti_Azomures_deplasare Mures3și ne-au spus că nu vor să ne lase să mai plecăm vreodată.

„Activitățile de azi le-au oferit elevilor ocazia să intre în paginile cărților în alt mod față de cel cu care erau obișnuiți. Atelierele i-au atras pe toți și chiar sunt dornici ca această experiență să se poată repeta și astfel să îi putem apropia cât mai mult de lectură.” ne-a spus Ramona Grama, profesor de Limba Engleză.

Deși am fi vrut să mai stăm cu cei mici, pe noi ne aștepta un drum lung spre București și o scurtă oprire de la Sighișoara unde am realizat o scurtă întâlnire de evaluare cu pedagogii și voluntarii. Știm sigur că evenimentul a avut un impact considerabil în viața celor mici, dar credem că întotdeauna este loc de îmbunătățiri și deja avem în vedere idei noi pentru următoarele ateliere 😀

Ateliere NARATIV_Reghin_Azomures_DdeplasareMures4

 

Parteneri și sponsori:

azo

  

AZOTRANS

sigla-sameday

Dacia_logo_2008

Pentru mai multe fotografii de la eveniment click aici și aici.

Donează 3,5% din impozitul pe venit către Asociația Curtea Veche

În acest moment, în România, suma anuală cheltuită de un locuitor pe cărți este de 3-4 euro, în timp ce în alte țări europene se investește și de 50 de ori mai mult pentru lectură. Conform celui mai recent studiu PISA, 42% din elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcționali, iar peste jumătate din cetăţeni (53.3%) au dificultăţi de înţelegere a ceea ce citesc (cf. Comisiei Europene). Situația este și mai gravă în mediul rural, acolo unde doar 25% dintre elevi  termină liceul și doar 2% ajung la facultate (cf. Institutului Național de Statistică). Mai mult, 52,5% dintre persoanele de 15-19 ani au domiciliul în în localități unde nu există librării sau biblioteci dotate corespunzător. Cu toții ne dăm seama că acestea nu sunt numai cifre, ci indici care ne arată încetinirea procesului de dezvoltare pentru țara noastră.

Acțiunile noastre

Drept reacție, eforturile asociației noastre sunt concentrate asupra programului naţional de lectură „Cărţile copilăriei” prin care promovăm lectura de plăcere în rândul copiilor și facilităm accesul la carte pentru elevii din mediile defavorizate. Avem drept obiective creșterea reală a interesului celor mici pentru citit, ridicarea nivelului de înțelegere a textelor al copiilor și cresterea consumului de carte din România. Scopul nostru este de a le arăta celor mici că fiecare carte este o aventură care merită trăită și să creștem, în acest fel, gradul de educație și cultură. Să nu uităm, studiile arată că acei copii care citesc au rezultate mai bune în toate domeniile disciplinare și în dezvoltarea abilităților sociale.

Strângere de fonduri

Dacă sunteți angajat sau realizați venituri din activități independente, vă invităm să redirecționați 3,5% din impozitul pe venit către proiectele pe care le desfășurăm în beneficiul copiilor.

Mecanism

Prin intermediul prevederii 3,5% din Codul Fiscal, oricine poate sa redirectioneze 3,5% din impozitul pe venit catre un ONG, conform ordonantei 26/2000 despre asociatii si fundatii. Este dreptul vostru de a lua la cunostinta de aceasta posibilitate de a dona 3,5% din impozit, suma care oricum altfel ar fi redirectionata catre stat. Trebuie sa stiti ca acest procent nu reprezinta o sponsorizare sau donatie privata, ci un sprijin pe termen lung pe care il puteti oferi urmatoarelor generatii de cititori si  cresterii pietei de carte in Romania.

Descărcați Formularul 230, completează-l și trimite-l pe contact@asociatiacurteaveche.ro până pe 15 mai 2025.

Cum poți completa și trimite online:
– Descarcă formularul 230
– Completează secțiunea I. Date de identificare a contribuabilului
– Semnează folosind semnătura olografă
– Trimite-l pe adresa contact@asociatiacurteaveche.ro

Cum poți trimite:
– în format electronic pe adresa contact@asociatiacurteaveche.ro
​- printat prin poștă, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire;
– îl depui direct la registratura administrației financiare de care aparții;
– folosești serviciul online ANAF, Spatiul Privat Virtual

Rezultate

Cât înseamnă 3,5% din impozitul pe venit? O sumă modică, proporțională cu salariul dumneavoastră. Poate fi echivalentul unui bilet la film, a unui meniu fast-food pentru două persoane sau a unei limonade. Însă, pentru un copil poate însemna mai mult de atât. Poate însemna prima lui carte nouă, prima poveste pe care o citește și un pas către un viitor mai bun.

Doar împreună putem schimba viaţa celor mici şi creşte nivelul de educaţie din România! Tu câte volume poți dărui copiilor care nu au avut niciodată o carte a lor?

Cum putem împrieteni lectura cu tehnologia?

   Toată lumea discută în ultima vreme despre faptul că cititul și cărțile pierd constant teren în fața Internetului, telefoanelor inteligente și multitudinii de aplicații. Adulți și copii deopotrivă sunt în permanență atrași de ecranele luminoase, camerele cu rezoluție mare și informațiile care apar la fiecare secundă, punând de-o parte lectura și implicit și lumea la care ea oferă acces. Totuși, să fie lupta dintre cele două atât de acerbă? În rândurile următoare vă propunem să descoperiți câteva modalități prin care tehnologia poate susține lectura și dezvoltarea relației dintre copil și cărți.

   Înainte de aceste sfaturi trebuie să clarificăm dacă într-adevăr copiii zilelor noastre sunt atrași de cărțile electronice și dacă ele ar încuraja mai mult lectura. „Western Australian Study in Children’s Books”, o cercetare realizată în anul 2016 demonstrează că în realitate cei mici nu sunt atrași de cititul pe diferite device-uri. Mai mult, cu cât au acces la un număr mai mare de gadgeturi, cu atât citesc mai puțin. Aceeași cercetare ne încurajează, punând în evidență faptul că tot cărțile în format fizic rămân sursa preferată pentru lectură. De asemenea, alte date identificate în 2014 de Academia Națională de Științe din Statele Unite demonstrează că cititul de pe Kindle înaintea orei de culcare scade producția de melatonină, hormonul care contribuie la instalarea somnului. Așadar, acestea fiind spuse, am putea ușor să etichetăm cărțile în format electronic ca fiind „rele” și să-l încurajăm pe cel mic să se îndrepte numai către cartea tradițională.

   Noi considerăm că această atitudine nu este cea potrivită, pentru că nu existența și răspândirea diverselor suporturi pentru lectura electronică reprezintă problema, ci felul în care copiii noștri se deprind să le folosească. De pildă, un telefon mobil pe care este descărcat e-book-ul preferat poate încuraja lectura la fel de bine ca versiunea tradițională, dacă cel mic înțelege că poate folosi acel dispozitiv și astfel. Bineînțeles că și în acest caz exemplul părinților este esențial. Dacă observați că nu este atras de cartea tradițională, dar este totuși dornic să citească, atunci încurajați-l să folosească în acest scop telefonul. Nu uitați să îi aduceți în atenție avantajele și dezavantajele celor două forme de lectură.

   De exemplu, Matthew H. Schneps, cercetător la Institutul pentru Tehnologie din Massachusetts, subliniază că avantajul principal al lecturii tradiționale se traduce în termeni de experiență senzorială. A citi o carte în format fizic înseamnă a simți atingerea paginii, duritatea coperții, mirosul conferit de cerneala de tipar și chiar a face o pasiune pentru semnele de carte. Mai mult, un experiment din Norvegia evidenția un alt avantaj al lecturii tradiționale, acela de a dezvolta capacitatea de concentrare și memoria. Astfel, cercetătorii au selectat două grupuri de copii, punându-i să citească o scurtă poveste de pe două suporturi diferite: Kindle și cartea tradițională. La final, analiza a demonstrat că cei care citiseră cartea au reținut mai bine aspecte-cheie ale firului narativ față de cei care au ales lectura electronică.

   Totuși, și gadgeturile pot avea punctele lor forte. De exemplu, știați că e-book-ul este benefic pentru copiii dislexici pentru că oferă posibilitatea schimbării dimensiunii literelor și a spațiului dintre cuvinte? Apoi, nu trebuie să uităm de portabilitate – un singur Kindle poate stoca o bibliotecă întreagă, iar dacă este conectat la Internet poate oferi acces direct la noutățile literare.

   Înainte de final, vă mai oferim un ultim argument care demonstrează că tehnologia și cărțile se pot împrieteni. De exemplu, Internetul poate fi folosit pentru a percepe mai bine realitatea personajelor, lumea lor și povestea în general. Dacă cel mic citește o carte a cărei acțiune se petrece în Franța Cocoșatului de la Notre-Dame, atunci Internetul îl poate ajuta să vadă cum arăta arhitectura vremii, care era vestimentația, ce mâncau personajele și tot așa. La fel se întâmplă și cu filmele care au la bază diverse creații literare – după ce copilul a citit cartea puteți viziona împreună și filmul, pentru a înțelege și vizualiza mai bine povestea. Iar dacă doriți să aflați mai multe despre tandemul carte – film, vă invităm să accesați și articolul următor.

   Sperăm că aceste informații au fost utile și v-au convins că tehnologia și cărțile pot face o echipă grozavă în dezvoltarea celui mic. Trebuie numai să găsim calea de a le utiliza eficient pe amândouă. Spor la citit!

Sursa foto: http://theecoguide.org

Autor: Gabriela Ursu

Prima activitate din cadrul programului „Școala Altfel” la sediul nostru

Luni, 27 martie, am dat startul săptămânii cu o doză de distracție și creativitate la NARATIV – atelierele de lectură pentru copii alături de elevii Școlii Nr. 55 din București. Locul de întâlnire a fost la sediul nostru din strada Aurel Vlaicu, unde copiii au ales să își petreacă una dintre zilele din cadrul săptămânii Școala altfel. Ne-am bucurat să îi cunoaștem și am fost nerăbdători să vedem cum vor răspunde provocării noastre la citit în mod distractiv. Și, pentru că imaginația și creativitatea au întotdeauna nevoie de energie, ne-am asigurat, împreună cu partenerii noștri, că le oferim participanților o gustare: biscuiți crocanți Poieni, puși la dispoziție de TerraBisco, și un ceai cald și aromat de la Mount Himalaya Tea.

Ateliere NARATIV_Poieni_Terrabisco_Scoala 55 Ceai Himalaya_NARATIV ateliere

La atelierul de Teatru de umbre cu figurine am pornit într-o călătorie prin lumea Miturilor grecești, alături de Liliana Basarab, artist vizual și artist în educație la ArtCrowd. Citind cu atenție, copiii au selectat informațiile și personajele esențiale din povestea regelui Midas și a cutiei Pandorei, au desenat și decupat personajele pentru ca mai apoi să poată realiza un scurtmetraj al secvenței alese. În ultimele minute, echipele s-au adunat în jurul retroproiectorului, naratorii și-au pregătit vocile, iar umbrele au început să-și spună povestea… aproape singure.Ateliere NARATIV_Scoala ALtfel_Scoala 55_1

La atelierul de Bandă desenată am avut parte de o grupă de elevi la fel de talentați și implicați. Cu toții și-au dat silința să surprindă cât mai bine în imagini povestea lui Ulise și ne-am bucurat să vedem că printre ei erau și copii care o cunoșteau deja. Pentru unii dintre aceștia, Polifem era un uriaș cu părul în vânt și salopetă, cu un singur ochi, asemănător unui Minion din desenele animate, iar pentru alții era un ciclop “ca la carte”. Le-am propus celor mici un exercițiu de vorbire în public prin care au trebuit să prezinte tuturor colegilor ceea ce au desenat. Emoțiile au fost mari și cu greu și-au găsit cuvintele, dar în final și-au dat seama cât de utile au fost sfaturile pedagogului nostru, Delia Popa din partea ArtCrowd, care le-a ghidat incursiunea în fascinanta lume a romanului Odiseea.

Ateliere NARATIV_Scoala ALtfel_Scoala 55_2

Cu cărțile în mână și curioși să afle toate aventurile personajelor cu care de-abia făcuseră cunoștință, cei mici au plecat încântați de tot ceea ce au aflat, de primul contact cu un retroproiector, cu rolul de vorbitor în public și de toate cele prin care au trecut. Mai multe fotografii de la acest eveniment, puteti găsi aici.

Dacă doriți ca și elevii din școala dumneavoastră să participe la NARATIV – Ateliere de lectură pentru copii, nu ezitați să ne scrieți un mesaj pe adresa narativ@curteaveche.ro și vom stabili împreună detaliile astfel încât cei mici să descopere într-un mod cât mai plăcut bucuria de a citi.
Autori: Gabriela Ursu și Ramona Mihai

Sfaturile experților: specialiștii Lugera The People Republic despre lectură și piața muncii

   Știați că doar 8% din copiii bucureșteni citesc de plăcere în timpul liber, conform ultimului studiu realizat de Asociația Curtea Veche? Corelând cu rezultatele testelor PISA, conform cărora elevii români sunt sub standardele internaționale privind abilitățile și cunoștințele ce ar trebui dobândite în sistemul de educație, această statistică este cu atât mai îngrijorătoare.

   Până la urmă, nu este vorba doar de scăderea numărului copiilor care au această pasiune pentru că probabil au o mulțime de alte activități recreative. Sunt generații de copii digitali pentru care cărțile nu mai prezintă același interes cum prezentau pentru părinții lor, având la îndemână mult mai multe opțiuni.

   Totuși, trebuie avut în vedere faptul că lipsa lecturii are un impact pe termen lung și asupra dezoltării profesionale a copiilor de astăzi. Pe piața muncii resimțim din plin lipsa de interes pentru lectură, abilitățile dezvoltate prin intermediul acesteia fiind unele cheie în aproape orice rol, fie că vorbim despre lucrători în depozit, agenți call center sau directori de companii.

   Am stat de vorbă cu partenerii noștri de la Lugera – The People Republic, companie de servicii integrate de resurse umane, și am aflat mai multe despre acest subiect de la Cristina Săvuică, Chief Happiness Officer:

   „De multe ori recruiterii primesc CV-uri pline de greșeli de punctuație și ortografie, acesta reprezentând deja un minus în procesul de selecție, în unele situații fiind și motivul de respingere încă din faza analizei. Pe lângă aceste greșeli, candidații nu reușesc, nici în CV și nici în interviul ulterior, să detalieze responsabilitățile avute în posturile anterioare. Pentru rolurile de call center, vânzări, administrative de fapt, pentru majoritatea rolurilor de entry-level, exista evaluări prin care se validează fluența comunicării în limba română, corectitudinea construcțiilor gramaticale și folosirea corectă a semnelor de punctuație. Toate acestea sunt abilități care se obțin în scoală și sunt consolidate printr-o lectură constantă.

   Abilitățile de înțelegere a textelor și de comunicare se dovedesc a fi din ce în ce mai importante, inclusiv în rolurile operaționale. În contextul creșterii nivelului de digitalizare și tehnologizare este din ce în ce mai multă nevoie de abilități de recunoaștere a unor simboluri, de contextualizare și sintetizare a unor informații. Activitățile în depozite, de exemplu, nu se mai rezumă doar la mutarea/încarcarea produselor, ci presupune participarea activă în fluxurile logistice.

   Totodată, în companiile multinaționale rolurile nu mai sunt exclusiv locale, sunt șanse foarte mari ca membrii unei echipe să fie din orașe diferite, sau poate chiar din țări diferite. Pentru aceasta, abilitățile de comunicare și interpretare devin cu atât mai importante și nu se pot dezvolta fără un obicei al lecturii.

   În calitate de recruiteri știm destul de bine care sunt direcțiile înspre care se îndreaptă piața muncii și știm, spre exemplu, că Singapore se anunță a fi o viitoare mare putere în acest sens pentru ca investește foarte mult în educație. În Romania, realitatea statisticilor actuale privind analfabetismul funcțional, gradul de lectură în rândul copiilor și accesul la cărți nu este deloc încurajatoare. Este vital ca adulții să își dea seama că suntem cu toții responsabili de viitorul următoarelor generații, de a le insufla plăcerea cititului.”

Întâlnire despre lumea radio cu Bogdan Șerban și elevii de la Step by Step

După cum v-am obișnuit deja, noi ne luăm o porție lunară de zâmbete largi cu ajutorul copiilor de la Școala Step by Step. În prima întâlnire cu ei am făcut o incursiune în lumea ilustrației de carte alături de Alexia Udriște și pentr cea de-a doua l-am avut ca invitat pe Alec Blenche, care le-a povestit copiilor despre ce înseamnă să fii autor de carte.

Încă de la începutul proiectului, ne-am dorit să le satisfacem celor mici curiozitățile legate de lumea cărților și nu numai. Astfel că ieri, 23 martie, elevii clasei a III-a B au luat contact cu un domeniu nou, iar rezultatul a fost unul efervescent și de-a dreptul savuros. Invitat special ne-a fost Bogdan Șerban, producător și prezentator la Radio Guerrilla.

Recunoaștem, ne-am întâlnit să discutăm despre cărți și am încheiat prin a înregistra jingle-uri exact ca într-un studio profesionist.

StepbyStep_BogdanSerban_2

Bogdan le-a făcut elevilor o surpriză: cu o pereche de căști și un reportofon, le-a demonstrat cum sună vocea lor înregistrată și le-a arătat cât de important este să citești fluent, cu intonația și dicția potrivită. Chiar dacă o parte dintre ei se mai auziseră înregistrați pe telefon cei mai mulți au fost nemulțumiți de felul în care le sună înregistrată vocea pe un microfon de radio. Acest exercițiu însă nu i-a oprit din a se amuza și i-a ajutat să se familiarizeze cu propria voce pentru a se pregăti de următoarea surpriză: înregistrarea unor jingle-uri pentru radio care vor putea fi auzite în curând pe frecvența 94.8.

StepbySTep_BogdanSerban_3

Întâlnirea nu se putea termina altfel decât cu o sesiune de întrebări din partea copiilor. Curiozitatea lor ne uimește de fiecare dată, și l-a luat prin surprindere și pe producătorul de radio. ”De câți ani lucrezi în radio?”, ”La ce oră începe emisiunea ta?”, ”Ce ai făcut înainte de radio?”. Așa au aflat că Bogdan este, ca formare de bază, actor și că a și jucat în diferite piese la începutul carierei. Au pus o mulțime de întrebări despre piesele în care a jucat, despre titluri și autori, semn că lumea cărților este mereu prezentă în curiozitățiile celor mici.

Poza de grup de la final a încheiat o întâlnire reușită cu promisiunea că vom muta toate radiourile pe frecvența Radio Guerrilla pentru că suntem nerăbdători să auzim rezultatele acestei întâlniri.

Autor: Ramona Mihai

Am sărbătorit trei ani de la înființare cu o donație de carte la Valea Călugărească

Pentru că luna aceasta am împlinit trei ani de la înființare, ieri am sărbătorit cu o donație de carte care, prin atmosfera ei caldă, ne-a motivat să continuăm în ceea ce ne-am propus! Cu sprijinul Azomureș și Redoxim România am vizitat ieri elevii din Valea Călugărească, județul Prahova pentru a le oferi 1.000 de volume din colecția „Cărțile Copilăriei”.

Centrul Cultural din localitate părea prea departe pentru ca elevii să poată ajunge cu transportul școlar, așa că toate cărțile au ajuns înainte cu sprijinul celor de la Sameday Courier și am organizat evenimentul la Școala Gimnazială „Ion Ionescu”. Nu am regretat nicio clipă. Aici am întâlnit cadre didactice implicate, săli de clase foarte frumos amenajate și copii bucuroși de activitățile pe care le realizau în echipă. Doamna director Viorica Mincu este un exemplu în comunitate pentru activitatea dedicată scrierii de proiecte spre finanțare europeană sau privată care acoperă diverse domenii (programe incluziune socială a copiilor cu dizabilități, dotări cu calculatoare, renovarea clădirii etc.). De altfel, dumneaei a strâns în jur cadre didactice și voluntari care lucrează în același scop, dovadă că atunci când o comunitate este cu adevărat unită și utilizează resursele eficient, rezulatele nu întârzie să apară. Doamna director a deschis evenimentul cu o scurtă incursiune prin istoria localității și până în prezent, arătându-le și copiilor rolul pe care îl pot avea în viitor.

“Consider că o carte citită este șansa pe care copiii din mediul rural o pot avea pentru a își dezvolta imaginația și gândirea, pentru a își atinge potențialul maxim. Educația prin lectură este unul dintre cele mai puternice instrumente pe care le poti folosi pentru a schimba în bine lumea lor și a celor din jur. ” a declarat Marius Gheorghe, reprezentantul Redoxim. Ovidiu Maior, PR Manager Azomureș, le-a povestit copiilor despre activitatea companiei pe care o reprezintă și importanța educației în domeniul agriculturii. Puțini știau că, în zilele noastre, pentru a fi agricultor trebuie să ai mult mai multe cunoștințe și nu doar practice. Chimie, fizică, informatică… toate ajută într-un domeniu care devine din ce în ce mai tehnologizat.

Redoxim_Valea Calugareasca_donatie martie 1

 

Un moment special pentru copii a fost interacțiunea cu Dan Condermann (pilot instructor Boeing 737 – Blue Air și membru al formației de zbor Iacării Acrobați) care le-a povestit celor mici despre importanța lecturii pentru o carieră de succes. Mulți dintre aceștia au putut vedea pentru prima oară, cu această ocazie, imagini video surprinse de la bordul unei aeronave. I-am văzut fascinați de zborul avioanelor, finalul videoclipului fiind însoțit de aplauzele lor entuziaste. Curioși, copiii l-au asaltat pe domnul Condermann cu întrebări referitoare la cariera sa și la dotarea avioanelor. Foarte mulți au dorit să afle care este rețeta reușitei, iar pilotul le-a oferit răspunsul transmițându-le că, pentru a-ți construi cel mai bine viitorul, trebuie mai întâi să îți găsești pasiunea.

Redoxim_Valea Calugareasca_donatie martie 2

 

La final, când am traversat școala spre plecare, am fost plăcut surpinși să vedem că elevii de serviciu își petreceau timpul cu un complicat joc de…șah. Imaginea ne-a dat speranță că vom auzi pe viitor numai lucruri bune despre copiii din localitate și despre clubul de lectură nou înființat.

Redoxim_Valea Calugareasca_donatie martie 3

 

Am încheiat ziua plimbându-ne prin împrejurimi, scăldați de soare și cu gândul la acest eveniment reușit. Suntem convinși că inițiativa noastră va avea rezultate pe viitor pentru că am găsit în Valea Călugărească o comunitate unită, muncitoare, care a depus un efort constant pentru a se dezvolta pe mai multe paliere.Vă invităm să trăiți o parte din emoția acestei zile vizionând fotografii de la eveniment aici.

Parteneri și sponsori:

azo logo_redoxim_mic

Light vs. Deep reading sau de ce este important să alegem lecturi mai complexe

   Așa cum v-am obișnuit, căutăm în permanență resurse și sfaturi pentru ca lectura să devină o activitate cât mai plăcută, atât pentru cei mai mici, dar și pentru cei mai mari. Astăzi vă vom prezenta două concepte („light” și „deep reading”) dezvoltate în neuroștiință care demonstrează că este important și ce citim, nu numai să citim.

   O cercetare publicată în International Journal of Business Administration în mai 2016 demonstrează că tipul de lectură pentru care optează liceeni le influnețează în mod direct abilitățile de scriere. Vă mai amintiți de studiul pe care le-am realizat recent? Unul dintre rezultate se referă tocmai la tipul de lectură aleasă de elevii din București, care preferă aventura (71,6% din eșantion),  comedia (48,8%) și genul fantastic (38,2%). În rândurile următoare vă vom prezenta câteva motive pentru care să îi încurajați pe copii să aleagă și lecturi mai complexe.

   Astfel, studiul din mai 2016 subliniază faptul că cei care citeau reviste științifice, ficțiune sau non-ficțiune, așadar parcurgeau un conținut mai complex, dezvoltau abilități de scriere mai bune decât cei care optau pentru genurile fantasy, SF, romane polițiste sau citeau reviste glossy sau tabloide. De fapt, aceasta este și diferența dintre lectura profundă – „deep reading” și cea ușoară – „light reading”.

   Ce beneficii oferă deep reading? În primul rând, până la a genera beneficii lectura profundă presupune un mic efort din partea cititorului, în termeni de atenție, concentrare și înțelegere. Odată aceste condiții îndeplinite, deep reading-ul poate să activeze aceleași zone ale creierului care ar fi puse în acțiune dacă cititorul ar trăi el însuși ceea ce citește. Mai mult, stimulează centrii responsabili cu vederea, auzul și vorbitul și zonele care ne ajută să sincronizăm aceste abilități.

   În opoziție, lectura ușoară (parcurgerea de texte fără conținut profund, de articole simple din mediul online) nu este neapărat dăunătoare, dar dacă vrem să gândim complex și să scriem mai bine nu ne va ajuta. Light reading-ul nu stimulează toate zonele din creier și nici nu ne provoacă să ne depășim obstacolele în înțelegerea unor conținuturi mai dificile.  Conținuturile facile din online, de pildă, activează aceleași zone ale creierului pe care oricum le-am pune în mișcare și dacă am citi oricare alt tip de material scris. Dacă se alege însă poezia sau subiectele cu un conținut emoțional puternic, atunci se pune la lucru întreaga activitate cerebrală, inclusiv zona care este de obicei stimulată de muzică. În plus, se vor aduna resurse emoționale benefice pentru creative writing, susțin cercetările Journal of Consciusness Studies.

   În concluzie, trebuie să îi încurajăm pe cei mici să citească de plăcere, să le lăsăm libertatea de a-și alege tipul de lectură, dar să nu uităm să îi provocăm atunci când vine vorba de lecturile complexe. Combinate cu cele ușoare vor produce rezultate benefice, iar la final nu vom avea numai un cititor priceput, dar și un scriitor și gânditor profund.

   Pentru informații suplimentare despre beneficiiile lecturii puteți descărca gratuit broșura realizată în colaborare cu psihologul Gáspár György. Noi vă așteptăm cu imagini de prin călătoriile noastre pentru donații pe pagina de Facebook/AsociatiaCurteaVeche și cu materiale video utile pe noul nostru canal de Youtube.

Spor la citit!

Sursa foto: learning-mind.com

Autor: Gabriela Ursu

Doar 8% dintre copiii bucureșteni citesc de plăcere în timpul liber

   Achiziția de carte este un obicei practicat de puțini copii din București, în condițiile în care Capitala dispune de un număr mare de librării și biblioteci comparativ cu restul țării. Aceasta este concluzia unui studiu pe care l-am realizat la finalul anului trecut.

   “În dezvoltarea proiectelor noastre avem întotdeauna în vedere nevoile copiilor și, pentru ca eforturile noastre să aibă un impact real, ne sunt necesare date cât mai exacte. Pentru că în România nu există cercetări privind obiceiurile de lectură în rândul copiilor, ne-am decis să realizăm noi un astfel de studiu împreună cu un sociolog profesionist și o echipă de voluntari.” declară Iren Arsene Mate, președinte Asociația Curtea Veche.

   Sociologul Anda Marin adaugă: „În timp ce în alte țări europene există organizații care inițiază programe de încurajare și monitorizare a lecturii de plăcere, conceptul este aproape absent în România. Cu atât mai lăudabilă este cercetarea inițiată de Asociația Curtea Veche care a avut drept obiective: identificarea locului ocupat de lectură în rândul activităților de petrecere a timpului liber, descrierea obiceiurilor prezente și trecute referitoare la activitatea de lectură în familie, descrierea obiceiurilor legate de achiziția și împrumutul de cărți, identificarea profilurilor de mici cititori și a opiniilor elevilor privind posibile activități de promovare a lecturii.” Rezultatele studiului relevă informații importante pentru piața de carte:

  • doar 8% dintre copiii bucureșteni citesc de plăcere în timpul liber. O mare parte dintre cei care nu citesc susțin că nu au timpul necesar, fiind ocupați cu școala sau cu alte cursuri suplimentare;
  • copiii de 11-12 ani sunt mai interesați să își petreacă timpul liber citind, în comparație cu cei mai mari care optează pentru alte activități (navigat pe internet, vizionare de filme și seriale);
  • pentru mai mult de o treime din eșantion (35,7%) este important să aibă un loc potrivit pentru a citi și să își aleagă singuri cărțile pe care le citesc. Unii dintre copii sunt deranjați de faptul că adulții din jurul lor le impun ce să citească, iar alți copii întâmpină dificultăți și presiune în a citi repede;
  • un sfert din elevii bucureșteni consideră că lectura poate deveni o activitate mai ușoară dacă discută cu ceilalți despre ceea ce citesc;
  • literatura străină este preferată de cei mici pentru că cea română este slab reprezentată și este asociată cu lectura obligatorie de la școală;
  • în ceea ce privește frecventarea bibliotecilor, aproape două treimi dintre respondenți (64,1%) au declarat că nu obișnuiesc să meargă la biblioteca școlii. Motivul principal invocat este că nu au un spațiu dedicat pentru lectură și titluri adecvate vârstei lor;
  • procentul fetelor care afirmă că sunt foarte bucuroase atunci când citesc cărți este aproape de trei ori mai mare decât cel al băieților care împărtășesc aceeași opinie (23, 1% față de 8,4%);
  • motivul principal pentu care copiii renunță la a mai citi o carte este lungimea acesteia (34,6% din eșantion) sau existența unor cuvinte pe care nu le înțeleg. 32,7% dintre copii afirmând că ar prefera variantele repovestite, motiv pentru care vă recomandăm colecția “Cărțile copilăriei”, o serie de titluri din literatura universală repovestite pe înțelesul celor mici.

   Metoda de cercetare utilizată a fost ancheta sociologică pe bază de chestionare aplicate în perioada noiembrie – decembrie 2016 unui eșantion reprezentativ de 1.082 de elevi bucureșteni cu vârsta între 11-14 ani.

Cartea sau filmul? Cu ce ar fi bine să începem?

   Ce au în comun „Harry Potter”, „Stâpânul Inelelor” și „Mica Sirenă”? Pe lângă faptul că fac trimitere la o lume fantastică, sunt titluri ale unor cărți care au fost transpuse și pe marile ecrane, în producții cinematografice de succes. Și, totuși, câți dintre fanii filmului „Harry Potter” au citit și cărțile cu același nume?

    Odată ce apare producția cinematografică adulții și mai ales copii sunt tentați să aleagă filmul în favoarea cărții. Un studiu din anul 2011 arată că, în Statele Unite ale Americii, 25% dintre americani au văzut toate filmele, însă numai 18% au citit și cărțile care au stat la baza lor.

   Dacă vă confruntați și voi cu aceeași situație, vă prezentăm câteva argumente la care puteți apela pentru a-i convinge pe cei mici să aleagă lectura înainte de a se așeza în fața ecranului pentru a viziona povestea eroilor preferați.

   În primul rând, transpunerea cărții în film nu este întotdeauna 100% exactă și uneori detaliile esențiale lipsesc de pe marile ecrane. Dacă cel mic va citi înainte cartea, atunci va putea vedea producția cinematografică cu un ochi critic, va putea fi el însuși regizorul pentru că își va imagina acțiunea și personajele prin filtrul propriu. Îi puteți chiar sugera că, citind cartea înainte, va merge la film ca un expert, putând să evalueze mult mai bine munca regizorului și a actorilor decât prietenii săi care nu au ales lectura.

   În al doilea rând, cartea oferă o perspectivă detaliată asupra personajelor, personalității acestora și motivațiilor lor, lucruri pe care filmul le poate omite. Astfel, cel mic va înțelege mai bine de ce eroul principal sau personajul negativ acționează într-un anumit fel.

   Apoi, momentul de maxim interes în orice poveste este finalul, care poate fi dedus în mod firesc din desfășurarea poveștii sau poate contrazice acțiunea în ansamblu, fiind neașteptat. Dacă celui mic nu îi place să fie suprins, atunci poate opta să citească înainte de a vedea filmul. Dacă însă îi place suspansul, îl puteți încuraja să citească povestea după ce a văzut-o pe marile ecrane. În esență, ceea ce contează este ca el să-și construiască în permanență relația cu lectura, indiferent de celelalte forme de divertisment pe care le alege sau ordinea în care face lucrurile. De asemenea, există și varianta finalurilor triste, în care cartea citită înainte ne ajută să trecem mai ușor peste nefericirea personajelor. Nu trebuie să uităm nici de faptul că regizorul alege uneori să schimbe finalul, acesta fiind diferit de ceea ce era în carte. Dacă se întâmplă acest lucru, fiți entuziasmați. Tocmai vi s-a oferit ocazia construirii unor dezbateri interminabile cu cel mic pe tema schimbării. O discuție ulterioară ca paralelă între carte și film ar fi binevenită și l-ar ajuta să își construiască un discurs bazat pe argumente pertinente.

Vă dorim vizionare și lectură plăcută!

Sursa foto: www.cnn.com

Autor: Gabriela Ursu