Importanța educației prin artă

Există, în ultima perioadă, discuții din ce în ce mai ample cu privire la un anumit echilibru pe care sistemul educațional ar fi de preferat să îl asigure între materiile realiste și cele din aria creativ-artistică. Din ce în ce mai multe studii demonstrează faptul că introducerea unei ponderi mai mari de activități artistice în programul zilnic de studiu al copiilor sau adaptarea tehnicilor împrumutate din artă pentru activități de predare dau rezultate deosebite pe termen mediu și lung și eficientizează procesul de învățare al elevilor.

Pornind de la NARATIV – Festivalul de lectură pentru copii și continuând apoi cu o serie de alte activități desfășurate sub același concept umbrelă, am reușit să construim, cu ajutorul specialiștilor în educație și al psiho-pedagogilor, o serie de ateliere interactive în cadrul cărora cei mici se distrează și învață în același timp. Am descoperit, astfel, și am testat faptul că învățarea și lectura devin mai facile și mai plăcute atunci când în proces sunt folosite tehnici din diferite arte: muzică, teatru, actorie, desen sau pictură. Reacțiile din partea copiilor și a părinților au fost de fiecare dată pozitive, ceea ce ne-a încurajat să împărtășim și cu voi câteva dintre motivele care ne fac să integrăm o abordare interdisciplinară în majoritatea proiectelor noastre.

Cum poate modela arta procesele cognitive ale copiilor

Din punct de vedere fiziologic, creierul uman este alcătuit din două părți – emisfera stângă și emisfera dreaptă. Cea stângă este folosită în gândirea logică și în procesele de analiză. Este emisfera antrenată în școală prin subiecte ca matematica, științele sau studiul gramaticii. Emisfera dreaptă este folosită în percepțiile emoționale, intuiție și creativitate. Pe scurt, arta necesită folosirea emisferei drepte, emisferă pe care programele școlare neglijează uneori să o antreneze.

Atelier_Festival_literele-pentru-prichindei-poza

Dezvoltarea concomitentă a celor două emisfere cerebrale prin stimularea și antrenarea acestora în egală măsură, de la o vârstă fragedă conduce, în timp, la o îmbunătățire a performanței academice. Un raport al organizației „Americans for the Arts” arată că acei copii care participă în mod regulat, câteva ore pe zi, la diferite activități care implică manifestarea artistică, dobândesc o mai bună tehnică de învățare, iar creativitatea lor este cu mult mai dezvoltată decât a celor care își petrec timpul studiind exclusiv subiecte analitice.

Cum îmbunătățește arta rata de succes profesional indiferent de domeniul de activitate

Cercetătorii de la Universitatea de Stat din Michigan au observat o foarte strânsă corelație între gradul de prezență al artei în viața celor mici și rata lor de succes în viitor. Copii care au luat parte la o mai mare varietate de activități artistice sunt cei mai predispuși să creeze invenții unice, să vină cu idei inovatoare sau să publice lucrări valoroase în domenii științifice sau tehnologice. Acești cercetători sunt de părere că micuții care au fost expuși oricărui fel de educație prin artă sunt capabili să gândească mai deschis, și concluzionează că lucrul cu mâinile – specific domeniilor artistice – implică rezolvarea problemelor într-un mod creativ, ceea ce aduce beneficii pe termen în lung în tratarea unor subiecte cu grad sporit de dificultate, indiferent de aria de specialitate.

Prin prisma proiectelor desfășurate de noi până în prezent, am reușit să observăm câteva dintre beneficiile imediate ale programelor dezvoltate în jurul conceptului de educație prin artă:

  • Cei mici reușesc să se familiarizeze atât cu o serie de concepte noi cât și cu informații care nu le sunt la îndemână în viața de zi cu zi; spre exemplu, participanții la un atelier de Arhitectură care pornește de la o repovestire a romanului „Cocoșatul de la Notre Dame” pot la finalul acestuia să discute despre arhitectura secolului al XIV-lea și ulterior să realizeze macheta celebrei catedrale din Paris.
  • Copiii se familiarizează cu specificul unor culturi diferite și dezvoltă o capacitate sporită de înțelegere a diversității; spre exemplu, participanții la atelierul de Teatru de umbre realizat în baza volumului „Mituri ale Greciei Antice” intră în contact cu o serie de caracteristici ale culturii grecești care sunt încă de actualitate.
  • Cei mici descoperă că există mai mult de un răspuns corect, mai multe puncte de vedere și în ce manieră acestea pot fi exprimate în fața altora; în cazul atelierului Tribunalul Personajelor realizat în baza volumului „O mie și una de nopți”, participanții sunt puși în pielea unor personaje diferite pentru a explora perspectivele diferite ale aceluiași subiect, pentru ca ulterior să își susțină aceste opinii și în fața colegilor.
  • În cadrul oricăruia dintre ateliere cei mici învață ce presupune lucrul în echipă, își dezvoltă încrederea în propriile aptitudini și poate descoperi că dificultățile pe care le experimentează nu îl afectează doar pe el și, mai important, că pot fi depășite cu ajutor.

Ateliere_NARATIV_Reghin_actorie

În acest context, dacă simțiți că în mediul academic copilul nu primește o „porție de artă” suficientă, vă sugerăm să apelați la următoarele trucuri ușor de folosit în timpul pe care îl petreceți cu cel mic:
-> păstrați mereu la îndemână câteva materiale simple (creioane colorate, foi, materiale reciclate, etc.) pe care acesta să le poată utiliza oricând;
-> înscrieți-l pe cel mic la ateliere de educație prin artă pentru a îi dezvolta simțul estetic și creativ, pentru a îi observa talentul și pasiunea; Asociația Curtea Veche organizează, la cerere, astfel de ateliere pentru grupuri organizate și NARATIV – Festivalul de lectură pentru copii cu participare gratuită;
-> mândriți-vă cu operele de artă ale celor mici: puneți lucrările lor la vedere, undeva unde toată lumea poate să le observe. Astfel, copilul va simți că munca sa este apreciată și va continua să exerseze;
-> citiți împreună cărți despre diferite arte și artiști. În felul acesta cel mic se va familiariza cu multitudinea de opțiuni existente, iar dacă observați un interes sporit pentru o anumită arie, încercați să fructificați înclinația și/sau talentul respectiv;
-> observați împreună formele de artă existente în jurul vostru: mergeți la muzeu, concerte sau teatru, dar încercați să fiți atenți și la acele manifestări artistice mai puțin vizibile, la metrou sau în parc;
-> porniți discuții de la ce vă place pentru a îi încuraja să vă împărtășească ce îi atrage și pe ei.

Educația prin artă și metodele alternative de învățare sunt esențiale în dezvoltarea armonioasă a unui copil, și, din fericire, din ce în mai mulți părinți și educatori înțeleg această abordare și contribuie activ la dezvoltarea de programe în acest sens. Printre promotorii beneficiilor educației pentru și prin artă se numără și partenerii noștri de la ArtCrowd – Artiști în educație împreună cu care dezvoltăm concepte educaționale prin care lectura se îmbină cu diverse forme artistice, pentru plăcerea copiilor, sub forma unor ateliere de bandă desenată, teatru de umbre cu figurine, povești pe muzică și arhitectură.

Ateliere_NARATIV_Cristesti_copiiDeliaLili

Delia Popa, Liliana Basarab și Daniela Pălimariu sunt unii dintre artiștii-pedagogi care s-au implicat, de-a lungul timpului, în majoritatea proiectelor construite sub umbrela conceptului NARATIV și ne-au asigurat că:

„includerea diferitelor forme de artă (arte vizuale, teatru, dans, scriere creativă ș.a.m.d.p.) în viața copiilor conduce la o deschidere a acestora către nou, la întărirea stimei de sine, la sporirea capacității și a dorinței de a fi creativi și nu în ultimul rând la dezvoltarea capacitatății de a se auto-evalua și auto-motiva. De asemenea deoarece activitățile artistice se pot realiza cu ușurință în grup, dezvoltă într-un mod plăcut și distractiv capacitățile copiilor de a lucra în echipă și de a comunica eficient.”

Autor: Ramona Mihai

Sfaturile experților: Urania Cremene despre lectura pentru învățare sau plăcere

În cadrul celei de-a doua ediții de NARATIV– Festival de lectură pentru copii, pe lângă atelierele dedicate celor mici, le-am oferit o serie de resurse și sfaturi utile părinților printr-o serie de conferințe susținute de specialiști în domeniul psihologiei, educației și parenting. Pornind de la tema de discuție “Lectura pentru învățare sau plăcere”, Urania Cremene le-a propus părințiilor câteva metode aplicate de a le stârni celor mici dragul de cărți și înclinarea spre învățătură în general.

Pentu cei care nu au putut participa la eveniment, redăm principalele idei:

”Ce înseamnă această valoare numită învățare? Fără doar și poate părinții își doresc ca micuții să învețe și să citească cărți. Eu am convingerea, pe care o transmit de fiecare dată, că ce facem noi ca părinți influențează ce fac sau primesc copiii din punctul de vederele al valorilor, principiilor, comportamentelor și așa mai departe.

Deseori părintele spune ”copilul meu nu citește” și eu întreb în primul rând ”dar tu citești?”. Primesc numeroase răspunsuri ”nu mai am timp să citesc”, ”sunt foarte multe cărți în casă”, ”dar eu citesc”. Dar copilul tău te vede citind? Copilul tău trebuie să te vadă citind. Altfel, cărțile din bibliotecă sunt ca orice alte obiecte decorative din casă, copilul nu are nicio relație cu ele și nici pe tine nu te vede să ai vreo relație cu ele. Este important să te vadă citind. Și este important să vadă că cititul este o activitate realizată din plăcere drept un obicei periodic.

Sunt copii care își doresc 7 cărți deodată când sunt în magazin, dar este foarte important să înțeleagă că atunci când cumpărăm anumite cărți, le alegem pe acelea pe care să le și citim. În vremurile pe care le trăim, în care se promovează consumerismul, este important să le transmitem celor mici ideea că nu cumpărăm ceva doar de dragul de a cumpăra. Sfatul meu este să cumpărați foarte multe carți cu diverse informații, enciclopedii sau cărți despre diverse subiecte (animale, istorie, știință, artă) pentru ca ei să se obișnuiască să caute de unii singuri răspunsurile și nu să le aștepte doar de la tine ca părinte. Este important să le hrănim subiectele spre care ei arată interes și nu doar ceea ce ne place nouă ca adulți și credem că îi va bucura pe ei. Cred că este mai important să citească ce vor, decât să se chinuie cu lecturile obligatorii.

Și, nu în ultimul rând, oferiți cărți care au legătură între ele. Sunt povești care sapă în copil nevoia de a afla mai multe, de a crea legături între cărți, între lucruri. Un alt lucru important este ca toți membri familiei să citească aceeași carte și mai apoi să povestească despre ea. Dacă oferi unui copil o carte și acesta nu are șansa să vorbească cu nimeni despre ea, informația nu mai poate fi transferată și nelămuririle lui rămân nerezolvate.”

Autor: Ramona Mihai

Sfaturile experiților: Oana Moraru despre cum putem pregăti viitorii cititori încă de la naștere

În cadrul conferinței Cei mai buni profesori sunt, mai întâi, profesori de citire, susținută la NARATIV – Festivalul de lectură pentru copii, ediția a II-a, Oana Moraru, consultant educațional și fondatorul Școlii Helikon, le-a vorbit profesorilor și părinților despre importanța lecturii indiferent de materia predată. Matematica, chimia, biologia, istoria sau geografia nu pot fi învățate de copii care nu înțeleg cele citite.

Pentru cei care nu au putut fi alături de noi la festival, reluăm principalele idei dezvoltate de Oana Moraru privind dezvoltarea capacității copilului de a citi într-un mod natural și treptat, începând chiar cu primele zile alea vieții.

„Cu toții, părinții și profesorii, ajutăm la dezvoltarea operațiilor de gândire ale celor mici. Astfel, dincolo de subiectul pe care eu, în calitae de profesor, vreau să-l transmit în clasă, informații despre relief, biologie etc, activez în copiii care mă ascultă niște operații ale gândirii care sunt universale pentru orice disciplină. Vă întrebați, poate, care sunt aceste operații universale.

Tony Wagner profesor la Harvard a căutat oamenii care au avut mult succes în viață din dorința de a afla cam ce anume a dus la reușită. S-a întâlnit cu șefi de companii și i-a întrebat care sunt lucrurile care contează cel mai mult în companiile lor atunci când vor să angajeze pe cineva nou. Astfel, Tony Wagner a descoperit care sunt competențele deținute și, la rândul lor, dorite de cei mai de succes oameni din lume, printre care se numără capacitatea de a citi, de a reinterpreta informatiile și de a le organiza.

Din păcate, există foarte mulți elevi din școli de top chiar care nu reușesc să dea un sens informațiilor, ci doar le repetă mecanic. Același lucruru se întâmplă și cu cititul, copiii se lovesc des de dificultatea cu care parcurg materiale informative și de imposibilitatea de a surprinde elemente de nuanță, tehnică etc. Totuși, această competentă se poate forma încă din primele zile ale vieții.

Veți descoperi că este foarte important să facem ceva în această perioadă, altfel, pierdem cumva ocazia. Vă dau un exemplu, mai simplu: neurologii spun că dacă acoperi ochii unui copil între 3-6 luni cu o bandă, el nu mai este capabil să dezvolte capacitatea pentru analizatorul vizual. În cazul limbajului, pentru cât de complex va vorbi mai târziu, cât de rapid va prinde informațiile sau va face conexiunile între ele, teoria spune că perioada care pregătește intelectul general, capacitatea de a vorbi și a comunica informațiile este cuprinsă între 0 și 3 ani.

O mamă din Canada care a stat acasă zilnic împreună cu cel mic, a fost înregistrată în fiecare zi, timp de 12 ore. Au înregistrat toate discuțiile din casă care aveau loc în preajma copilului timp de 2 ani. Comparând înregistrările au văzut că până la vârsta de 2 ani, o mamă poate să crească cu până la 2000 de cuvinte vocabularul bebelușului.

Diferențele acestea de 2000 de cuvinte s-au observat, mai târziu, în cât înțelege, cât vorbește, cât de atent ascultă o poveste etc. Este enormă diferența între copiii care trăiesc în medii în care se comunică și cu părinți care discută cu el și cei care nu au parte de același stil de viață. Diferențele dramatice de limbaj ale copiilor din familii modeste se observă în lentoarea cu care reacționează copilul, în incapacitatea de a comunica fluent etc.

Acești copii sunt cumva cu un pas în urmă, iar în momentul în care vin la școală, rolul educatorului este acela de a-i citi intens și cât mai variat. Aici intervine și problema lipsei literaturii pentru copii, în grădinițele din România încă se găsesc doar povești precum Capra cu trei iezi sau Ursul păcălit de vulpe, chiar dacă piața de carte are o ofertă bogată de povești repovestite sau adaptate nivelului de vârstă al copiilor.”