analfabetism - Asociația Curtea Veche

aprilie 4, 2017 By AsociatiaCV

Donează 3,5% din impozitul pe venit către Asociația Curtea Veche

În acest moment, în România, suma anuală cheltuită de un locuitor pe cărți este de 3-4 euro, în timp ce în alte țări europene se investește și de 50 de ori mai mult pentru lectură. Conform celui mai recent studiu PISA, 42% din elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcționali, iar peste jumătate din cetăţeni (53.3%) au dificultăţi de înţelegere a ceea ce citesc (cf. Comisiei Europene). Situația este și mai gravă în mediul rural, acolo unde doar 25% dintre elevi termină liceul și doar 2% ajung la facultate (cf. Institutului Național de Statistică). Mai mult, 52,5% dintre persoanele de 15-19 ani au domiciliul în în localități unde nu există librării sau biblioteci dotate corespunzător. Cu toții ne dăm seama că acestea nu sunt numai cifre, ci indici care ne arată încetinirea procesului de dezvoltare pentru țara noastră.

Acțiunile noastre

Drept reacție, eforturile asociației noastre sunt concentrate asupra programului naţional de lectură „Cărţile copilăriei” prin care promovăm lectura de plăcere în rândul copiilor și facilităm accesul la carte pentru elevii din mediile defavorizate. Avem drept obiective creșterea reală a interesului celor mici pentru citit, ridicarea nivelului de înțelegere a textelor al copiilor și cresterea consumului de carte din România. Scopul nostru este de a le arăta celor mici că fiecare carte este o aventură care merită trăită și să creștem, în acest fel, gradul de educație și cultură. Să nu uităm, studiile arată că acei copii care citesc au rezultate mai bune în toate domeniile disciplinare și în dezvoltarea abilităților sociale.

Strângere de fonduri

Dacă sunteți angajat sau realizați venituri din activități independente, vă invităm să redirecționați 3,5% din impozitul pe venit către proiectele pe care le desfășurăm în beneficiul copiilor.

Mecanism

Prin intermediul prevederii 3,5% din Codul Fiscal, oricine poate sa redirectioneze 3,5% din impozitul pe venit catre un ONG, conform ordonantei 26/2000 despre asociatii si fundatii. Este dreptul vostru de a lua la cunostinta de aceasta posibilitate de a dona 3,5% din impozit, suma care oricum altfel ar fi redirectionata catre stat. Trebuie sa stiti ca acest procent nu reprezinta o sponsorizare sau donatie privata, ci un sprijin pe termen lung pe care il puteti oferi urmatoarelor generatii de cititori si cresterii pietei de carte in Romania.

Descărcați Formularul 230, completează-l și trimite-l pe contact@asociatiacurteaveche.ro până pe 15 mai 2022.

Cum poți completa și trimite online:
– Descarcă formularul 230
– Completează secțiunea I. Date de identificare a contribuabilului
– Semnează folosind semnătura olografă
– Trimite-l pe adresa contact@asociatiacurteaveche.ro

Cum poți trimite:
– în format electronic pe adresa contact@asociatiacurteaveche.ro
- printat prin poștă, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire;
– îl depui direct la registratura administrației financiare de care aparții;
– folosești serviciul online ANAF, Spatiul Privat Virtual

Rezultate

Cât înseamnă 3,5% din impozitul pe venit? O sumă modică, proporțională cu salariul dumneavoastră. Poate fi echivalentul unui bilet la film, a unui meniu fast-food pentru două persoane sau a unei limonade. Însă, pentru un copil poate însemna mai mult de atât. Poate însemna prima lui carte nouă, prima poveste pe care o citește și un pas către un viitor mai bun.

Doar împreună putem schimba viaţa celor mici şi creşte nivelul de educaţie din România! Tu câte volume poți dărui copiilor care nu au avut niciodată o carte a lor?

decembrie 13, 2016 By AsociatiaCV

Studiul PISA 2015: 42% din elevii de 15 ani, analfabeţi funcţional

Aproximativ 42% din elevii români de 15 ani sunt analfabeţi funcţional, arată un studiu al Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale. Deşi unii dintre aceștia ştiu să citească, copiii nu reuşesc să înţeleagă textele, iar aceasta este o consecinţă a faptului că de cele mai multe ori elevii sunt obligaţi să memoreze informaţiile, nu să analizeze textele, dar și din cauza lipsei acccesului la cărți potrivite vârstei lor. Să nu uităm că în România peste 50% dintre elevii români locuiesc în mediul rural, în localități unde nu există librării sau biblioteci dotate corespunzător.

Conform studiului PISA* pentru anul 2015, rezultatele au dus țara noastră și mai jos în subsolul clasamentului față de 2012, mai exact pe locul 48 din 78 de țări. Sub România s-au plasat Cipru, Moldova, Albania, Turcia și cele mai bune rezultate au fost obţinute de elevii din Singapore, Japonia şi Estonia.

Studiul PISA 2015 a evaluat aproximativ 540.000 de elevi din 72 de ţări şi economii la Matematică, Lectură şi Ştiinţe. Testarea internaţională se desfăşoară o dată la 3 ani şi arată nivelul elevilor de 15-16 ani la matematică, citire şi ştiinţe. Scopul acestor teste este de a verifica modul în care copiii pot aplica informaţiile pe care le primesc la şcoală la lumea reală. Asftfel, de exemplu, PISA nu măsoară dacă un copil ştie tabla înmulţirii, ci ce ştie el să facă cu ea, dacă poate interpreta corect un text, explica și contextualiza. Concret, programul OECD-PISA nu testează „discipline”, pentru că nu urmăreşte eficienţa în performarea unui anumit curriculum, ci evaluează în ce măsură elevii aflaţi către finalul educaţiei obligatorii deţin unele dintre competenţele-cheie, cunoştinţele şi deprinderile de baza esenţiale atât pentru continuarea studiilor, cât şi pentru participarea deplină la viaţa socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii.

Cercetătorii PISA ne mai spun că: „Nu este suficient ca fiecare copil din clasă să aibă un calculator în față, ci acesta ar trebui conectat la Internet și utilizat în avantajul procesului de învățare, nu ca distragere”. Același studiu a demonstrat că în școlile private, unde există echipamente și se organizează cluburi sau competiții științifice, rezultatele în domeniu sunt mult mai bune. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică ne atrage însă atenția că sistemele de învățământ eficiente sunt cele care vin în sprijinul formării elevului, indiferent de statutul socio-economic. Prin urmare, societatea și individul pot beneficia pe termen lung numai dacă asigurăm fiecărui copil accesul la educație de calitate și la programe alternative.

*Întregul studiu poate fi descărcat de aici

Autor: Gabriela Ursu

Blog, Fără categorie

noiembrie 14, 2016 By AsociatiaCV

Feţe ale analfabetismului

“…educaţia îl transformă pe om şi, transformându-l, îi dă o a doua natură”
(Democrit, filosof antic grec)

Conducătorii grupurilor sociale, mai târziu cei ai naţiunilor, au început să fie preocupaţi de educarea populaţiilor pe măsură ce doreau să-şi extindă polii de putere. S-a întâmplat până la un punct. Alfabetizarea oamenilor, creşterea nivelului lor de cunoştere şi educaţie a condus, adesea, la reforme radicale care au schimbat viziuni, dezvoltări, orânduiri. Secolul XXI a adus cu sine alte perspective asupra nevoii oamenilor de a (se) educa, nevoi fireşti determinate de intruziunea accelerată a noilor tehnologii în viaţa tuturor.

Clasamente anuale şi statistici naţionale, regionale, mondiale vorbesc despre educaţia oamenilor. Suntem tot mai încântaţi de progresul umanitaţii în această privinţă. Oare aşa să fie?

In anul 1993 o cunoşteam pe dna Florentina Anghel, o distinsă cercetătoare de la Institutul de Știinţe ale Educaţiei din Bucureşti. Aceasta mi-a propus un subiect de emisiune: “Analfabetism şi analfabetism funcţional”. Incă studentă pe băncile facultăţii de ştiinte economice şi, deşi familiarizată cu noţiunile pedagogice (prin lecturi, prelegeri, cursuri), am fost nedumerită de subiect. In România acelor vremuri nu se vorbea despre analfabetism. Era, practic, inexistent în statisticile oficiale. Il găseai în şcolile neîncălzite sau prost luminate situate pe lângă drumurile uitate de prin Vaslui, Botoşani, Alba sau Dolj. Și eu, şi ascultătorii RRC de la acea vreme am aflat după întâlnirea cu dna Anghel că există analfabetism de bază sau tradiţional şi analfabetism funcţional.

Ulterior, doamna cercetător dr. Florentina Anghel şi-a publicat ideile şi studiile într-un volum intitulat “Strategii şi modele în alfabetizarea funcţională” (ed. Universităţii din Piteşti, 2005). In el defineşte cele două noţiuni cărora le mai adaugă una: pe aceea a analfabetismului în limba oficială a unei ţări.

Astfel, analfabetismul de bază este caracteristic persoanelor care nu au urmat niciodată cursurile unei şcoli oricare ar fi aceasta şi nu pot scrie, citi, socoti elementar.
Analfabetismul funcţional (definit prima oară în 1965, la Congresul de la Teheran –Iran) este un fenomen caracteristic tinerilor sau adulţilor care au urmat şi absolvit cursurile unei şcoli dar care nu înţeleg şi/sau nu ştiu să folosească competenţele de calcul sau de lectură pentru integrarea lor în comunitate.

Analfabetismul în limba oficială a unei ţări se referă la imigranţii care nu cunosc o altă limbă în afara celei materne.
In toate cazurile, oamenii nu ştiu să se descurce în găsirea unui loc de muncă, în întemeierea unei familii armonioase sau în adaptarea lor socială.
Pe la jumătatea anilor 2000 apare şi conceptul de analfabetism digital care se ocupă de necunoşterea utilizării unui mijloc tehnologic modern (telefon mobil, iphone, calculator, tabletă sau orice tip de aparat electrocasnic).

In anii 2007-2008, regretatul academician Solomon Marcus scrie şi vorbeşte despre “înţelegere” cu sensul de clarificare a noţiunilor învăţate în cele trei sisteme de educaţie: formal, nonformal şi informal. In 2011, tot profesorul Solomon Marcus semnalzează în mai multe articole de presă, “urgenţele şcolii” printre care şi creşterile accelerate ale abandonului şcolar şi ale semianalfabetismului. Citez:

“De la Comisia Europeană aflăm că 40% din tinerii de 15 ani sunt semianalfabeţi(…). Inseamnă că 40% nu sunt în stare să înţeleagă un text mai cuprinzător decât indicaţiile care apar în traficul rutier, nu ştiu să redacteze o cerere către o instituţie, sunt lipsiţi de cunoştinte elementare privind natura şi societatea, nu pot dezvolta un raţionament.”

Discursul de combatere a analfabetismului de orice tip continuă cu luările de poziţie ale multor pedagogi, prof.dr. Marian Staş fiind unul dintre ei. In martie 2014, la invitaţia Colegiului Naţional de Apărare susţine o prelegere intitulată “Educaţie şi securitate naţională. Raport de stare” în care vorbeşte despre “analfabetismul matematic structural din gimnaziu”, “analfabetismul geografic” şi “analfabetismul lingvistic”.

Ȋmpreună cu studenţii de la Asociaţia Naţională a Studenţilor din România (ANOSR), prof. Staş cercetează cauzele pentru care, la nivelul anului 2013, patru din zece studenţi abandonează universitatea. Una din principalele explicaţii este analfabetismul funcţional.

Și în recentul volum de articole educaţionale, jurnalistul Florin Antonescu abordează tema analfabetismului pornind de la aproximările şi superficialitatea cu care este tratat actul educaţional: “Dintr-o asemenea şcoală, un absolvent nu are cum să iasă învăţat, informat (pentru nivelul absolvit), înţelegător, transmiţător la rândul lui, creator în cele câteva direcţii de bază ale vieţii, ale afirmării, ale cunoaşterii”.

Iniţiativa organismelor şi organizaţiilor statale şi mondiale de a educa populaţiile, în sensul alfabetizării lor, porneşte azi de la premise false şi contradictorii, acelea că învăţământul sau şcoala trebuie să arate ca acum 100 sau 200 de ani concomitent cu învăţărea exclusivă de pe calculator. Eşecul este răsunător şi vizibil, analfabetismul de orice tip fiind în creştere nu doar în ţări de lumea a treia sau în ţări emergente, ci şi în ţări dezvoltate. Sunt oameni care cred că Pâmântul este plat, că Budapesta este capitala României sau că 9×8 fac 98. Și nu sunt puţini. Alegeţi un eşantion de zece persoane şi înmânaţi-i fiecăreia un manual de instrucţiuni a unei maşini inteligente de spălat. Vă garantez că maxim trei dintre ele vor decripta instrucţiunile, respectiv vor şti cum să folosească obiectul. Daţi-le şcolarilor sau studenţilor să scrie un eseu de 15-20 de rânduri în format tip “document”. Majoritatea nu vor înţelege cerinţa şi toţi vor scrie fără diacritice. Toate aceste exemple pot fi încadrate la oricare din categoriile sau subcategoriile de analfabetism.

De fapt, la nivelul anului 2016, absolvirea unei şcoli în plus nu-ţi oferă siguranța învăţării corecte. Azi, multor persoane cu diplomă le este greu să comunice verbal, să înţeleagă noţiunile de bază ale unei materii, să facă legături transdisciplinare. Care ar fi soluția pentru aceste probleme? Educația, accesul la cărți și lectura copiilor împreună cu adulți care care să îi ajute când greșesc, cărora să le pună întrebări, cu care să interacționeze și care să îî ajute să își activeze creativitatea și curiozitatea.

Autor: Mirela Nicolae, realizator emisiuni educaționale Radio România Cultural