Sectorul ONG din România: Doar 13% dintre organizațiile active dezvoltă proiecte în zona de educație
Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile a făcut publice rezultatele unui studiu privind sectorul non-guvernamental din țara noastră. Raportul România 2017. Sectorul neguvernamental – profil, tendinţe, provocări aduce în atenţia publicului larg, dar şi a decidenţilor din sfera publică o seamă de informaţii valoroase despre dimensiunea, caracteristicile, evoluţia şi contribuţia la binele public a organizaţiilor societăţii civile.
Mai jos vă prezentăm o parte din principalele rezultate ale cercetării referitoare la domeniul de activitate al ONG-urilor, situația financiară și implicarea românilor în activitatea acestui sector:
– Organizațiile neguvernamentale continuă să fie înregistrate cu preponderență în mediul urban, 75% dintre acestea având sediul într-unul dintre orașele sau municipiile României;
– În ultimii 15 ani rata de activitate a organizațiilor neguvernamentale din România a înregistrat o creștere lentă dar relativ constantă. Anul 2015 este marcat de o scădere a ratei de activitate față de anul 2014 în ciuda faptului că se înregistrează anual peste 4000 de organizații noi;
– Din totalul de ONG-uri care activează în zona București-Ilfov, Nord-Vest și Centru, 64% sunt organizații culturale și 57% din domeniul educației;
– Cel mai important domeniu de activitate al ONG-urilor din România este cel social – doar 13% dintre ONG-urile active dezvoltă proiecte în zona de educație, domeniu în care se încadrează și asociația noastră;
– În mediul rural sunt active un număr relativ mic de organizații din fiecare dintre domeniile de activitate analizate, cu toate că aici trăiește un procent ridicat al populației;
– Marea majoritate a organizaţiilor (65%), fie nu au obţinut niciun venit, fie au obţinut venituri modeste, mai mici de 40.000 lei, ceea ce arată că sectorul se află în continuare în situaţia unor resurse financiare mici şi foarte mici, acestea limitându-i capacitatea de acţiune. ONG-urile din Regiunea Bucureşti – Ilfov au generat cea mai mare parte din veniturile totale ale sectorului;
– Sectorul neguvernamental din România este un angajator important, generând un număr mare de locuri de muncă pentru diverse proiecte. Spre exemplu, în anul 2015, numărul de locuri de muncă create de sectorul neguvernamental a fost comparabil sau mai mare decât numărul locurilor de muncă create de unele sectoare de activitate ale economiei naţionale, cum ar fi: intermedieri financiare şi asigurări, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă, tranzacţii imobiliare;
– Nivelul salariilor din sectorul ONG este scăzut și angajații sunt tineri. Conform cercetării cantitative efectuate în scopul acestui studiu180, o altă caracteristică a sectorului social caritabil o constituie prezenţa masivă a voluntarilor, 91% din totalul organizaţiilor apelând la sprijinul acestora, în vreme ce 19% lucrează exclusiv cu voluntari, dar şi proporţia relativ mică a persoanelor în vârstă de peste 55 de ani în rândul angajaţilor;
– Oarecum surprinzător, finanţările din partea fundaţiilor străine prezintă o frecvenţă relativ mare (39%), în condiţiile în care era de aşteptat un recul al acestora după momentul aderării ce a permis posibilitatea accesării fondurilor structurale şi de coeziune sau a altor finanţări publice din ţări ce nu aparţin spaţiului comunitar.
Deși cercetarea aduce în atenție o serie de aspecte pozitive referitoare la creșterea vizibilității domeniului și a gradului de implicare al cetățenilor, în zona sectorului educației numărul de ONG-uri este încă limitat și la fel și numărul de proiecte. Prin urmare, încă sunt necesare eforturi pentru a crește gradul de conștientizare a problemelor din domeniul educațional, a nivelului de implicare al populației și al factorilor decizionali în rezolvarea acestora. Noi vom continua să depunem eforturi pentru creșterea accesului la carte în România și a proiectelor de educație prin lectură. Însă, este important să reținem că rezultatele pe termen lung vor fi mai ușor vizibile dacă vom realiza un efort comun cu cât mai mulți parteneri și cu implicare activă din partea adulților – factori de decizie în viața celor mici.
Autor: Gabriela Ursu
