După un weekend plin la NARATIV – festivalul de lectură pentru copii, ne-am adunat toate forțele și am pornit la drum, deciși să aducem „Cărțile copilăriei” mai aproape de copiii din județele Buzău și Argeș. Am donat aproape 3.000 de cărți în localitățile Topoloveni și Vadu Pașii, cu sprijinul MARA Society și Dusan Wilms, cărora le mulțumim pentru încredere și ajutor!
Pe 28 septembrie, am pornit la drum de dimineață spre prima destinație, Vadu Pașii, județul Buzău, în automobilul Dokker oferit de prietenii noștri de la Dacia, încărcați cu sute de cărți și cu voie bună. A fost prima dată când ne-am întâlnit cu elevii din acest județ și vă asigurăm că nu va fi ultima. Am descoperit o comunitate unită, comunicativă, deschisă și dornică să crească! Alături de Iren Arsene, fondatorul și președintele Asociației Curtea Veche, care le-a povestit celor mici despre importanța lecturii, a fost și Gáspár György, expert în parenting și autorul cărții ”Copilul invizibil” apărute anul acesta la Curtea Veche Publishing. Acestea le-a spus celor mici povestea băiețelului căruia nu îi plăcea să citească, dar care a descoperit plăcerea lecturii și astfel una dintre cele mai bune prietene în viață.
Ajungem des în locuri în care copiii nu au cărți acasă, ajungem des chiar și în școli în care nu există biblioteci. Pentru unii aceasta situație pare de nedepășit, dar pe cei din școala Vadu Pașii i-a determinat să găsească soluții. Așa s-a ajuns ca în sălile de clasă să existe câte o mini-bibliotecă în care cei care au mai multe cărți acasă le împart și cu cei mai puțin norocoși. Sunt chiar încurajați să le povestească colegilor despre cărțile pe care le aduc în așa fel încât să-i determine să le citească.
”Există în fiecare clasă copiii care nu au posibilitate să își cumpere cărți, avem destui de mulți copiii cu probleme financiare și rromi. Încercăm să îi încurajăm să citească mai mult și chiar avem premii importante la olimpiade. Vă mulțumim pentru cărțile donate, mulțumim pentru că v-ați gândit la noi și vă asigur că au ajuns pe mâini bune” ne-a spus doamna directoare a școlii, Viorica Rotărescu.
Entuziasmul copiilor a fost extraordinar, am plecat din Vadu Pașii cu zâmbetul pe buze și cu siguranța că darurilor noastre au ajuns pe mâini bune!
„Se vorbește adesea despre diferența dintre copiii de la sat și cei de la oraș, și despre faptul că aceștia nu au drepturi egale. Așa este, copiii din mediul urban sunt adesea privilegiați. Însă cred că stă în puterea noastre, a fiecăruia, să rupem un colț din ce avem cel mai de preț – atenția noastră completă – și să îndrăznim a vorbi cu acești copii altfel despre viață. Să le arătăm că nici în altă parte viața nu este perfectă și că în ciuda mediului mai puțin favorabil în care ne-am născut, unii dintre noi, visurile nu au limite. Acestea nu țin cont de diferențele geografice sau economice. Prin implicarea profund umană a echipei de la Asociația Curtea Veche am ajuns la copiii din Vadul Pașii – a căror bucurie autentică și sinceră o voi purta în suflet, ca simbol al faptului că puterea relațiior este infinită – și am convingerea certă că de azi începând ceva se va schimba în destinele acestor copiii. Toate cărțile primite în dar îi vor ajuta să creadă mai mult în ei înșiși și în faptul că relațiile interumane contează.” a povestit Gáspár ulterior evenimentului pe profilul său de Facebook.
Ziua imediat următoare, joi, am plecat cu același Dokker, dar într-o altă formulă și spre altă destinație: Topoloveni, județul Argeș. Alături de Valentina Roman, director executiv al Asociației Curtea Veche, au fost Andreea Lupescu și Ana Ioniță care au pregătit un moment special pentru cei mici pornind de la aveturile din Miturile Grecești. Imaginându-și, alături de Ana, ce sunet face o sabie când se mișcă prin aer sau cum arată firul Ariadnei, cei mici l-au ajutat pe Tezeu să se lupte cu minotaurul și să găsească ieșirea din labirint.
Ne-ar fi plăcut să stăm mai mult de vorbă cu cei mici, să ne povestească despre cărțile pe care le citesc și despre ceea ce visează să devină, să învățăm cu toții lucruri noi, însă evenimentul a fost un pic grăbit de cadrele didactice care îi îndemnau pe copii să revină la ore. Recunoaștem că ne-am dori să mai revenim, simțim cumva că treaba noastră nu s-a terminat pentru comunitate.
Am reușit să vorbim puțin cu un grup de elevi care nu prea au știut cum să răspundă la întrebarea ”Ce carte ați citit ultima oară?”, dar am văzut bucuria din ochii lor în timp ce frunzăreau cărțile primite și suntem siguri că le vor citi. Doamna bibliotecar ne-a povestit cum cei mici, dornici de lectură, se grăbesc să prindă un exemplar din cele câteva cărți pe înțelesul lor din biblioteca pentru care nu există o linie de buget specială și care nu a mai primit fonduri de 5 ani. Am plecat din Topoloveni, cu speranța că cele 2000 de cărți donate vor hrăni dorința celor mici de lecturi potrivite vârstei lor, iar clubul de lectura va reuși să le demonstreze cât de distractivă este lectura.
Mai multe poze de la donațiile din săptămâna aceasta găsiți aici și aici.
